Acţiune în constatare

Sentinţă civilă 335 din 31.03.2021


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul CG şi pe pârâţii RAC, RAL, având ca obiect, acţiune în constatare.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 10 martie 2021, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 24 martie 2021, când instanţa, pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 31.03.2021.

INSTANŢA

 Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

 Prin cererea înregistrată la data de 19.11.2020, sub nr.2158/184/2020, pe rolul Judecătoriei Balş, reclamantul CG, a chemat în judecată pe pârâţii  RAC, RAL, solicitând instanţei de judecata ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin care să se constate dreptul de proprietate asupra casei de locuit, compusă din trei camere de locuit şi a terenului aferent în suprafaţa 1364 m.p., categoria de folosinţă arabil, vii şi curţi, construcţii situate în intravilanul comunei B, satul L, jud. Olt, în T. 67, P. 12, 13 şi 14.

În subsidiar, în condiţiile în care pârâţii nu sunt de acord cu admiterea acţunii, a solicitat rezoluţiunea contractului de întreţinere denumit "Declaraţie" încheiat la data de 04.01.2006 între reclamant şi tatăl pârâţilor (actualmente decedat), obligarea pârâţilor să-i plătească contravaloarea întreţinerii acordate defunctului pe care a evaluat-o la suma de 25.000 ron, obligarea pârâţilor să-i plătească contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului pe care le-a evaluat la suma de 70.000 ron, obligarea pârâţilor să-i plătească contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea şi pomenirile ulterioare ale defunctului de la data decesului şi până în prezent, pe care le-a evaluat la suma de 15.000 ron, să  se constate dreptul său de retenţie asupra imobilului până la momentul la care va fi despăgubit de către pârâţi, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt , reclamantul a arătat că tatăl pârâţilor a trăit în concubinaj cu mama sa  timp de aproximativ 15  ani. Când a înaintat în vârstă şi s-a şi îmbolnăvit, văzând că are nevoie de sprijin, i-a solicitat fiului său să-i acorde întreţinere şi în schimb, să-i rămână casa şi terenul pe care de deţinea în proprietate.

Fiul său i-a comunicat că a găsit de lucru în Grecia şi nu poate să-i acorde  întreţinere, iar cu privire la bunuri a zis că nu-1 interesează.

Atunci i-a solicitat reclamantului să-i acorde întreţinere şi în schimbul acesteia să-i transmită dreptul de proprietate asupra casei şi terenului. A fost de acord, s-a  ocupat de toate cele ce i-au fost necesare, l-a dus de mai multe ori la  Spital, i-a cumpărat medicamente, haine, alimente, s-a  ocupat de spălatul atât al hainelor, cât şi al său, acordându-i toată atenţia.

La începutul lunii ianuarie 2006 şi-a exprimat dorinţa de a încheia un înscris cu privire la înţelegerea lor, însă deşi reclamantul  i-a spus că are  încredere în promisiune, a insistat afirmând că nu vrea ca după decesul său să aibă discuţii cu| cei doi pârâți cărora nu le-a păsat de el absolut deloc.

Pe data  de 04.10.2006, a încheiat acel înscris denumit "Declaraţie", fiind conceput aşa cum s-au priceput.

Imediat au depus la Judecătoria Balş o acţiune prin care a solicitat constatarea valabilităţii acestei convenţii. Prin sentinţa civilă nr. 829/12.04.2006 pronunţată în dosarul nr. 210/C/2006 instanţa a admis acţiunea şi a constatat valabilitatea convenţiei.

De atunci a renovat imobilul complet şi i-a adus îmbunătăţiri în sensul că a făcut tavanul şi acoperişul pentru că nu existau, din casă se vedea cerul liber şi ploua în casă, a pus geamuri la toată casa, a racordat imobilul la alimentarea cu energie electrică şi apă curentă, a pus uşi la toată casa, a tencuit şi zugrăvit interior şi exterior, a edificat o baie, a pus sobe şi pardoseală în toate camerele, a făcut instalaţia electrică şi sanitară, a făcut gardurile împrejmuitoare la întreaga curte, a turnat alei prin curte, a edificat anexe pentru porci şi păsări, a aranjat toată curtea care era cuprinsă de buruieni, a plantat viţă de vie şi pomi fructiferi şi multe alte îmbunătățiri care erau de strictă necesitate pentru că altfel la acest moment casa era căzută.

