Procedura simplificată a recunoașterii învinuirii. Condiții. Posibilitatea exercitării dreptului la tăcere. Respectarea dreptului la apărare al celorlalți coinculpați

Procedura simplificată a recunoașterii învinuirii. Condiții. Posibilitatea exercitării dreptului la tăcere. Respectarea dreptului la apărare al celorlalți coinculpați

În cazul participației penale, inculpatul poate beneficia de prevederile art. 396 alin.(10) C.pr.pen. doar dacă recunoaște atât participația sa cât și participația persoanelor cu care se reține prin intermediul actului de sesizare că ar fi comis infracțiunea. Astfel, nu pot fi aplicate dispozițiile privind soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în condițiile în care inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu, inclusiv aspectul ce privește participarea unui coinculpat. În prezenta cauză, judecătorul fondului nu a manifestat nici un interes în a stabili poziția exactă a celor doi inculpați, nepreocupându-se să stabilească dacă se afla în prezența unei recunoașteri formale sau aceștia chiar recunosc acuzația care li se aduce (inclusiv participația celorlalți inculpați trimiși în judecată). Astfel, se impunea o audiere amănunțită a acestora pentru a stabili în concret aceste aspecte.

Procedura simplificată a recunoașterii învinuirii nu este în sine incompatibilă cu exercitarea dreptului la tăcere. Cu toate acestea, atunci când circumstanțele cauzei impun ca inculpatul să clarifice anumite aspecte (cum este cazul prezentei cauze) iar instanța nu se poate considera lămurită fără o audiere detaliată, persoana acuzată nu va putea beneficia de prevederile art. 396 alin. (10) C.pr.pen. decât după ce dă declarații complete iar instanța este convinsă că într-adevăr acesta recunoaște fapta astfel cum e ea descrisă în rechizitoriu.

Omisiunea instanței de a-l asculta pe inculpat, înainte de a se pronunța asupra cererii sale de aplicare a procedurii simplificate, nu poate fi suplinită de declarația formală dată de inculpat, în ședință publică, în sensul că recunoaște comiterea faptelor deduse judecății, fără a particulariza în nici un mod aceste împrejurări. Necesitatea audierii detaliate a inculpaților se impune și pentru respectarea dreptului la un proces echitabil al celorlalți inculpați. Astfel, în cazul în care o depoziție poate servi într-o măsură considerabilă drept bază pentru o condamnare, atunci, indiferent dacă a fost făcută de un martor în sens strict sau de un co-acuzat (în noțiunea autonomă de martor folosită de Convenția Europeană fiind inclus și un coacuzat), aceasta constituie dovezi pentru urmărirea penală în care se aplică garanțiile prevăzut de art. 6 § 1 și 3 lit. (d) din Convenție (mutatis mutandis, Ferrantelli și Santangelo c. Italiei, § 51-52, Lucà c. Italiei, supra, art. 83, §41), respectiv dreptul de a le pune întrebări acestora.

(Secţia I penală, decizia penală nr. 434 din data de 29 mai 2020)

Prin sentinţa penală nr. 149/14.11.2019, Tribunalului Călăraşi – Secţia Penală a respins cererea de achitare conform art. 16 lit. c) C.pr.pen., formulată de inculpatul C.M.R., prin apărător ales.

În baza art. 115 alin. (1) lit. d) C.pen. şi art. 120 C.pen. a aplicat inculpatului C.M.R., măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 alin. (1)  Cpen. rap. la art. 188 alin. (1) Cpen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) Cpen, art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. Cpen.

În baza art. 121 alin. (1) C.pen. pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să nu depăşească fără acordul Serviciului de Probaţiune limita teritorială a ţării;

- să nu se apropie şi să nu comunice cu partea vătămată M.D.R.;

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de acesta.

În baza art. 115 pct. 2 lit. a) C.pen. şi art. 124 C.pen. a aplicat inculpatului B.F.A. măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 alin. (1) Cpen. rap. la art. 188 alin. (1) Cpen. cu aplic. art.77 alin. (1) lit. a) Cpen, art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., art. 396 alin. (10) C.pr.pen.. şi art. 113 şi urm.Cpen.

