Calcul pensie limită de vârstă. Majorarea punctului de pensie conform Legii nr.127/2019 modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 135/2020. Legea aplicabilă

Calcul pensie limită de vârstă. Majorarea punctului de pensie conform Legii nr.127/2019 modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 135/2020. Legea aplicabilă

Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii: art. 86 alin. (2) lit. b)

O.U.G. nr. 135/2020 u privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare:  art.42

Decizia Curţii Constituţionale nr.1/2021 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1-6, 8 și 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare

Ordonanţa de urgenţă, nefiind o varietate a ordonanţei pe baza unei legi de abilitare, ci o măsura de ordin constituţional, permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, instituirea unei reglementări de domeniul nu numai a legii ordinare, ci şi a legii organice.

Curtea Constituțională a menționat în cadrul Deciziei sale nr. 1/2021 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1-6, 8 și 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, care sunt dispozițiile rămase să producă efecte.

Cum art. 42 din O.U.G. nr. 135/2020 este o normă asupra căreia nu s-a exercitat controlul de constituționalitate, norma este activă și produce efecte în sensul că este în continuare una de modificare a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, determinând ca valoarea punctului de pensie să fie de 1442 lei începând cu data de 1 septembrie 2020 și nu 1775 lei.

(Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Decizia civilă nr. 717 din 15 iunie 2021,

rezumată de Judecător Camelia Lucaciuc)

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 19.11.2020, reclamantul A... a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Judeţului Arad, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la majorarea punctului de pensie cu încă 26% începând cu data de 01.09.2020.

Prin Sentinţa civilă nr. 89/01.02.2021, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. […] /108/2020, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul A... în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad, având ca obiect asigurări sociale; fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa  a constatat următoarele:

Reclamantul are calitatea de pensionar, potrivit Deciziei nr. […] /11.02.2014 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, decizie care nu a fost contestată.

Prin acţiunea formulată, reclamantul a solicitat majorarea cu 26% a punctului de pensie, începând cu data de 01.09.2020, aşa cum s-a stabilit prin acte normative adoptate de Parlament şi care nu pot fi modificate prin Ordonanţă a Guvernului.

Legea pensiilor, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementează modul de calcul al pensiilor, unul dintre elementele prin care se determină cuantumul acestora fiind punctul de pensie.

Dispoziţiile referitoare la calculul pensiilor a fost modificat prin Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, lege care, cu excepţiile prevăzute la art. 182 alin. (1), intră în vigoare la data de 01.09.2021.

Printre excepţiile menţionate se numără şi dispoziţiile art. 86 alin. (2) lit. b) care prevăd că valoarea punctului de pensie la data de 1 septembrie 2020 este de 1775 lei, dispoziţii care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020.

Aceste dispoziţii au fost modificate prin dispoziţiile art. 42 din O.U.G. nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, noua valoare a punctului de pensie fiind de 1442 lei începând cu data de 01.09.2020, respectiv mai puţin cu 26% decât s-a prevăzut în Legea nr. 127/2019.

Prin acţiunea formulată, reclamantul a apreciat că nu poate fi avută în vedere modificarea punctului de pensie, pentru că această modificare a fost făcută printr-un act normativ de nivel inferior celui pe care îl modifică.

Instanţa a apreciat că susţinerea este nefondată pentru următoarele: ordonanţa de urgenţă este adoptată într-un domeniu în care Guvernul este abilitat să emită acte normative, potrivit art. 108 din Constituţia României, iar în nota de fundamentare a ordonanţei se arată că ,,neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice”.

Ordonanţa de urgenţă este supusă aprobării Parlamentului, însă până la acel moment pârâta este ţinută de respectarea actului normativ, respectiv ordonanţa de urgenţă publicată în Monitorul Oficial, nefiind abilitată a decide în mod unilateral să nu ţină seama de modificare, ca de altfel toţi subiecţii de drept la care se referă.

