Trafic de droguri. Cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 15 din Legea nr. 143/2000

Decizie 316/A din 30.06.2021


Art. 15 din Legea nr. 143/2000 este o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal pentru persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 - 9, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri, aceasta urmând să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Legiuitorul a conceput acordarea beneficiului cauzei de reducere a pedepsei prin raportare la un proces penal determinat şi a condiţionat acordarea acestui beneficiu de conduita adoptată de către făptuitor în cursul urmăririi penale în cadrul unui anumit proces penal.

Stabilind în mod explicit că denunţul trebuie să fie formulat şi facilitarea trebuie să fie realizată "în timpul urmăririi penale", legiuitorul s-a referit la o cauză determinată, iar nu în general, la toate cauzele ulterioare în care făptuitorul are calitatea de inculpat. A admite că făptuitorul poate beneficia de dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în toate cauzele în care are calitatea de inculpat, pe baza denunţului formulat şi a facilitării realizate, înseamnă a admite că un unic denunţ şi o unică facilitare îi asigură acestuia reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege indiferent de conduita adoptată în cauzele ulterioare şi indiferent de numărul cauzelor ulterioare în care are calitatea de inculpat.

Efectele dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri nu pot fi extinse la alte cauze în care făptuitorul are calitatea de inculpat, indiferent dacă infracţiunile ce formează obiectul cauzelor ulterioare sunt sau nu concurente cu infracţiunea pentru care a fost judecat în cauza în care a formulat denunţul.

art. 15 din Legea nr. 143/2000

Prin sentinţa penală nr. x/20.01.2021 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/102/2020 s-a dispus:

În baza art. 396 al. 1 și 2  Cod procedură penală nou a fost condamnat inculpatul Ţ.I. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni  închisoare pentru comiterea infracțiunii  de trafic de droguri de mare risc, fără drept, în formă continuată, prevăzută de art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, 16 acte materiale, a art. 396 al. 10 Cod procedură penală raportat la art. 375 Cod procedură penală, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a) și b) Cod penal actual raportat la art. 67 al. 2 Cod penal actual pe o durată de 2 ani, pedeapsă care va începe să se execute după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 al. 1 lit. c) Cod penal actual.

S-a dispus aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 65 C. penal nou, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit. a), b) Cod penal nou inculpatului, care va începe să se execute de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, până când pedeapsa principală va fi  considerată ca executată.

 S-a dispus confiscarea  cantităților de substanțe rămase în urma analizelor de laborator,  aflate la camera de corpuri delicte a I.G.P.R./D.C.J.S.E.O., după cum urmează: 0,6 grame pulbere ce conține  MDMA depusă cu dovada nr. 1047600/14.05.2019, în baza art. 112 al. 1 litera  f Cod penal actual raportat la art. 16  al. 1 din Legea nr. 143/2000.

S-a dispus confiscarea sumei de 140 lei obținută din vânzarea de droguri de mare risc de la inculpat, în baza art. 112 al. 1 lit. e) Cod penal raportat la art. 16 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul a fost dedus judecății întrucât, în perioada ianuarie 2019- 07.06.2019, a vândut odată și a oferit de 15 ori, fără drept, respectiv de 2 ori către martora U.B.A., o dată către martora Ş.M.C., de patru ori către martorul R.A., de 6 ori către martorul M.G., de 2 ori către martorul H.R.C., droguri de mare risc, pastile ecstasy, în baza unei rezoluții infracționale unice . Vânzările ar fi avut loc în fața clubului Avi Cola din Târgu Mureș. La data de 8.03.2019, colaboratorul autorizat R.E. s-a întâlnit la clubul enunțat cu inculpatul, ocazie cu care a cumpărat două comprimate triunghiulare de culoare roz închis cu inscripția Kenzo în schimbul sumei de 140 lei,  despre care i s-a spus că sunt pastile ecstasy.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3907286 din data de 14.03.2019 a concluzionat că cele două comprimate de culoare roz închis conțin ca substanță activă 3,4 Methylenedioxymetamfetamine/MDMA, drog de mare risc (filele 24-30 d.u.p.).

 Cu ocazia audierii în calitate de suspect, inculpatul a recunoscut că în anul 2019 a vândut pastile MDMA numitelor U.B. și Ş.C., respectiv a oferit cu titlu gratuit același tip de pastile  de 6, 7 ori lui M.G. de 2, 3 ori lui H.R. și de 4 ori lui R.A., recunoscând și vânzarea către colaboratorul autorizat, afirmații confirmate în parte și de martorii U.B.A. (fila 79 d.u.p.), Ş.M.C. (filele 81, 82 d.u.p.), R.P.A. (filele 88, 89 d.u.p.), M.G. (filele 83, 84 d.u.p.), H.R.C. (filele 86, 87 d.u.p.).