A respins cererea de achitare conform art. 16 lit. c) C.pr.pen., formulată de inculpatul C.A.F., prin apărător ales.

În baza art. 115 alin.(1) lit. d) C.pen. şi art. 120 C.pen. a aplicat aplică inculpatului C.A.F. măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen, art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.

În baza art. 121 alin. (1) C.pen., pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să nu depăşească fără acordul Serviciului de Probaţiune limita teritorială a ţării;

- să nu se apropie şi să nu comunice cu partea vătămată M.D.R.;

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de acesta.

În baza art. 115 alin. (1) lit. d) C.pen. şi art. 120 C.pen. a aplicat inculpatului I.B.C. măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 alin. (1) Cpen. rap. la art. 188 alin. (1) Cpen. cu aplicarea art. 77 alin.(1) lit. a) Cpen, art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., art. 396 alin. (10) C.pr.pen. şi art. 113 şi urm. Cpen.

În baza art. 121 alin. (1) C.pen., pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să nu depăşească fără acordul Serviciului de Probaţiune limita teritorială a ţării;

- să nu se apropie şi să nu comunice cu partea vătămată M.D.R.;

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de acesta.

A respins cererea de achitare conform art. 16 lit. c) C.pr.pen., formulată de inculpatul D.R.I., prin apărător ales.

În baza art. 115 alin. (1) lit. d) C.pen. şi art. 120 C.pen. a aplicat inculpatului D.R.I măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 alin. (1) Cpen. rap. la art. 188 alin. (1) Cpen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) Cpen, art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. Cpen.

În baza art. 121 alin. (1) C.pen., pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să nu depăşească fără acordul Serviciului de Probaţiune limita teritorială a ţării;

- să nu se apropie şi să nu comunice cu partea vătămată M.D.R.;

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de acesta.

În baza art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen. a achitat pe inculpatul M.R.D. cu privire la infracţiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 alin. (1) Cpen. rap. la art. 188 alin. (1) Cpen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) Cpen şi art. 113 şi urm. Cpen.

A admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă  Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti şi a obligat, în solidar, pe inculpaţii C.M.R., B.F.A., C.A.F., I.B.C. şi D.R.I. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 6194,48 lei, către această parte civilă, plus dobânda legală calculată până la data plăţii efective a debitului principal.

Reţinând circumstanţa provocării prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., în proporţie de 50%, a obligat, în solidar, pe inculpaţii C.M.R., B.F.A., C.A.F., I.B.C. şi D.R.I. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 1258,9 lei despăgubiri materiale, către partea M.D.R..

A admis în parte cererea de despăgubiri morale formulată de partea civilă M.D.R. şi reţinând circumstanţa provocării prev. de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. în proporţie de 50%, obligă pe inculpatul C.M.R., în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 500 euro echivalentul în lei la data plăţii către această parte civilă.

A admis în parte cererea de despăgubiri morale formulată de partea civilă M.D.R. şi reţinând circumstanţa provocării prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., în proporţie de 50%,  a obligat pe inculpatul B.F.A., în solidar cu partea responsabilă civilmente BVL la plata sumei de 500 euro echivalentul în lei la data plăţii către această parte civilă.

A admis în parte cererea de despăgubiri morale formulată de partea civilă M.D.R. şi reţinând circumstanţa provocării prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., în proporţie de 50% a obligat pe inculpatul C.A.F., în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 500 euro echivalentul în lei la data plăţii către această parte civilă.

A admis în parte cererea de despăgubiri morale formulată de partea civilă M.D.R. şi reţinând circumstanţa provocării prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., în proporţie de 50% a obligat pe inculpatul I.B.C., în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 500 euro echivalentul în lei la data plăţii către această parte civilă.

A admis în parte cererea de despăgubiri morale formulată de partea civilă M.D.R. şi reţinând circumstanţa provocării prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., în proporţie de 50%, a obligat pe inculpatul D.R.I., în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 500 euro echivalentul în lei la data plăţii către această parte civilă.

A respins cererile formulate de părţile civile privind obligarea inculpatului M.R.D. la plata despăgubirilor civile.

