Pretenţii

Sentinţă civilă 1099 din 08.06.2022


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții ID şi  TM  , în contradictoriu cu FUNDAŢIA P, având ca obiect, pretenţii.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 25.05.2022, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, pentru a delibera, a amânat pronunţarea la termenul de azi.

INSTANŢA

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul Judecătoriei XXX la data de 07.06.2021 sub nr. XXX şi precizată la data de 13.10.2021, reclamantul ID şi T (fostă I ) Maria, au chemat în judecată pe pârâta Fundaţia Peren solicitând instanţei  obligarea pârâtei să plătească contravaloarea următoarelor bunuri existente în imobilul situat în orașul XXX  , str. XXX  , nr. XXX  , jud. XXX  , imobil ce a fost proprietatea acestora și a fost cumpărat la licitație publică de către pârâtă:

- o piscină exterioară cu dimensiuni de 16 ml. lungime și 8 ml. lățime, care pleacă de la o adâncime de 1 ,40 și se termină la o adâncime  de 2,20 m., pavată cu granit, și prevăzută cu instalație de încălzire prin pardoseală, grup de pompe de 2,4 kw. și iluminat  subacvatic,

o piscină interioară din fibră de sticlă construită pe piloni din beton, cu ziduri din BCA, prevăzută cu  instalație de încălzire  în pardoseală,  12 calorifere şi filtru,

- o cabină de duș multifuncţională,

- o saună electrică cu cabină,

- 6 aparate de aer condiționat,

- 5 dulapuri existente în beci,

- copertină metalică cu dimensiuni de 15 m x18 m,

  - maşină de spălat profesională,

- aplicele de iluminat.

A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, a arătat că pentru un debit înregistrat faţă  de BCR, s-a procedat la executarea silită în vederea recuperării debitului, sens în care a fost scos la licitaţia publică imobilul proprietatea acestora, situat în orașul XXX  , str. XXX  , nr. XXX  , jud. XXX  .

 Prin actul de adjudecare din data de 27.05.2019 în dosarul de executare nr. 928/E/2015, imobilul a fost adjudecat favoarea pârâtei.

A susţinut că la evaluarea imobilului nu au fost avute  în vedere bunurile menţionate  mai sus, reclamanţii fiind evacuaţi din imobil. Bunurile au rămas în posesia pârâtei, iar  pentru acestea  nu a achitat  nici o sumă de bani.

A apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 1345 C Civ., pârâta îmbogățindu-se fără justă cauză în detrimentul reclamanţilor.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri,  interogatoriul luat pârâtei, audierea martorilor F M  , F M și F C , domiciliați în com. XXXX  , sat XXXX  , jud. XXX  , proba cu expertiză tehnică judiciară în vederea evaluării bunurilor indicate în acțiuni și orice alt mijloc de probă admis de lege a cărui necesitate ar reieși pe parcursul derulării procesului.

În  vederea stabilirii taxei judiciare de timbru a evaluat provizoriu bunurile la suma de 100.000 lei.

A anexat cererii formulate act de adjudecare din 27.05.2019, împuternicire avocaţială.

Cererea a fost timbrată cu suma de 3.105 lei.

La data de 16.07.2021 pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată .

Faţă de susţinerile din cererea de chemare judecată, prealabil, a arătat că, întrucât imobilul înstrăinat la licitaţie publică a fost proprietatea reclamantului şi a fostei sale soţii se impune lărgirea cadrului procesual prin conceptarea în cauză şi a fostei soţii a reclamantului. 

Cât privește solicitarea reclamantului, de obligare a pârâtei la plata contravalorii bunurilor enumerate de către acesta prin acțiune  a solicitat  instanței de judecată să pună în vedere reclamantului să-și precizeze acțiunea prin a corela temeiul de drept invocat cu solicitarea din acțiune în sensul că , potrivit art. 1345 din Codul civil. invocat de către reclamant, acţiunea  de îmbogăţire  fără just temei constă în restituirea în natură a bunurilor și nu la plata contravalori acestora, cum în mod nelegal solicită reclamantul.

 În argumentație a invocat și prevederile art. 1347 alin. 2 coroborat cu art. 339 din Codul civil care stipulează în mod expres că restituirea se face în natură și nu sub forma plăţii contravalorii acestora.