În considerarea celor ce preced, acţiunea civilă formulată de reclamantul A... a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei a declarat apel (calificat ca atare de instanţă) reclamantul  A..., care a solicitat anularea hotărârii atacate, ca netemeinică, nelegală şi nefondată din următoarele motive:

În cei 48 de ani cotizaţi  la fondul de asigurări sociale (respectiv fondul casei de pensii) nimeni nu a negociat cu el nici cuantumul contribuţiei, nici dacă este de acord sau nu. Pe cale de consecinţă, reclamantul a arătat că a respectat legile.

Reclamantul apelant a reiterat ceea ce a susţinut şi în faţa primei instanţe, respectiv că o lege organică votată de Parlamentul României prin care se stabileşte valoarea punctului de pensie la 1.775 lei, nu poate fi anulată de o ordonanţă guvernamentală nesupusă la votul Parlamentului.

În conformitate cu legile în vigoare, dacă nu se poate acţiona retroactiv, reclamantul apelant a precizat că solicită  recalcularea de la data emiterii hotărârii curţii de apel.

A mai arătat că, faptul că Guvernul stabileşte valoarea punctului de pensie, nu are nici o relevanţă, deoarece casa de pensii este în subordinea Guvernului, iar el a contribuit la fondul casei de pensii.

Prin întâmpinare, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

Noţiunile de „punctaj mediu anual” şi modalitatea de calcul a punctajului mediu anual, „punct pensie” au fost introduse prin Legea nr. l9/2000 privind sistemul public de pensii, preluată prin Legea nr. 263/2010 şi,  ulterior, prin Legea nr. 127/2019, legi care au la bază principiul contributivităţii în funcţie de toată perioada, de stagiul de cotizare al asiguratului.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

Valoarea unui punct de pensie se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie, de instituţia cu atribuţii în domeniu.

Odată cu intrarea în vigoare a O.U.G nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, noua valoare a punctului de pensie, respectiv cea de 1.442 lei, s-a aplicat de la data de 01.09.2020, la valoarea maximă pe care o permitea bugetul de stat.

Decizia contestată nu are nici o legătură cu nemulţumirea reclamantului vis-a vis de valoarea punctului de pensiei, întrucât această valoare a punctului de pensie nu se stabileşte de către instituţia pârâtă, ci se stabileşte prin acte normative emise de Guvern, care precizează aceasta valoare.

Valoarea actuală a punctului de pensie de 1.442 lei, este valabilă şi egală pentru toţi pensionarii sistemului public de pensii.

Pârâta intimată a mai arătat că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut ca instituţia pârâtă este ţinută de respectarea actului normativ, respectiv de ordonanţa de urgenţă publicată în Monitorul Oficial.

În drept, a invocat Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,  O.U.G. nr. 135/2020 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

Reclamantul apelant  a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei şi admiterea apelului aşa cum a fost formulat.

Analizând sentinţa apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, a materialului probatoriu administrat şi a dispoziţiilor  art. 466 şi urm. C. pr. civ., instanţa reţine următoarele:

Reclamantul pensionat în baza Deciziei nr. […] /11.02.2014 pretinde, în esenţă, recalcularea pensiei cu o valoare a punctului de pensie majorată cu 40% față de cea de 1442 lei, susţinând că o lege organică, aşa cum este Legea nr. 127/2019 nu poate fi obstaculată de guvern prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă precum OUG nr. 135/2020.

Instanța reține că este reală susţinerea apelantului că art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensie, în forma în vigoare la data publicării prevedea că „Valorile punctului de pensie sunt următoarele:… b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei”, însă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, intrată în vigoare la data de 14 august 2020, această normă a fost modificată astfel: ,,Valorile punctului de pensie sunt următoarele:… b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei”.

Referitor la nemulțumirile reclamantului cu privire la modificarea Legii nr. 127/2019 prin O.U.G. nr. 135/2020, instanța apreciază că acestea nu pot fi soluționate pe calea acțiunii judecătorești de față întrucât este inadmisibilă cererea privind anularea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, act cu caracter normativ cu putere de lege, excedând competențelor instanței judecătorești investită cu soluționarea unei pretenții întemeiată pe aceasta.