În baza art. 112 C.pen. a dispus confiscarea specială în folosul statului a obiectelor corp delict aflate în plicurile tip MAI – colet anexă 1451785 ce poartă sigiliu Poliţia Română din 25.10.2018, conţinând tampoane recoltare vegetaţie, obiecte de îmbrăcăminte şi plicul nr. 4 - cuţit tip briceag cu buton de culoare negru având lama de 7 cm şi mâner 9 cm, cu inscripţia „Columbia”, obiecte depuse şi înregistrate în Registrul Corp Delict sub nr. 1/2019 al Tribunalului Călăraşi.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond analizând actele şi lucrările dosarului a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. C.M.R. zis ,, Liră” pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 alin.(1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.;

2. B.F.A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 alin. (1) din C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.;

3. C.A.F. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.;

4. I.B.C. pentru săvârşirea infracţiunii de  tentativă la omor prev. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.;

5. D.R.I., zis ,,R.” pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) Cpen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.;

6. M.R.D pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 113 şi urm. C.pen.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 16.04.2017 organele de poliţie din cadrul IPJ Călăraşi au fost sesizate de către MM cu privire la faptul că fiul său M.D.R. în vârstă de 29 de ani a fost agresat fizic de către un grup de persoane de sex masculin pe o stradă din apropierea Parcului Luceafărul din Municipiul Călăraşi în noaptea de 15/16.04.2017, împrejurare în care a fost înjunghiat de către agresori.

Din probatorii, a rezultat că, în ziua de 15.04.2017 între persoana vătămată M.D.R. şi coinculpaţii C.M.R., B.F.A., C.A.F., I.B.C., D.R.I. şi M.R.D.  au existat mai multe discuţii în contradictoriu pe fondul consumului de alcool al victimei, dar şi al întâlnirilor repetate de peste zi cu inculpaţii minori legate de agresarea unui prieten.

După miezul nopţii susnumiţii s-au reîntâlnit în parcul Luceafărul din Municipiul Călăraşi şi, pe acelaşi fond, între ei au reizbucnit discuţiile şi ameninţările care au degenerat în lovituri.

La un moment dat persoana vătămată îl loveşte cu un băţ pe inculpatul B.F.A. care solicită ajutorul prietenilor săi. Îi este împrumutat un cuţit cu ajutorul căreia o înţeapă pe victimă în zona mediană a corpului.

În ajutorul lui sar ceilalţi inculpaţi care împreună o imobilizează pe aceasta pe o alee din apropierea parcului din dreptul blocului G3 lovind-o în mod repetat cu pumnii şi picioarele.

În învălmăşeala creată inculpatul C.M.R. cu ajutorul unui cuţit aplică mai multe lovituri în zona mediană a corpului, provocându-i acesteia mai multe leziuni care i-au pus în pericol viaţa.

În cauză, instanţa de fond a reţinut că, situaţia de fapt rezultă din coroborarea declaraţiilor persoanei vătămate cu cele ale martorilor, suspecţilor/inculpaţilor cu procesul verbal de cercetare la faţa locului (şi planşa foto), procesul-verbal de redare a interceptărilor telefonice, dar şi cu concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză.

Audiat în faza de urmărire penală, persoana vătămată M.D.R. (zisă M.) a declarat că: „În noaptea de 15/16.04.2017, la un moment dat, am mers împreună cu şase-şapte băieţi în Parcul Luceafărului, unde am stat de vorbă pe o bancă. Am mers, de asemenea, şi la biserică, iar când m-am întors unul dintre băieţii cu care am stat de vorbă mi-a zis că s-a luat un grup de tineri de el, lucru pe care  l-am văzut şi eu. I-am întrebat pe aceştia ce au cu el şi fiind mulţi am luat o bucată de lemn pe care am găsit-o pe jos. În timp ce mă aflam în parc, o parte dintre băieţii din grupul respectiv s-au luat de tânărul care se afla cu mine, s-au repezit la mine şi între noi a avut loc o altercaţie. Eu am căzut la pământ, unde am fost lovit de mai multe ori.