În anul 2011, pârâtul RAC a revenit în ţară, a formulat contestaţie în anulare a sentinţei amintite şi motivat de faptul că până  la pronunţarea hotărârii RM decedase, prin sentinţa civilă nr. 967/15.05.2011 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. 2363/184/201 a fost admisă contestaţia în anulare.

Ulterior, reclamantul,  s-a adresat instanţei o nouă cerere în contradictoriu cu pârâţii din prezenta cauză, pentru a se pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, acesta făcând obiectul dosarului nr. 92/184/2014.

În cadrul acestui dosar pârâţii s-au înscris în fals, susţinând că semnătura de pe actul sub semnătură privată nu îi aparţine defunctului, ci a fost falsificată sau contrafăcută de către reclamant.

În acest sens a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, care a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice şi în urma concluziilor, prin ordonanţa nr. 1298/P/ 28.06.2017 a dispus în temeiul art. 16, alir. 1, lit. a C. proc. pen., clasarea.

Împotriva acesteia a fost formulată plângere la prim-procurorul Parchetului, care prin ordonanţa nr. 47/II/2/03.08.2017 a respins plângerea.

Împotriva celor două ordonanţe a fost formulată plângere la Judecătoria Balş, care prin încheierea nr. 172/19.09.2017 pronunţată în dosarul nr. 1759/184/2017, a respins plângerea în mod definitiv.

Tot în cadrul dosarului nr. 92/184/2014, pârâţii au solicitat instanţei să constate nulitatea înscrisului sub semnătură privată intitulat "Declaraţie" pentru lipsa discernământului, consimţământul viciat prin dol, cauza ilicită, actul fiind falsificat, lipsa preţului, neindicarea datei la care a fost primit preţul şi predat bunul.

Instanţa a dispus suspendarea dosarului nr. 92/184/2014 şi a fost format un nou dosar respectiv 11278/311/2014, în vederea soluţionării acestei solicitări.

Prin sentinţa civilă nr. 1330/16.03.2018 pronunţată de Judecătoria Slatina în acest dosar, a fost respinsă acţiunea privind constatarea nulităţii înscrisului sub semnătură privată intitulat "Declaraţie", această hotărâre fiind menţiuntă prin decizia nr. 909/31.10.2018 pronunţată de Tribunalul Olt în apel şi prin decizia nr. 79/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în recurs.

În cadrul acestui dosar cele trei instanţe au calificat actul sub semnătură privată ca fiind un contract de întreţinere, prin care RM s-a obligat să-i transmită dreptul de proprietate asupra casei şi terenului amintite mai sus, în schimbul contraprestaţiei sale de a avea grijă de acesta până la sfârşitul vieţii acestuia.

După soluţionarea dosarului a solicitat repunerea pe rol a dosarului nr. 92/184/2014, însă prin sentinţa civilă nr. 4303/22.10.2019, acţiunea a fost respinsă cu motivarea că nu este îndeplinită condiţia privind natura contractului care să permită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Cum potrivit efectelor contractului de întreţinere, întreţinutul are obligaţiile vânzătorului şi anume:

1)să transmită întreţinătorului dreptul de proprietate asupra bunului, mobil sau imobil. Este o obligaţie de a da, al cărei moment de executare este, în principiu, cel al realizării acordului de voinţă.

2)să predea bunul transmis. Este o obligaţie de a face, atunci când ea nu a fost executată la încheierea contractului şi când, fireşte, nu s-a transmis doar nuda proprietate a bunului.

3)să conserve bunul înstrăinat până la predare.

4) să garanteze contra evicţiunii şi a viciilor ascunse ale bunului înstrăinat însă mie nu mi-a fost transmis dreptul de proprietate, iar pârâţii refuză a lucru,

Deşi şi îndeplinit obligaţia de a-i acorda întreţinere, iar dreptul proprietate asupra imobilului nu i-a fost transmis, apreciază că acţiunea formulată este întemeiată.