De asemenea, pentru considerentele ce succed, instanţa nu poate înlătura de la aplicare acest act normativ aflat în vigoare.

Ordonanţele, aşa cum rezultă din prevederile art. 115 din Constituţie, sunt de doua feluri: ordonanţele ce pot fi emise numai pe baza unei legi de abilitare, deci ca urmare a unei delegări legislative acordate de legiuitor, prevăzute de alin. (1) al acestui articol, şi ordonanţele de urgenţă, prevăzute de alin. (4), în cazul cărora delegarea legislativă este acordată de Constituţia însăşi. Ordonanţele din prima categorie se pot emite numai în domeniile prevăzute în legea de abilitare, pe când, pentru cele din a doua categorie, prevederile alin. (4) al art. 115 din Constituţie nu reglementează în nici un fel domeniile în care pot fi emise. Rezultă, din cele arătate, ca ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei pe baza unei legi de abilitare, ci o măsura de ordin constituţional ce permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, instituirea unei reglementări de domeniul nu numai a legii ordinare, ci şi a legii organice.

În fine, Curtea mai reţine că în Decizia nr. 1/2021 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1-6, 8 și 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în M.O. nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea Constituțională, la pct. 87 și următoarele, a reținut că, din succesiunea actelor normative adoptate, Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, a stabilit inițial că, la data de 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1 775 lei; ulterior, art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, pentru aceeași dată de referință, a stabilit o altă valoare a acestuia, și anume 1 442 lei. Abrogarea pură și simplă prin legea criticată a art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu repune în vigoare textul inițial din Legea nr. 127/2019, ci creează, în realitate, un vid legislativ.

În aceste condiţii, Curtea Constituţională a arătat în continuarea expunerii raţionamentului în decizia menţionată că „Potrivit art. 59 alin. (1) și art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „(1) Modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și în redarea lor într-o nouă formulare”, respectiv „(3) Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. Fac excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament”. Prin urmare, numai dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 ar fi fost respinsă, ar fi reintrat în vigoare dispoziția de stabilire a punctului de pensie la 1.775 lei; ordonanța de urgență fiind însă aprobată, dispoziția de abrogare din cuprinsul legii de aprobare referitoare la un text din cuprinsul ordonanței de urgență care modifică o normă juridică din actul de bază nu repune în vigoare această din urmă normă juridică în redactarea anterioară modificării realizate prin ordonanța de urgență.

Cu alte cuvinte, abrogarea modificării nu repune în vigoare norma juridică supusă modificării în redactarea sa anterioară acesteia.

Pentru mai buna înțelegere a legislației în vigoare, Curtea Constituțională a menționat în cadrul Deciziei sale nr. 1/2021, care sunt dispozițiile rămase să producă efecte, astfel că în acest context a reținut în cadrul considerentului de la alineatul 97 din decizia amintită, următoarele:

„Întrucât viciul de neconstituționalitate constatat privește în mod exclusiv elemente de conținut proprii legii de aprobare, Curtea reține că art. 42 și 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 au rămas în fondul activ al legislației. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competența de a infirma/confirma, în termeni clari și neechivoci, atât valoarea punctului de pensie stabilită prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, cât și etapizarea creșterii drepturilor salariale pentru personalul didactic stabilită prin art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020”.

Prin urmare, este evident că art. 42 din OUG nr. 135/2020 este o normă asupra căreia nu s-a exercitat controlul de constituționalitate, norma este activă și produce efecte în sensul că este în continuare una de modificare a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, determinând ca valoarea punctului de pensie să fie de 1442 lei începând cu data de 1 septembrie 2020 și nu 1775 lei, cum pretinde apelantul.

Faţă de cele ce preced, reţinând că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, iar criticile apelantului sunt neîntemeiate, în temeiul art. 480 alin. (1) C. pr. civ., Curtea a respins apelul declarat de reclamant.

Domenii speta

Spete similare