Fac precizarea că altercaţia a avut loc pe o alee dintre blocurile ce dau în strada Panduri şi nu în parc. Întrucât mă aflam în stare avansată de ebrietate, dar şi pentru că nu mai cunosc tinerii din cartier prea bine (de 12 ani suntem plecaţi în Spania) nu pot da mai multe amănunte. Ulterior acestui conflict, agresorii au plecat, în acelaşi timp eu fugind spre casă. Am simţit o durere în zona abdomenului, iar în momentul în care am pus mâna, am constatat că am fost înjunghiat. Nu am văzut ca vreunul dintre agresori să aibă asupra lui un cuţit. După ce am ajuns la locuinţă, tatăl meu a anunţat ambulanţa, fiind transportat la Spitalul Judeţean Călăraşi, iar de aici la Spitalul Bagdasar Arseni Bucureşti.”

Cele susţinute de persoana vătămată sunt confirmate şi raportul de expertiză medico legală nr. 1754/A1/162 din 19.06.2017 prin care Serviciul de Medicină Legală Călăraşi concluzionează că numitul M.D.R. a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înţepător (posibil cuţit sau similar), precum şi prin lovire cu corp dur. Leziunile pot data din noaptea de 15/16.04.2017 şi au necesitat 25-30 de zile de îngrijiri medicale. Leziunile au pus în primejdie viaţa victimei. Nu prezintă infirmitate fizică traumatică. Nu prezintă alte consecinţe prevăzute de art. 194 C.pen.

Din conţinutul acestuia rezultă că victima a prezentat la internare mai multe plăgi tăiate pe braţ drept şi mai multe plăgi, după cum urmează: plagă nepenetrantă înjunghiată epigastru, plagă înjunghiată penetrantă hipocondrul stâng, plagă transfixiantă de mare epiplon cu minim hemoperitoneau, plagă de colon transvers cu peritonită localizată.

Cu acestea se coroborează şi procesul verbal de cercetare la faţa locului împreună cu planşele foto din data de 16.04.2017 în cuprinsul căruia se evidenţiază că pe o alee din Parcul Luceafărului în imediata apropiere a blocului G 3, sc. 1, se observă două grupuri de pete de culoare brun roşcată ce par a fi de sânge situate la circa 1,5-2 metri de colţul din partea de sud-est a blocului G 3, iar în continuarea acestora prin faţa scării pe o porţiune de circa 15 m până la trotuarul dinspre str. Luceafărului a fost identificată o cărare de pete de culoare brun roşcată ce par a fi picături de sânge, după care acestea se pierd. (…)

În drept, fapta inculpaţilor minori: C.M.R., B.F.A., C.A.F., I.B.C., D.R.I. şi M.R.D. care în noaptea de 15/16.04.2017, pe fondul stării conflictuale existente ca urmare a şicanărilor repetate de peste zi, dar şi a stării avansate de ebrietate a persoanei vătămate M.D.R., prevăzând şi acceptând posibilitatea morţii ei, au lovit-o pe aceasta cu pumnii şi picioarele şi au înjunghiat-o în zona mediană (abdominală) a corpului cu cuţite, lovituri în urma cărora acesteia din urmă i-au fost cauzate leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-30 de zile de îngrijiri medicale, fiindu-i pusă viaţa în pericol, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „tentativă la omor” prevăzută de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art.113 şi urm. C.pen.

Cu ocazia dezbaterilor pe fond, inculpaţii C.M.R., C.A.F., D.R.I., au solicitat achitarea conform art. 16 lit. c) C.pr.pen. în sensul că nu există probe din care să rezulte că ar fi săvârşit infracţiunea de tentativă de omor.

Instanţa, a respins cererile de achitare formulate de aceşti inculpaţi, având în vedere că din probele administrate rezultă fără nici un dubiu  că intenţia tuturor inculpaţilor a fost aceea de a suprima sau a accepta suprimarea vieţii victimei. Fiecare dintre coinculpaţi au încercat exonerarea lor de răspundere penală – declarând că nu au participat – fie minimalizarea propriei contribuţii în sensul în care toţi au lovit însă cu palmele şi picioarele, dar în acelaşi timp relatând acţiunile celorlalţi participanţi.

