Incidenţa dispoziţiilor art.176 alin. (5) c. pen. privind calculul termenului de reabilitare în cazul condamnărilor succesive cu privire la stabilirea primului termen al recidivei postexecutorii

Incidenţa dispoziţiilor art.176 alin. (5) C. pen. privind calculul termenului de reabilitare în cazul condamnărilor succesive cu privire la stabilirea primului termen al recidivei postexecutorii

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal: art. 41, art. 167 alin. (5)

În cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea și curge de la data executării ultimei pedepse, iar primul termen al recidivei postexecutorii nu este ultima condamnare în cazul condamnărilor succesive, ci condamnarea cea mai grea pentru care nu a intervenit reabilitarea de drept sau nu s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească şi care îndeplineşte şi celelalte condiţii pentru primul termen al recidivei potrivit dispoziţiilor art. 41 C. pen..

(Secţia penală, Decizia penală nr. 709/A din 16 iunie 2021,

rezumată de Judecător Codrina Iosana Martin)

Prin Sentinţa penală nr. 636 din data de 24.03.2021 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2020 s-au dispus următoarele:

În temeiul dispoziţiilor art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (5) C. pen. şi cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. (10) C. pr. pen., a condamnat inculpatului A... - […], cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în stare de recidivă post-executorie;

În temeiul dispoziţiilor art. 67 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării următoarelor drepturi prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale: - dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat: - dreptul de a conduce autovehicule.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen., inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi i) C. pen..

În baza art. 274 alin. (1) C. pr. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, emis în dosar nr. […] /P/2020 la data de 04.11.2020, înregistrat la această instanţă la data de 05.11.2020 a fost trimis în judecată inculpatul A... pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen..

Prima instanţă a arătat că prin rechizitoriu s-a reţinut că la data de 22.04.2020, în jurul orelor 15:45, inculpatul A... a condus mopedul marca […] pe str. […] din mun. Arad, fiind oprit de organele de poliţie pentru efectuarea unui control de rutină. Cu această ocazie s-a constatat faptul că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie.

Văzând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale: proces-verbal de constatare (f.8), citare şi verificare inculpat ( f.10-25), cazier judiciar (f.26-27), copie CI ( f.28), în cursul judecăţii: declaraţie inculpat (f.15), înscrisuri (f.16-18), instanţa de fond a reţinut că, la termenul de judecată din data de 24 martie 2021 inculpatul A... s-a prevalat de dispoziţiile art. 375 C. pr. pen., recunoscând săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi şi le-a însuşit.

Prima instanţă şi-a însuşit în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu şi reprodusă în aliniatele precedente faţă de poziţia inculpatului de recunoaştere integrală a faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanţei.

S-a mai reţinut de către prima instanţă că vinovăţia inculpatului rezultă din procesul-verbal de constatare de la fila 8 dosar urmărire penală, citare şi verificare inculpat de la filele 10-25 dosar urmărire penală,  cazierul judiciar de la filele 26-27 dosar urmărire penală, copie CI de la fila 28 dosar urmărire penală, precum şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului atât din faza de urmărire penală cât şi din faza de judecată.

Instanţa de fond a reţinut de asemenea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, prezenta faptă fiind săvârşită după considerarea ca executată a pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 716 din 5 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […] /55/2015, definitivă prin Decizia penală nr. 766/A/16.06.2016 a Curţii de Apel Timişoara, din executarea căreia a fost la termen la data de 11.07.2017, după cum rezultă din fişa de cazier judiciar de la filele 26-27 dosar urmărire penală şi adresa emisă de Penitenciarul Arad de la fila 11 dosar.

În drept, Judecătoria Arad a arătat că fapta inculpatului de a conduce în data de 22 aprilie 2020, în jurul orelor 1545, mopedul marca […], pe strada […] din municipiul Arad, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în stare de recidivă post-executorie, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (5) C. pen. şi cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. (10) C. pr. pen..

La individualizarea sancţiunilor aplicabile inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen.. Instanţa de fond a avut în vedere în favoarea inculpatului atitudinea sinceră a acestuia în faţa instanţei şi organelor de urmărire penală, recunoaşterea faptelor reţinute în sarcina sa, dar de asemenea şi împrejurarea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale.

Faţă de aceste considerente prima instanţă a apreciat că pedeapsa minimă de: 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în stare de recidivă post-executorie, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (5) C. pen. şi cu aplicarea art. 375 şi art. 396 alin. (10)  C. pr. pen., este de natură a realiza scopul pedepsei.