Pe cale de excepţie a invocat :

a) Excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

A arătat că șa cum rezultă din motivarea în drept a cererii de chemare în judecată reclamantul a formulat acțiunea în temeiul dispoziţiilor art. 1345 din Codul civil însă una din condiţiile  de admisibilitate ale acţiunii  de îmbogăţire fără justă cauză este cea prevăzută de dispoziţiile art. 1348 din același cod , anume caracterul subsidiar al acţiunii.

Astfel, conform prevederilor legale anterior citate, legiuitorul a statuat în mod expres că cererea de restituire nu poate fi admisă dacă cel prejudiciat are dreptul la altă acţiune pentru a obține ceea ce îi este datorat ori  reclamantul avea această posibilitate.

În mod concret, a arătat că reclamantul împreună cu fosta soţie au fost executați silit  de către creditorul BCR ca urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale prevăzute în contractul de credit, executarea silită făcând obiectul dosarului de executare silită nr. 9281E/2015 al BEJ XXXX  , dosar în care s-a formulat și contestație Ia executare, ce a făcut obiectul dosarului nr. 593/184/2019 ai Judecătoriei XXX  , soluționat definitiv.

Prin urmare, conform raporturilor juridice încheiate între părţile  contractului de credit bancar reclamantul debitor împreună cu fosta soție aveau/au posibilitatea să se îndrepte cu o acțiune în pretenții împotriva creditorului și nu împotriva adjudecatarului, drept pentru care a solicitat  admiterea excepției și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

b) Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, excepţie fundamentată pe faptul că în litigiul dedus judecății pârâta este terţ, aceasta fiind adjudecatarul bunului scos la licitație publică, ori potrivit prevederilor legale si anume cele ale art. 36 din CPC calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios,  condiție ce nu este îndeplinită.

 Pârâtei  nu îi incumbă nici o obligaţie în raport de pretenţia reclamantului dedusă judecății, neputând să aibă calitate procesuală pasivă,  reclamantul putându-şi îndrepta eventualele pretenţii împotriva creditorului său şi nu al adjudecatarulul, acesta din urmă beneficiind şi de dispoziţiile art. 857 si 860 din NCPC.

c) Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune a reclamantului întrucât eventualele pretenții puteau fi deferite  justiţiei  în termenul de prescripţie de 3 ani,  termen care a început să curgă de la data de 19.08.2016 când s-a întocmit de către evaluator raportul de evaluare în dosarul de executare.

Astfel, contestatorul, pe de o parte putea să formuleze contestație la executare în dosarul de executare, iar pe de altă, parte putea să formuleze acțiune împotriva creditorului său în termenul de prescripție de 3 ani.

d) Excepţia efectului pozitiv al lucrului judecat dat fiind faptul că în dosarul nr. 593/184/2019 el Judecătoriei XXX aspectele invocate de către reclamant au mai făcut obiectul unei judecăți așa cum rezultă din sentinţa  civ. nr. 561/2019 pronunțată de către Judecătoria XXX respectiv decizia nr. 1417/2019 pronunțată de către Tribunatul XXX  ,  astfel încât înţelege  să se prevaleze  de dispoziţiile  art. 431 alin. 2 din NCPC.

Pe fondul cauzei a arătat că acțiunea reclamantului nu este întemeiată dat fiind faptul că în speța dedusă judecății nu sunt îndeplinite condiţiile  pentru exercitarea unei asemenea acţiuni.

Astfel, acţiunea în restituirea îmbogăţirii fără justă cauză este subordonată îndeplinirii  a două grupe de condiţii cumulative:

1. condiţii materiale:

a)să existe o mărire patrimoniului pârâtului și o scădere a patrimoniului reclamantului;

b)între sporirea patrimoniului pârâtului și diminuarea patrimoniului reclamantului să existe o legătură care să fie efectul unei cauze unice.

 2. condiţii juridice :

 a) îmbogățirea și sărăcirea corespunzătoare să fie lipsite de o cauză justă, adică de un temei juridic care să le justifice;

 b) îmbogăţitul  să fie de bună credinţă, buna lui credință fiind prezumată;

 c) sărăcitul  să nu aibă la dispoziţie o altă  acţiune în justiție pentru realizarea dreptului.

Plecând de la aceste condiții pe care legea le cere pentru exercitarea unei acțiuni întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză (actio de in rem verso)  a apreciat  că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ aceste condilii.