A precizat că din anul 2003 şi până în prezent imobilul se află posesia sa, a fost trecut la poziţia  sa de rol şi plăteşte pentru acestea impozitele şi taxele.

A arătat că prin prisma celor trei hotărâri pronunţate în dosarul nr.11278/311/2014, înscrisul sub semnătură privată intitulat "Declaraţie" are aceleași efecte ca actul autentic, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1176 din vechiul Cod civil, potrivit cu care "Actul sub semnătura privată, recunoscut de acela cărui i se opune, sau privit, după lege, ca recunoscut, are același efect ca actul autentic, intre acei care l-au subscris şi între cei care reprezintă drepturile lor".

 ÎN DREPT, acţiunea este întemeiată  pe disp. art. 35 C. proc. civ. art. 494 alin. 3, teza ultimă, 942, 969-971 şi art. 1176, vechiul Cod civil.

În dovedirea acţiunii  a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul  pârâţilor, proba testimonială cu  martorii Medinţu Ion şi Cazan Ion, proba cu expertiză şi orice alt mijloc de probă admis de lege, şi a depus înscrisuri declaraţie, sentinţele mai sus amintite (f4-21).

Acţiunea a fost trimbrată cu 2.276 lei, taxă judiciară de timbru.

La data de 31.12.2020, pârâtul RAC, a depus întâmpinare prin care a invocat  următoarele excepţii:

Excepţia insuficientei timbrări a acţiunii promovate urmând a fi anulată în parte cererea pentru capetele de cerere netimbrate;

Excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Balş pentru judecarea prezentei cauze, competentă fiind Judecătoria Slatina, acolo unde are domiciliul.

Excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte capătul principal de cerere;

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa în ceea ce priveşte rezoluţiunea contractului de întreţinere denumit "declaraţie";

 Prescripţia dreptului de a mai cere contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului,

Prescripţia dreptului de  a mai  cere  contravaloarea cheltuielilor de înmormântare efectuate la decesul tatălui său;

Pe fondul cauzei a solicitat să respingerea acţiunii ca neîntemeiată , cu obligarea  reclamantului la plata cheltuielilor de judecată .

 În ceea ce priveşte excepţia insuficientei timbrări a arătat că prin  acţiunea formulată reclamantul a  solicitat  timbrarea doar a capătului principal de cerere urmând ca în funcţie de poziţia procesuală a pârâţilor să timbreze şi celelalte capete de cerere. Art. 34 din OUG 80/2013 prevede (1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

Faţă de aceste dispoziţii legale au solicitat aceste condiţii sol anularea capetelor de cerere care nu au fost timbrate.

În privinţa necompetenţei teritoriale a instanţei au arătat că pârâţii locuiesc în Slatina şi în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 Cod procedură civilă prevede că: Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte capătul principal de cerere au învederat că reclamantul  a mai solicitat să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului din sat L comuna B, judeţul Olt.

 In acest sens s-a format dosarul nr. 92/184/2018 soluţionat de Judecătoria Slatina prin sentinţa civilă nr. 1330/16.03.2018, rămasă definitivă prin decizia nr. 909/31.10.2018 a Tribunalului Olt şi prin decizia 79/30.01.2019 a Curţii de Apel Craiova.

Într-adevăr aceste instanţe au calificat actul sub semnătura privată ca fiind un contract de întreţinere însă acest lucru nu înseamnă automat că reclamantul poate să solicite un drept de proprietate asupra acestui imobil.

Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor  în ceea ce priveşte rezoluţiunea contractului de întreţinere denumit "declaraţie" au artat că acesta poate fi rezoluţionat doar de părţile contractante.

 Ori în situaţia de faţă o parte a decedat în anul 2006. Consecinţa revenirii părţilor la situaţia avută anterior nu se poate aplica pârâţilor în condiţiile în care nu au fost părţi contractante şi pentru aceste considerente nu au calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte acest capăt de cerere.

Cât priveşte prescripţia dreptului de a mai cere contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului consideră că în speţa de faţă contravaloarea îmbunătăţirilor putea fi cerută în termenul general de prescripţie de 3 ani, termen care a curs de la data de 15.05.2011 data la care a fost pronunţată sentinţa nr. 967 a Judecătoriei Balş în dosarul nr. 2363/184/2011.