Din declaraţiile martorilor, precum şi din primele declaraţii ale inculpaţilor date în calitate de martori dar şi ulterior, din cuprinsul proceselor verbale de redare a interceptărilor telefonice, rezultă cu certitudine că au lovit-o pe partea vătămată, fiecare minimalizându-şi însă contribuţia la comiterea ei.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.R.D. şi acesta a solicitat achitarea sa conform art. 16 lit. c) C.pr.pen., cerere ce urmează a fi admisă, având în vedere faptul că nu există probe din care să rezulte că ar fi săvârşit infracţiunea.

Inculpaţii B, C şi I au declarat că la momentul incidentului inculpatul M nu a fost prezent, acesta fugind.

Altercaţiile dintre persoana vătămată şi inculpatul M, din data de 15.04.2017, au avut loc în trei etape, respectiv: prima dată inculpatul M a mers în parc, s-a îndreptat către un grup de persoane, prin care se afla şi partea vătămată, a dat mâna cu anumite persoane aflate cu partea vătămată, fără a i se adresa şi  acesteia, partea vătămată reproşându-i de ce nu a dat mâna şi cu el, după care l-a lovit cu piciorul în spate, iar inculpatul M a plecat din parc (partea vătămată aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, stare recunoscută de aceasta în declaraţiile date); a doua etapă a fost când inculpatul Moldoveanu, împreună cu ceilalţi inculpaţi au venit din nou în parc, iar partea vătămată văzându-i, a spart două sticle de bere şi  s-a dus către aceştia, reproşându-le că au venit să-l bată însă după  o discuţie între ei nu s-a întâmplat nimic şi s-au despărţit fiecare plecând în direcţii diferite şi a treia etapă având loc după miezul nopţii, când toţi inculpaţii s-au reîntâlnit în parcul Luceafărului şi pe acelaşi fond între ei au reizbucnit discuţiile şi ameninţările care au degenerat în lovituri, la un moment dat partea vătămată îl loveşte cu un băţ pe inculpatul Baboi, care solicită ajutorul prietenilor săi, fiindu-i împrumutat un cuţit cu ajutorul căruia o înţeapă pe victimă în zona mediană a corpului. În ajutorul lui sar ceilalţi inculpaţi.

La acest moment inculpatul M. fugise, aspect declarat atât de inculpaţii C, B şi I, cât şi de martorii audiaţi în cauză dar şi de partea vătămată.

Prin urmare, la momentul lovirii părţii vătămate cu cuţitul, inculpatul M, nu era prezent.

În raport de probatoriile administrate instanţa a apreciat că, în cauză, pot fi reţinute dispoziţiile art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. întrucât nu poate fi ignorat comportamentul persoanei vătămate care a consumat băuturi alcoolice fiind în stare avansată de ebrietate, aspect recunoscut de altfel de către partea vătămată, a adresat injurii, cum şi faptul că a folosit şi obiecte contondente, provocându-i pe inculpaţi.

Instanţa a apreciat că niciunul dintre inculpaţi nu ar fi acţionat în seara respectivă dacă persoana vătămată nu i-ar fi provocat, având o atitudine de agresiune verbală şi fizică faţă de ei.

La individualizarea pedepsei, faţă de inculpaţii I şi B, instanţa de fond a avut în vedere circumstanţele reale în care a fost săvârşită fapta, modalitatea şi împrejurările comiterii acesteia (pe fondul provocării de către partea vătămată), circumstanţele personale ale acestora, minori la data săvârşirii faptelor, fiind la primul conflict cu legea penală, atitudinea sinceră de recunoaştere şi regret, precum şi criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.F.A., instanţa a apreciat că măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ, pe o perioadă de un an [în urma aplicării dispoziţiilor art. 77 alin. (1) lit. a) C.pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., art. 396 alin. (10) C.pr.pen..], este suficientă pentru ca scopul pedepsei şi reeducarea inculpatului să fie atinse, având în vedere că acest inculpat a folosit cuţitul  în săvârşirea infracţiunii, alături de ceilalţi coinculpaţi, care au lovit cu pumnii şi picioarele.

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi inculpaţi, instanţa a apreciat că măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice, pe o durată de 6 luni, este suficientă, având în vedere că inculpaţii erau minori la data săvârşirii infracţiunii, nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, au urmat cursurile unei instituţii de învăţământ, fiind persoane integrate în societate.