S-a considerat că fapta descrisă întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, 16 acte materiale.

S-a concluzionat că starea de fapt expusă coincide celei reţinute şi de acuză și celei învederate de inculpat.

Faţă de considerentele relevate anterior, s-a apreciat că inculpatul se face vinovat de acuzele aduse, acesta acţionând cu intenţie directă.

La dozarea şi individualizarea pedepselor aplicabile acestuia, conform dispoziţiilor art. 74 Cod penal actual, s-a ţinut cont că inculpatul a mai avut contacte cu legea penală pentru același gen de infracțiuni, fiind cercetat în alt dosar, chiar dacă nu prezintă antecedente penale, a recunoscut fapta comisă pe tot parcursul procesului penal dorind să beneficieze de procedura simplificată aplicabilă în cazul recunoașterii vinovăției, cu consecința reducerii cu o treime a limitelor legale de pedeapsă, conform art. 396 al. 10 Cod penal și a orientării instanței spre limita minimă rezultată în urma reducerii, având în vedere faptul că, deși acesta este cercetat pentru fapte asemănătoare în alt dosar penal, se bucură de prezumția de nevinovăție, practic nu prezintă antecedente penale și față de vârsta tânără, atitudinea de regret față de faptă, dorința de a-și continua studiile, susținerea familiei sale, dorința de a se reintegra în societate și de a renunța la anturajul nefavorabil și la consumul de droguri, aspecte care reies și din înscrisurile în circumstanțiere depuse, din referatele de evaluare întocmite.

S-a dispus confiscarea cantităților de substanțe rămase în urma analizelor de laborator,  aflate la camera de corpuri delicte a I.G.P.R./D.C.J.S.E.O., după cum urmează: 0,6 grame pulbere ce conține  MDMA depusă cu dovada nr. 1047600/14.05.2019, în baza art. 112 al. 1 litera  f Cod penal actual raportat la art. 16  al. 1 din Legea nr. 143/2000. Totodată, vom dispune confiscarea sumei de 140 lei obținută din vânzarea de droguri de mare risc de la inculpat, în baza art. 112 al. 1 lit. e) Cod penal raportat la art. 16 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.

Prin urmare, s-a dispus în baza art. 396 al. 1 și 2  Cod procedură penală nou  condamnarea inculpatului Ţ.I., la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii  de trafic de droguri de mare risc, fără drept,  în formă continuată, prevăzută de art. 2 al. 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, 16  acte materiale, a art. 396 al. 10 Cod procedură penală raportat la art. 375 Cod procedură penală, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a) și b) Cod penal actual raportat la art. 67 al. 2 Cod penal actual pe o durată de 2 ani, pedeapsă care va începe să se execute după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 al. 1 lit. c) Cod penal actual.

 S-a dispus aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 65 C. penal nou, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit. a), b) Cod penal nou inculpatului, care va începe să se execute de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, până când pedeapsa principală va fi  considerată ca executată.

 S-a dispus confiscarea cantităților de substanțe rămase în urma analizelor de laborator,  aflate la camera de corpuri delicte a I.G.P.R./D.C.J.S.E.O., după cum urmează: 0,6 grame pulbere ce conține  MDMA depusă cu dovada nr. 1047600/14.05.2019, în baza art. 112 al. 1 lit. f) Cod penal actual raportat la art. 16  al. 1 din Legea nr. 143/2000.

S-a dispus confiscarea sumei de 140 lei obținută din vânzarea de droguri de mare risc de la inculpat, în baza art. 112 al. 1 lit. e) Cod penal raportat la art. 16 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat apel în termenul legal inculpatul Ţ.I..

Inculpatul Ţ.I. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi în rejudecare reindividualizarea pedepsei stabilite prin sentinţa atacată şi aplicarea unei pedepse cu închisoarea având cuantumul coborât sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 al. 2 din Legea nr. 43/2000, au aplic. art. 396 al. 10 Cod procedură penală şi circumstanţele atenuante personale ale inculpatului, ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a pedepsei conform art. 91 şi următoarele Cod penal, precum şi acordarea beneficiului reducerii limitelor de pedeapsă prevăzut de art. 15 din Legea nr. 143/2000.