În temeiul dispoziţiilor art. 67 C. pen., instanţa a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală de 1 (un) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi i) C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, apreciind pe de o parte că inculpatul nu mai poate oferi garanţiile de onestitate şi corectitudine asociate cu o funcţie electivă publică sau care implică exerciţiul autorităţii de stat şi pe de altă parte că, prin conduita sa inculpatul a dovedit un total dispreţ pentru normele ce reglementează circulaţia pe drumurile publice. În formarea acestei convingeri, instanţa de fond a avut în vedere că deşi ştia că nu posedă permis de conducere, inculpatul nu are nicio reţinere în a conduce mopedul marca […] la o oră de trafic intens. În aceste condiţii s-a apreciat că, inculpatul, în situaţia în care i s-ar permite că conducă în viitorul apropiat autovehicule ar putea constitui un factor de potenţial pericol pentru siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.

În consecinţă prima instanţă a procedat la soluţionarea cauzei conform dispozitivului sentinţei penale atacate.

Împotriva Sentinţei penale nr. 636 din data de 24.03.2021 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2020 a declarat apel inculpatul A... înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 26.04.2021 sub nr. […]/55/2020.

În motivarea apelului inculpatul a solicitat: înlăturarea stării de recidivă reţinută de instanţa de fond în baza art. 41 alin. (1) din C. pen., înlăturarea aplicării dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din C. pen., să se reţină că în cauză există o stare de pluralitate intermediară prevăzută de art. 44 din C. pen., să se contopească pedepsele aplicate potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, să se menţină pedeapsa închisorii de 1 an aplicată de instanţa de fond, iar în temeiul dispoziţiilor art. 91 şi urm. din C. pen. să se dispună suspendarea pedepsei sub supraveghere.

A menţionat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru primul termen al stării de recidivă, respectiv pedeapsa aplicată pentru prima faptă şi executată la data comiterii celei de a doua fapte nu este mai mare de 1 an, motiv pentru care sunt incidente dispoziţiile privind pluralitatea intermediară prevăzute de art. 44 alin. (1) din C. pen., care conform alineatului 2 al aceluiaşi articol, se sancţionează potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni.

Având în vedere împrejurările reale şi personale, anterioare, concomitente şi ulterioare în care a comis fapta apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi în stare de libertate prin aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen.

Din analiza sentinţei apelate, prin prisma motivelor de apel invocate şi analizate din oficiu, în limitele prevăzute de art. 417 alin. (2) C. pr. pen., Curtea reţine următoarele:

Instanţa de apel îşi însuşeşte starea de fapt reţinută de prima instanţă, precum şi raţionamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală şi judecată şi din care rezultă vinovăţia inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzute de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

Vinovăţia inculpatului cu privire la fapta reţinută prin actul de sesizare al instanţei rezultă din declaraţiile inculpatului prin care a recunoscut fapta, declaraţii care se coroborează cu celelalte probe, respectiv procese-verbale sesizare din oficiu și de constatare a infracțiunii, verificarea în baze de date privind deţinerea permisului de conducere, înscrisuri şi din care rezultă faptul că în data de 22 aprilie 2020, în jurul orelor 15:45, inculpatul a condus mopedul marca […], pe strada […] din municipiul Arad, fără a poseda permis de conducere.

De altfel, starea de fapt, vinovăţia, încadrarea juridică, cuantumul pedepsei nu au fost contestate de către apelant, inculpatul beneficiind de procedura simplificată a recunoaşterii de vinovăţie, nefiind identificate elemente de nelegalitate şi netemeinicie cu privire la aceste aspecte, motiv pentru care Curtea va analiza criticile inculpatului privind înlăturarea stării de recidivă, reţinerea pluralităţii intermediare şi aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Cu privire la reţinerea în sarcina inculpatului a stării de recidivă, Curtea constată că potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din C.pen. „există recidivă când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită pentru care legea prevede pedeapsa de 1 an sau mai mare”.

Criticile inculpatului potrivit cărora nu este îndeplinită condiţia prevăzută de lege cu privire la primul termen al recidivei, deoarece pedeapsa anterioară este de doar un an, şi ar fi aplicabile astfel dispoziţiile art.44 C.p. privind pluralitatea intermediară sunt nefondate.

Analizând fişa de cazier judiciar a inculpatului (filele 12-13 dosar fond) precum şi adresa Penitenciarul Arad de la fila 11 dosar rezultă faptul că inculpatul are mai multe condamnări succesive, iar condamnarea care reprezintă primul termen al recidivei îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 41 alin. (1) din C. pen.

Astfel, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 208 alin. (1) C. pen. din 1968, art. 209 alin. (1) lit. i), g), e) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 37 lit. b) C. pen. prin sentinţa penală nr. 3085 din 04.12.2012 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2012, definitivă prin neapelare la data de 19.12.2012. A fost arestat la data de 10.07.2012 şi eliberat la termen la data de 08.01.2015.

În termenul de reabilitare pentru această condamnare a săvârșit o altă infracţiune  pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 716 din 5 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2015, definitivă prin decizia penală nr. 766/A/16.06.2016 a Curţii de Apel Timişoara, din executarea căreia a fost eliberat la termen la data de 11.07.2017.