 În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a  mai  cere contravaloarea cheltuielilor de înmormântare efectuate la decesul autorului , aceste cheltuieli de înmormântare reprezintă un drept de creanţă care este supus termenului de prescripţie de 3 ani. De menţionat că aceste cheltuieli nu sunt cerute în cadrul unui partaj judiciar unde într-adevăr termenul de prescripţie nu se aplică. Aceste cheltuieli sunt cerute la cea 14 ani de la moartea tatălui autorului care a decedat la data de 11.01.2006.

În ceea ce priveşte primul capăt de cerere , trebuie avut în vedere că prin sentinţa 1330 a Judecătoriei Slatina s-a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor enunţate mai sus, rezultă că, pe de o parte, pentru ca instanţa să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic, trebuie ca natura contractului să o permită, iar pe de altă parte, cerinţele legii pentru validitatea acestuia să fie îndeplinite.

Decizia Curţii de apel nr. nr. 79 din 30.01.2019 a stabilit că acest contract la data respectivă, anul 2006, era un contract nenumit. Contractul dintre părţi nefiind un contract de vânzare-cumpărare nu-i sunt aplicabile dispoziţiile legale invocate . Astfel, în urma calificării juridice a actului, ajungându-se la concluzia că în speţă este vorba de un act juridic atipic (nenumit), se aplică regulile generale în materia obligaţiilor civile.

Rezoluţiunea contractului de întreţinere ar consta în revenirea imobilului în patrimoniul proprietarului şi întoarcerea contravalorii prestaţiei de întreţinere. Prestaţia de întreţinere nu poate ajunge la suma de 25 000 de lei pentru doar de 7 zile. De observat că data actului este 04.01.2006 iar data decesului autorului este 11.06.2006.

Mai mult decât atât în actul sub semnătura privată nu este trecută nicio sumă de bani să avem măcar un reper în ceea ce priveşte valoarea acestei prestaţii.

Petitul privind contravaloarea îmbunătăţirilor este exagerat. Suma de 70 000 lei trebuie dovedită cu înscrisuri, facturi de materiale etc, înscrisuri care nu sunt depuse la dosar.

ÎN DREPT, întâmpinarea  este întemeiată pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul Civil.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantului, ataşarea dosarului 2363/184/2011 soluționat de Judecătoria Balş, dosarul 92/184/2014 soluționat de Judecătoria Slatina şi a dosarul 1278/311/2014 soluționat de Judecătoria Slatina.

La data de  18.02.2021, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care, faţă de poziţia procesuală a pârâtului a arătat următoarele.

Cu privire la excepţia insuficienţei timbrări a acţiunii, a arătat că acţiunea a fost timbrată conform dispoziţiilor instanţei .

Cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale invocată, a precizata că art. 117 (1) prevede fără loc de interpretare  că cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul"

Cum imobilul este situat în corn. B, cererea  este de competenţa judecătoriei Balş.

Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat a arătat că , pentru a putea opera este necesară existenţa triplei identităţi de obiect, cauză, părţi.

Astfel, în dosarul nr. 92/184/2018, obiectul acţiunii a fost  "pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare întemeiată pe disp. art. 1669 C. civ., iar prezenta cerere are ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului, întemeiată pe dip. art. 35 C. proc. civ."

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, aprecieză că atâta timp cât celelalte instanţe, respectiv Judecătoria Balş, Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt şi Curtea de Apel Craiova au soluţionat cauzele în contradictoriu cu acesta în calitate de moştenitor al defunctului RM şi în prezenta cauză are calitate procesuală pasivă, tot ca moştenitor al acestuia.

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de a mai cere contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului a învederat că întrucât actul sub semnătură privată şi îmbunătăţirile datează din anul 2006 şi potrivit art. 6 C. civ., actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu por genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la acea dată, în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958.

Astfel, termenul de prescripţie acesta a fost întrerupt prin introducerea cererii de chemare în judecată la data de 13.01.2014 în dosarul nr. 92/184/2014, potrivit art. 16, litera b din Decretul nr. 167/1958. Cum acest dosar a fost soluţionat definitiv la data de 28.05.2020, de la acea dată începe să curgă  un nou termen.