În motivarea căii de atac, s-a susţinut că instanţa nu a făcut o individualizare concretă a factorilor care au determinat-o să nu reducă pedeapsa aplicată până la limita minimă. S-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate cu orientarea spre aplicarea unei pedepse coborâte sub minimul special cu aplicarea prevederilor legale privind reducerea limitelor de pedeapsă.

Sub aspectul modalităţii de executare, s-a reamintit că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii şi, având în vedere vârsta, preocupările şi nivelul de educaţie, s-a apreciat că pronunţarea hotărârii constituie un avertisment pentru acesta, chiar şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care s-au apreciat a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal. S-au punctat aspectele favorabile inculpatului care rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi din raportul de evaluare al acestuia. S-a subliniat faptul că toate înscrisurile depuse în circumstanţiere vin să întărească faptul că inculpatul a conştientizat gravitatea faptelor sale, regretă acest episod din viaţa lui şi încearcă prin toate mijloacele posibile să se reintegreze şi să se reabiliteze. În opinia inculpatului, suspendarea sub supraveghere este oportună şi pentru ca inculpatul să continue programul educaţional în vederea integrării sale în societate.

În ceea ce priveşte aplicarea art. 15 din Legea nr. 143/2000 s-a considerat determinantă şi suficientă pentru acordarea beneficiului reducerii limitelor de pedeapsă acţiunea denunţătorului de a denunţa şi facilita tragerea la răspundere a altor persoane care au săvârşit infracţiuni. În opinia inculpatului, nu este necesar ca pentru valorificarea denunţului să fi fost pusă în mişcare acţiunea penală sau să fi dispus trimiterea în judecată, în cazul în care a fost începută urmărirea penală ca urmare a denunţului formulat. Întrucât punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată presupun un standard probator superior celui necesar pentru efectuarea în continuare a urmăririi penale, iar denunţul valorificat după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare nu mai poate fi invocat ca şi o cauză de micşorare a pedepsei, pe calea contestaţiei la executare. Opinia agreată este în sensul că pentru valorificarea denunţului este necesar şi suficient ca, în cauza în care s-a formulat denunţul, să se fi dispus începerea urmăririi penale, urmând ca instanţa să aprecieze în concret îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

S-a precizat că inculpatul, prin acţiunile sale, a facilitat tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni şi a condus la continuarea efectuării cercetării penale faţă de alte persoane.

În subsidiar, în cazul în care nu s-ar considera admisibilă aplicarea beneficiului reducerii limitelor de pedeapsă în condiţiile art. 15 din Legea nr. 143/2000, s-a solicitat să se considere colaborarea inculpatului cu organele judiciare ca fiind o circumstanță atenuantă, o conştientizare a gravităţii faptelor pentru care este judecat, constatând că prin acţiunea sa a facilitat stoparea comiterii unor astfel de fapte şi tragerea la răspundere a altor făptuitori.

În drept s-au invocat prevederile art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, art. 396 al. 10 Cod procedură penală, art. 74, 76 Cod penal, art. 91 şi următoarele Cod penal, Legea nr. 143/2000.

Analizând apelul promovat prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 şi 420 Cod procedură penală, instanţa de control judiciar constată următoarele:

Sub aspectul stării de fapt, corect reţinută de către instanţă, pornind de la materialul probator administrat în cauză, hotărârea primei instanţe nu comportă nici un fel de critică, fiind justă concluzia la care s-a oprit judecătorul de fond, anume că inculpatul Ţ.I. se face vinovat de săvârşirea a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal.

Procesul-verbal de percheziţie domiciliară din data de 7.06.2019 se coroborează cu declaraţiile inculpatului Ţ.I., cu raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 3907286 din 20.03.2019 întocmit de specialişti din cadrul BCCO, cu declaraţiile martorilor U.B.A., Ş.M.C., M.G., H.R.C., R.P.A., S.D.F., şi cu procesele-verbale întocmite în cauză.

În faţa instanţei de fond, inculpatul Ţ.I. a recunoscut fapta de care este acuzat solicitând judecarea sa conform procedurii simplificate prevăzute de art. 374 al. 4 Cod procedură penală şi art. 396 Cod procedură penală (termenul din data de 9.11.2020, fila 36 dosar primă instanţă).

Pedeapsa aplicată de prima instanţă şi modalitatea de executare au fost contestate în cadrul motivelor de apel de către inculpatul Ţ.I..