Astfel, în ceea ce privește starea de fapt, reclamantul şi  fosta soţie, în calitate de debitori ai obligației de restituire a creditului împrumutat de la BCR, au fost executaţi silit de către bancă constituindu-se dosarul de executare silită nr.xxx al BEJ D, dosar în care executorul judecătoresc a dispus efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilului situat în XXX  , str. XXXX nr. XXX  , imobil înscris în CF a localităţii  XXX la numărul XXXX cu nr. cadastral XXXX  : XXXX  - C1; XXXX  -C2; XXXX  -C3.

Cu ocazia evaluării imobilului de către expertul evaluator realizată în dosarul de executare silită, reclamantul nu a permis accesul evaluatorului în imobil, așa cum de altfel se reține și în cuprinsul sen. civ. nr. 561/2019 pronunțată de către Judecătoria XXX respectiv în cuprinsul deciziei nr. 1417/2019 pronunțată de către Tribunalul XXX în dosarul nr. 593/2019, ori acest aspect este în contradicție cu principiul de drept „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”.

Ca atare, în speța dedusă judecății nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 32 din NCPC prin aceea că pentru promovarea unei cereri în justiţie petentul trebuie  probeze, pe de o parte, justificarea interesului, iar pe de altă parte, interesul exhibat trebuie să fie legitim adică în concordanţă cu legea și bunele moravuri. 

A arătat că după finalizarea contestaţiei la executare formulată de către reclamant, pârâta, în calitate de adjudecatar a imobilului arătat mai sus a solicitat executorului judecătoresc BEJ Terpovici evacuarea reclamantului și a fostei soţii a acestuia din imobil ocazie cu care la data de 06.08.2020 a fost întocmit Procesul-verbal de predare primire al imobilului pârâtei.

Cu aceeași ocazie s-a pus în vedere reclamanţilor ca până la data de 05.09.2020 să-și ridice toate bunurile date în depozit creditoarei.

La data de 25.08.2020, reclamantul , conform Procesului-verbal de predare-primire, a primit toate bunurile care au fost inventariate de către executorul judecătoresc TB  în Procesul verbal nr. XXX , printre aceste bunuri enumerându-se şi cele menţionate de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.

A precizat că, că anterior semnării procesului-verbal de predare primire a bunurilor reclamantul a scos din uz bunurile la care face referire în cererea de chemare în judecată astfel încât nu este îndeplinită condiția materiala a exercitării unei acțiuni de îmbogățire fără justă cauză deoarece condiţia esențială este aceea de mărire patrimoniului pârâtului și o scădere a patrimoniului reclamantului ori este evident că prin semnarea fără nici o obiecţie a procesului-verbal de predare primire condiţia  nu este îndeplinită deoarece reclamantul sub proprie semnătură a primit toate bunurile.

De asemenea, nu este îndeplinită nici condiția ca între sporirea patrimoniului pârâtului și diminuarea patrimoniului reclamantului să existe o legătură care să fie efectul unei cauze unice deoarece pârâtul este adjudecatar, adică un terț pentru care „ actio de in rem verso”  nu este admisibilă

Totodată, în speța dedusă judecății nu este întrunită nici condiţia  prevăzută de dispoziţiile  art. 1347 alin. 1 din Codul civil .

A învederat că potrivit practicii și teoriei juridice acțiunea de îmbogățire fără justă cauză este inadmisibilă și atunci când reclamantul urmărește în realitate să obțină o reparație pe calea unei acţiuni prescrise sau care este susceptibilă de a fi paralizată  de către pârât prin invocarea unei excepţii având acest efect.

În drept, a întemeiat apărările pe dispozițiile art. 205 alin. 2 din NCPC.

A solicitat proba cu înscrisuri, și martorii C I Ș și GH, nominalizaţi în procesul verbal încheiat de către executorul judecătoresc TB .

A anexat act de adjudecare din 27.05.2019, proces verbal din 06.08.2020 din dosarul de executare 81/E/2020, proces verbal de predare primire din  25.08.2020, extras de carte funciară, încheierea 561/2019 pronunţată de Judecătoria XXX în dosarul 593/184/2019,  decizia 1417/2019 a Tribunalului XXX  , împuternicire avocaţială, chitanţă onorariu.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Prin încheierea de şedinţă din data de 20.10.2021, pentru considerentele reţinute în cuprinsul ei, instanţa a  unit cu fondul excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantului.