Ulterior, în termenul de reabilitare inculpatul a săvârșit la data de 22.04.2020 fapta care face obiectul acestui dosar.

Potrivit dispoziţiilor art. 167 alin. (5) C. pen. „În cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea și curge de la data executării ultimei pedepse”.

Aplicând aceste dispoziţii legale în prezenta cauză rezultă că pedeapsa cea mai grea, din condamnările succesive aplicate inculpatului este aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 3085 din 04.12.2012 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2012, definitivă prin neapelare, pedeapsă care reprezintă şi primul termen al recidivei şi în funcţie de care se calculează termenul de reabilitare.

În acest caz, termenul de reabilitare este de 4 ani potrivit dispoziţiilor art. 166 alin. (1) lit. a) C. pen., iar acesta curge potrivit dispoziţiilor art. 167 alin. (5) C. pen. de la data executării ultimei pedepse, respectiv pedeapsa de  1 (un) an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 716 din 5 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2015, definitivă prin decizia penală nr. 766/A/16.06.2016 a Curţii de Apel Timişoara, din executarea căreia a fost eliberat la termen la data de 11.07.2017.

În cauză, inculpatul săvârșind fapta imputată la data de 22.04.2020, în intervalul termenului de reabilitare de 4 ani, calculat începând cu data de 11.07.2017, data executării ultimei pedepse, termenul de reabilitare nu s-a împlinit potrivit dispoziţiilor art. 168 alin. (1) lit. a) C. pen., motiv pentru care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru reţinerea stării de recidivă, deoarece, după rămânerea definitivă a condamnării la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 3085 din 04.12.2012 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2012 şi până la împlinirea termenului de reabilitare, inculpatul a săvârșit fapta dedusă judecăţii.

Este adevărat că în considerentele sentinţei primei instanţe se reţine greşit ca prim termen al recidivei pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 716 din 5 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2015, definitivă prin decizia penală nr. 766/A/16.06.2016 a Curţii de Apel Timişoara, dar pentru considerentele arătate sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (5) C. pen. privind recidiva postexecutorie, iar nu cele privind pluralitatea intermediară prevăzute de art. 44 C. pen. aşa cum a susţinut inculpatul în apărare.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei Curtea a avut în vedere criteriile  generale prevăzute de art. 74 C. pen..

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ceea ce priveşte comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în aşa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea săvârşirii altor fapte penale.

La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere gravitatea faptei, pericolul social care a adus atingere relaţiilor sociale referitoare la circulaţia pe drumurile publice, săvârşirea faptei în stare de recidivă postexecutorie, fapt ce denotă perseverenţă infracţională,  inculpatul fiind un potenţial factor de pericol pentru siguranţa traficului rutier; dar şi aspectele favorabile inculpatului precum recunoaşterea faptei, motiv pentru care nu se impune modificarea cuantumului pedepsei de 1 an închisoare, aceasta fiind corect individualizată, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de textul de lege ca urmare a reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime potrivit art. 396 alin. (10) C. pr. pen., în procedura recunoaşterii de vinovăţie şi a aplicării dispoziţiilor art. 43 alin. (5) C. pen. privind majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă în cazul recidivei postexecutorie.

Nu se constată existenţa altor circumstanţe reale sau personale care să aibă un efect predominant în cadrul procesului de individualizare a pedepsei şi să impună reducerea pedepsei, întrucât în această situaţie procesul de înfăptuire a justiţiei ar dobândi  un caracter iluzoriu şi nu s-ar mai îndeplini scopul esenţial al pedepsei, prevenirea săvârşirii altor infracţiuni atât de către inculpat cât şi de către alte persoane, dar nici funcţiile de exemplaritate, de reeducare – esenţiale  în restabilirea ordinii de drept încălcate prin săvârşirea infracţiunii. Astfel, inculpatul a dovedit un grad mare de  dezinteres pentru normele ce reglementează circulaţia pe drumurile publice. În formarea acestei convingeri, Curtea a avut  în vedere că inculpatul a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere şi în stare de recidivă, iar faptul că nu a condus autoturismul pe o distanţă mai mare şi nu a produs vreun accident de circulaţie nu poate determina reducerea pedepsei aplicate.

Atingerea dublului scop preventiv şi educativ al sancţiunii aplicate este condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte şi durata sancţiunii, natura sa pe de altă parte. Instanţa de apel reţine şi că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, sancţiunea trebuie să fie adecvată particularităţilor fiecărui individ şi raţională, să fie proporţională cu gravitatea faptelor comise.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare, inculpatul fiind recidivist, executarea pedepsei de 1 an închisoare este singura variantă legală, în cauză nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv condiţia menţionată de art. 91 alin. (1) lit. b) C. pen., motiv pentru care solicitarea inculpatului sub acest aspect este nefondată.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. pr. pen. Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A... împotriva Sentinţei penale nr. 636 din data de 24.03.2021 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. […]/55/2020.

Domenii speta

Spete similare