Instanţa de control judiciar a reamintit faptul că traficul de droguri de mare risc este pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Ca urmare a aplicării procedurii simplificate, limitele de pedeapsă se reduc de la 3 ani şi 4 luni la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa aplicată de prima instanţă este egală cu minimul special. Prin urmare, contrar susţinerilor inculpatului, s-au avut în vedere de către instanţă toate aspectele favorabile legate de persoana inculpatului, vârsta, lipsa antecedentelor penale, opinia favorabilă a persoanelor din comunitate.

În cadrul motivelor de apel, inculpatul a invocat cauza de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

În urma verificărilor efectuate de instanţa de control judiciar a rezultat faptul că inculpatul Ţ.I. a fost cercetat în două dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Târgu Mureş: x/D/P/2020 şi x/D/P/2020. Cauza nr. x/D/P/2020 este supusă analizei în cadrul prezentei căi de atac. În cadrul acestui dosar, inculpatul nu a colaborat cu organele de urmărire penală. În celălalt dosar, x/D/P/2020, care se află încă în faza de urmărire penală şi în care inculpatul a fost arestat preventiv, inculpatul a formulat denunţul care atrage incidenţa prevederilor art. 15 din Legea nr. 143/2000.

În ceea ce priveşte aplicarea art. 15 din Legea nr. 143/2000, instanţa de control judiciar reaminteşte că aceasta este o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal pentru persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 - 9, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri, aceasta urmând să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Legiuitorul a conceput acordarea beneficiului cauzei de reducere a pedepsei prin raportare la un proces penal determinat şi a condiţionat acordarea acestui beneficiu de conduita adoptată de către făptuitor în cursul urmăririi penale în cadrul unui anumit proces penal.

Stabilind în mod explicit că denunţul trebuie să fie formulat şi facilitarea trebuie să fie realizată "în timpul urmăririi penale", legiuitorul s-a referit la o cauză determinată, iar nu în general, la toate cauzele ulterioare în care făptuitorul are calitatea de inculpat. A admite că făptuitorul poate beneficia de dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în toate cauzele în care are calitatea de inculpat, pe baza denunţului formulat şi a facilitării realizate, înseamnă a admite că un unic denunţ şi o unică facilitare îi asigură acestuia reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege indiferent de conduita adoptată în cauzele ulterioare şi indiferent de numărul cauzelor ulterioare în care are calitatea de inculpat.

Or, cauza de reducere a pedepsei reglementată de art. 15 din Legea nr. 143/2000  are ca fundament conduita adoptată de făptuitor - de a denunţa şi de a facilita identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri în timpul unui anumit proces penal.

Conduita în cursul procesului penal constituie un criteriu general de individualizare a pedepsei [art. 74 al. 1 lit. f) teza a II-a din Codul penal], iar dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri particularizează acest criteriu, acordând făptuitorului care adoptă conduita descrisă, într-o cauză determinată, beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Din această perspectivă, efectele dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri nu pot fi extinse la alte cauze în care făptuitorul are calitatea de inculpat, indiferent dacă infracţiunile ce formează obiectul cauzelor ulterioare sunt sau nu concurente cu infracţiunea pentru care a fost judecat în cauza în care a formulat denunţul.

Soluţia contrară, în sensul aplicabilităţii dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi în ipoteza infracţiunilor concurente judecate separat ar conduce la concluzia că beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege ar putea fi acordat pentru infracţiuni concurente comise după data formulării denunţului şi ar asigura făptuitorului reducerea limitelor pedepselor pentru un număr nelimitat de astfel de infracţiuni, judecate separat.

Prin urmare, beneficiul reducerii limitelor de pedeapsă va fi avut în vedere de instanţa care va soluţiona dosarul nr. x/D/P/2020.

S-a mai solicitat instanţei de control judiciar ca această conduită a inculpatului, de facilitare a tragerii la răspundere a altor persoane să fie apreciată ca fiind o conştientizare a gravităţii infracţiunii şi luată în considerare ca şi circumstanţă atenuantă, cu consecinţa reducerii suplimentare a limitelor de pedeapsă.

Nici această solicitare nu a fost primită. Conduita infractorului în cursul procesului penal face parte din criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 74 Cod penal şi a fost valorificată, cu consecinţa aplicării unei pedepse egale cu minimul special. Circumstanţele atenuante privesc aspecte care sunt anterioare sau concomitente săvârşirii faptei, ceea ce nu este cazul în privinţa aspectului invocat de inculpat în apărare.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală a fost respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul Ţ.I. împotriva sentinţei penale nr. x/20.01.2021 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/102/2020.