De altfel, situaţia lor şi posibilităţile de integrare în societate sunt descrise şi în referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune care în concluzii subliniază faptul că minorii beneficiază de resurse interne şi externe pentru reintegrare, recomandându-se aplicarea unor sancţiuni neprivative de libertate, şansele ca inculpaţii să săvârşească alte infracţiuni fiind reduse.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi inculpaţii C.M.R., B.F.A., I.B.C. şi D.R.I..

Prin apelul său Ministerul Public a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând  trimiterea cauzei spre rejudecare, faţă de aspectele învederate mai jos:

1. A apreciat extrem de blânde şi ineficiente măsurile educative neprivative de libertate a asistenţei zilnice aplicate inculpaţilor minori C.M.R., C.A.F., I.B.C. şi D.R.I..

De asemenea extrem de blândă şi ineficientă este şi măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ aplicată inculpatului B.F.A..

2. În mod greşit instanţa de judecată a apreciat că „pentru fapta reţinută în sarcina inculpatului M.R.D. nu există probe din care rezultă că ar fi săvârşit infracţiunea".

Prin apelurile lor inculpaţii C.M.R. şi D.R.I. au criticat sentinţa pentru netemeinicie sub aspectul laturii penale cât şi a laturii civile.

Prin apelul său inculpatul B.F.A. a criticat sentinţa pentru următoarele motive:

1. instanţa de fond a încălcat dreptul la apărare, precum şi dreptul la un proces echitabil.

2. instanţa a individualizat incorect măsura educativă ce trebuia luată faţă de inculpatul minor B.F.A.,

3. instanţa de fond a încălcat dreptul la apărare, precum şi dreptul la un proces echitabil.

Prin apelul său inculpatul I.B.C. a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor, fapta prevăzută şi sancţionată de art. 32 alin. (1) C.pen, art. 18 alin. (1), art. 77 alin. (1) lit.a) şi art. 113 şi urm. C.pen., în lovituri cauzatoare de moarte, conform art. 194 lit. e) C.pen. (punerea în primejdie a vieţii), cu aplicarea art. 77 lit. a), art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 113 şi urm. C.pen..

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea constată şi reţine următoarele:

Curtea apreciază în mod greșit a dispus prima instanță admiterea procedurii simplificate a recunoașterii învinuiri cu privire la inculpații I.C. și B.F. În cazul participației penale, inculpatul poate beneficia de prevederile art. 396 alin. (10) C.pr.pen. doar dacă recunoaște atât participația sa cât și participația persoanelor cu care se reține prin intermediul actului de sesizare că ar fi comis infracțiunea. Astfel, nu pot fi aplicate dispozițiile privind soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în condițiile în care inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu, inclusiv aspectul ce privește participarea unui coinculpat. De altfel, aceasta este practica constantă a instanțelor judecătorești, în acest sens urmând a fi menționate Curtea Apel Iași, Secţia penală, decizia nr. 172/16.10.2013, Curtea de Apel București, Secţia I penală, decizia nr. 418/7.03.2016, Curtea de Apel București - Secţia a II-a penală, decizia nr.2515/R/15.12.2011). De asemenea, în jurisprudența Înaltei Curți s-a arătat că, cum infracțiunile nu au fost recunoscute în integralitatea lor, respectiv săvârșirea omorului împreună cu alte persoane în condițiile și împrejurările menționate în rechizitoriu, cei doi inculpați nu pot beneficia de prevederile privind soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate (Î.C.C.J., sentinţa penală, decizia penală nr.2479/8.09.2014, conform www.scj.ro). O astfel de reglementare nu este de natură a forța un inculpat să susțină în mod mincinos vinovăția unei alte persoane. Există posibilitatea ca inculpatul să nege contribuția celorlalți participanți iar în urma cercetării judecătorești să se stabilească că acesta a spus adevărul, situație în care prevederile art. 396 alin. (10) C.pr.pen. sunt incidente.

În prezenta cauză, judecătorul fondului nu a manifestat nici un interes în a stabili poziția exactă a celor doi inculpați, nepreocupându-se să stabilească dacă se afla în prezența unei recunoașteri formale sau aceștia chiar recunosc acuzația care li se aduce (inclusiv participația celorlalți inculpați trimiși în judecată). Astfel, se impunea o audiere amănunțită a acestora pentru a stabili în concret aceste aspecte.