Analizând prezenta acţiune, în considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin Actul de adjudecare din 27.05.2019 pârâta a devenit proprietara imobilului situat în XXX  , str. XXXX nr. XXX  , imobil înscris în CF a localităţii  XXX la numărul XXXX cu nr. cadastral XXXX  : XXXX  - C1; XXXX  -C2; XXXX  -C3.

Potrivit dispoziţiilor Art. 857 -Cod pr. civilă,, (1) Prin adjudecarea imobilului adjudecatarul devine proprietar. De la această dată, adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului.

(2) Prin intabulare, adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul cumpărat, potrivit regulilor de carte funciară”.

Instanţa reţine că prin acţiunea formulată reclamanţii, în temeiul dispoziţiilor art.  1345 C. civ au solicitat obligarea pârâtei să plătească contravaloarea bunurilor indicate în acţiune deoarece la evaluarea imobilului acestea nu au fost avute în vedere.

Instanţa reţine că, prin procesul verbal din 06.08.2020 (fil.20-36) întocmit de executorul judecătoresc TB  s-a dispus evacuarea reclamanţilor din imobil în baza titlului executoriu reprezentat de actul de adjudecare din 27.05.2019, ocazie cu care, s-a dispus inventarierea tuturor bunurilor mobile ce nu au făcut obiectul executării, printre bunurile inventariate regăsindu-se cele solicitate prin prezenta acţiune. Instanţa reţine şi faptul că la data de 25.08.2020, între pârâtă  şi reclamantul ID s-a încheiat procesul verbal de predare -primire (fila 37 ) prin care reclamantul a menţionat că a primit toate bunurile care au fost inventariate de către executorul judecătoresc TB  în procesul verbal nr. 81/E/2020 din 06.08.2020.

Prin încheierea 561/2019 pronunţată de Judecătoria XXX în dosarul 593/184/2019, definitivă prin decizia 1417/2019 a Tribunalului XXX s-a respins contestaţia formulată de reclamant împotrivă executării silite, contestaţie prin care au fost aduse critici cu privire la evaluarea imobilului executat silit motivate de faptul că expertul evaluator nu  a avut în vedere piscina exterioară.

Potrivit dispoziţiilor art. 1.345  Cod civil, invocat de reclamanţi în susţinerea cererii formulate ,,Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri.”

Este adevărat că art. 1345 C. civ. ce se referă la îmbogăţirea fără justă cauză vizează situaţia în care patrimoniul unei persoane a fost însărăcit fără drept, dar, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, în speţă, pierderea patrimonială a reclamantului nu este constituită din  piscina exterioară ce a aparţinut acestuia, ci din valoarea piscinei care nu a fost avută în vedere la evaluarea imobilului vândut la licitaţie publică pârâtei

Astfel, nu pot fi primite argumentele reclamantului privind valoarea reală a bunului adjudecat, pentru că prezenta acţiune este una în despăgubire şi nu este o contestaţie la executare, contestaţie la executare care , de altfel a fost formulată de reclamant şi respinsă de instanţă. De asemenea, nu este îndeplinită nici condiția ca între sporirea patrimoniului pârâtului și diminuarea patrimoniului reclamantului să existe o legătură care să fie efectul unei cauze unice deoarece pârâtul este adjudecatar, adică un terț pentru care „ actio de in rem verso”  nu este admisibilă

Având în vedere aceste considerente instanţa va respinge acţiunea formulată speța dedusă judecății nefiind îndeplinite condiţiile pentru exercitarea unei asemenea acţiuni.

Reținând culpa procesuală a reclamantului, cu aplicarea art. 453 c.p.civ. şi la solicitarea pârâtei, instanţa va obliga reclamantul ID la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4000 lei, reprezentând onorariu avocat conform chitanţei depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

 Respinge acţiunea precizată formulată de reclamanții ID , cu dom. în XXX  , str. XXX  , nr.22, jud. XXX şi  TM  , cu dom. în XXX  , str. XXX  , nr.XXX  , jud. XXX  , în contradictoriu cu FUNDAŢIA XXX,  cu sediul în comuna XXX, str. XXXi, nr.37, jud. XXX, având ca obiect, pretenţii.

Obligă reclamantul ID la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.000 lei către pârâtă (onorariu avocat).

Cu apel în termen de 30 de zile la comunicare, cale de atac care se va depune la sediul Judecătoriei XXX  .

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08.06.2022

Data publicarii pe site: 27.01.2023