Aceeaşi este concluzia şi cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de a mai cere contravaloarea cheltuielilor de înmormântare.

Pentru aceste considerente a solicita  respingerea excepţiilor invocate  de către pârât, si înlăturarea celorlalte  apărări, admiterea  acţiunii aşa cum a fost formulată şi  obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând acţiunea formulată, în considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin acţiunea formulată, astfel cum a fost precizată la data de 17.02.2021, reclamantul, în contradictoriu cu pârâţii, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate dreptul său de proprietate asupra casei de locuit compusă din trei camere de locuit şi terenul aferent în suprafaţă de 1364 m.p categoria de folosinţă arabil, vii şi construcţii situate în comuna B, sat L, în T 67, P 12,13,14, imobil dobândit în baza înscrisului încheiat la data de 04.01.2006 între reclamant şi autorul pârâţilor.

Prin încheierea de şedinţă din 17.02.2021 instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte capătul principal de cerere, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive , excepţii invocate prin întâmpinare .

În ceea ce priveşte înscrisul denumit ,,Declaraţie” încheiat la data de 04.01.2006 între reclamant şi autorul pârâţilor (fila 4) instanţa reţine că prin decizia nr. 79 din 30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul 11287/311/2014 s-au reţinut următoarele: ,, chiar dacă contractul  se numeşte „declaraţie”, iar părţile se numesc vânzător si cumpărător, având in vedere ca prin acest contract o parte  înstrăinează casa si terenul aferent în schimbul  întreţinerii la care se obliga cealaltă parte este evident că intenţia părţilor a fost aceea de a încheia un contract de întreţinere, acest contract fiind, la data respectivă, anul 2006, un contract nenumit întrucât în vigoare erau dispoziţiile codului civil de la 1865.

 Astfel, prin demersul său judiciar reclamantul tinde la valorificarea contractului de întreţinere sub semnătură privată încheiat la data de 04.01.2006 cu defunctul RM(autorul pârâţilor ), prin care acesta s-a obligat să transmită întreţinătorului (reclamantul CG), în schimbul întreţinerii, imobilul proprietatea sa , respectiv casa  de locuit compusă din trei camere şi terenul aferent în suprafaţă de 1364 m.p (fila 4).

Potrivit art. 6 alin. 2 din noul Cod civil ,, Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor”, iar alin. 5 al aceluiaşi articol reţine că ,, Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.”

Astfel, în cauză, în raport de data încheierii contractului a cărui valorificare se pretinde şi de principiul ,,tempus regit actum” sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. 1 din Legea 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii, justiţiei precum şi unele măsuri adiacente.

Potrivit acestor dispoziţii legale ,,(1) Terenurile cu sau fără construcţii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.”

Textul legal nu distinge după cum actul de dobândire este un contract de vânzare cumpărare, un contract de întreţinere, sau orice alt act juridic translativ de proprietate , singurele condiţii impuse fiind acelea ca actul să fie inter vivos (între vii) şi să fie încheiat în formă autentică, aceasta din urmă reprezentând o condiţie cerută ad validitatem.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra  unor terenuri printr-un contract de întreţinere încheiat sub semnătură privată , în condiţiile în care legea în vigoare la momentul respectiv impunea ca această operaţiune juridică să se realizeze în forma autentică nu se putea realiza şi, pe cale de consecinţă, o asemenea transmisiune nu poate fi constatată nici în cadrul procesual actual

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea precizată.

În privinţa cererilor subsidiare formulate instanţa reţine că la termenul din 17.02.2021 reclamantul a învederat că nu înţelege să timbreze aceste cereri instanţa va dispune anularea acestora ca netimbrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

 Respinge acţiunea precizată formulată reclamantul CG în contradictoriu cu pârâţii RAC şi RAL, ambii cu domiciliul în S, având ca obiect, acţiune în constatare.

 Anulează ca netimbrate cererile formulate în subsidiar.

Cu drept de  apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Balş.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31.03.2021.

Data publicarii pe site: 04.04.2022