Procedura simplificată a recunoașterii învinuirii nu este în sine incompatibilă cu exercitarea dreptului la tăcere. Cu toate acestea, atunci când circumstanțele cauzei impun ca inculpatul să clarifice anumite aspecte (cum este cazul prezentei cauze) iar instanța nu se poate considera lămurită fără o audiere detaliată, persoana acuzată nu va putea beneficia de prevederile art. 396 alin. (10) C.pr.pen. decât după ce dă declarații complete iar instanța este convinsă că într-adevăr acesta recunoaște fapta astfel cum e ea descrisă în rechizitoriu. momentul ascultării inculpatului, înainte ca instanța să se pronunțe asupra cererii acestuia de aplicare a procedurii simplificate, prezintă o deosebită importanță, întrucât acuzatul își exprimă fără echivoc poziția asupra faptelor reținute în sarcina acestuia, precizând și măsura în care recunoaște faptele descrise în actul de sesizare (total ori parțial). Numai în situația în care inculpatul recunoaște în totalitate faptele, descriindu-le cel puțin sumar, instanța se poate pronunța în cunoștință de cauză asupra cererii acestuia de a fi judecat potrivit procedurii simplificate, având în vedere și consecințele pe care o atare manifestare de voință le atrage (instanța nu administrează probe cu privire la situația de fapt, inculpatul poate fi condamnat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală etc.).

Curtea observă că omisiunea instanței de a-l asculta pe inculpat, înainte de a se pronunța asupra cererii sale de aplicare a procedurii simplificate, nu poate fi suplinită de declarația formală dată de inculpat, în ședință publică, în sensul că recunoaște comiterea faptelor deduse judecății, fără a particulariza în nici un mod aceste împrejurări.

Necesitatea audierii detaliate a inculpaților se impune și pentru respectarea dreptului la un proces echitabil al celorlalți inculpați. Astfel, în cazul în care o depoziție poate servi într-o măsură considerabilă drept bază pentru o condamnare, atunci, indiferent dacă a fost făcută de un martor în sens strict sau de un co-acuzat (în noțiunea autonomă de martor folosită de Convenția Europeană fiind inclus și un coacuzat), aceasta constituie dovezi pentru urmărirea penală în care se aplică garanțiile prevăzut de art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție (mutatis mutandis, Ferrantelli și Santangelo c. Italiei, § 51-52, Lucà c. Italiei, supra, art. 83, §41), respectiv dreptul de a le pune întrebări acestora.

Acest lucru se impune mai ales raportat la particularitățile prezentei cauze. Niciunul dintre martorii audiați de prima instanță nu a văzut ca victima să fi fost înjunghiată, ci doar faptul că inculpații au alergat-o și au agresat-o. Or, în aceste condiții este evident că declarațiile celor doi inculpați care au fost prezenți la locul faptei erau decisive, judecătorul fondului fiind primul interesat în audierea acestora. De asemenea, acest lucru trebuie examinat și prin raportare la apărarea celorlalți inculpați, respectiv lipsa intenției de a ucide. Dacă considerentele reținute de prima instanță în încheierea din data de 17 octombrie 2019 pot fi reținute în cazul inculpaților care au lovit victima după ce aceasta a fost înjunghiată, nu același lucru se poate spune și despre inculpații care au lovit victima anterior acestui moment. În sarcina acestora nu ar putea fi reținută o intenție de a ucide ci doar o intenție în scopul vătămării integrității victimei. Prima instanță nu a manifestat nici un interes în clarificarea succesiunii loviturilor și a persoanelor care le-au aplicat, lucru care s-a reflectat și în motivarea hotărârii. Acesta reprezintă încă un motiv pentru care se impunea audierea detaliată a celor doi inculpați iar în cazul în care aceștia nu ar fi vrut să facă vreo declarație respingerea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Raportat la aceste aspecte, pentru respectarea dublului grad de jurisdicție se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, aceste carențe (în special stabilirea împrejurării dacă inculpații I și B recunosc sau nu comiterea faptei și pot beneficia de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii) neputând fi remediate în faza apelului.

Domenii speta

Spete similare