Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 1350 din 14.12.2021


Pe rol, soluţionarea plângerii contravenţionale formulate de petentul SG împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria XXX nr. XXX din data de 17.07.2021, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a constatat lipsa părţilor, petentul fiind reprezentat de av. CC.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat instanţei obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de realizare a procedurii de citare cu părţile, precum şi faptul că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

La interpelarea instanței, apărătoarea petentului a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.

Instanţa, în temeiul art. 255-258 Codul de procedură civilă a încuviinţat, ca fiind admisibile, concludente şi utile soluţionării prezentei cauze, proba cu înscrisurile, planșele foto și filmarea aflate la dosar.

La interpelarea instanței, apărătoarea petentului a arătat că nu mai are alte cereri de formulat, condiții în care instanța a constatat încheiată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul pentru concluzii asupra fondului cauzei.

Pentru petent, av. CC a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție pentru motivele arătate în cuprinsul plângerii contravenționale.

Constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei instanţa, în temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă, a rămas în pronunţare asupra fondului cauzei.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş la data de 23.07.2021 sub nr. XXX petentul SG a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria XXX nr. XXX din data de 17.07.2021, cu consecinţa înlăturării tuturor măsurilor dispuse prin acesta. În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii aplicate cu măsura avertismentului.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 17.07.2021, în timp ce se deplasa dinspre D înspre G, pe raza localității S, judeţul Olt a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie, iar agentul care i-a solicitat documentele s-a prezentat ca fiind agentul de poliţie S. A mai arătat că acesta s-a deplasat cu actele la mașina poliţiei, după care a revenit şi i-a comunicat că nu a săvârşit nicio infracţiune, dar nu are voie sa plece întrucât trebuie să mai vină nişte colegi. A menţionat petentul că a așteptat în tensiune emoțională maximă să vadă ce se întâmplă, timpul de așteptare fiind de aproximativ 30 de minute, până a ajuns o maşină de poliţie dotată cu radar din care a coborât un agent de poliţie care s-a prezentat a fi agentul de poliţie NA din cadrul Poliţiei Rutiere Slatina care i-a făcut cunoscut că în data de 30.05.2021 orele 11:14 autoturismul marca P cu numărul de înmatriculare XXX pe DN65, în afara localității P, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50 km/h a circulat cu o viteză de 106 km/h, viteză stabilită cu aparat radar, fiind invitat la sediul Poliţiei Rutiere Slatina la ora 21 în vederea întocmirii procesului verbal de contravenţie.

A precizat petentul că la ora stabilită s-a prezentat la sediul Poliţiei Rutiere Slatina  şi i-a solicitat agentului să îi prezinte dovada că el este cel care a condus autoturismul în data şi la ora la care face referire, având în vedere că şi alţi membrii ai familiei mele conduc acest autoturism, iar acesta i-a comunicat că i-a fost transmis la domiciliu un act prin care i-au fost solicitate relaţii de către poliţia rutieră despre persoana care a condus acest autoturism în data de 30.05.2021, orele 11:14, conform adresei nr. 15263 din data de 31.05.2021.

A mai precizat că nu a primit niciun act de la Poliţia Română în care să îi aducă la cunoştinţă că autoturismul marca P pe care îl deţine în proprietate a fost înregistrat pe aparatul radar circulând cu 106 km/h pe un sector de drum cu limită de 50 km/h, iar acest lucru reiese fără putință de tăgadă şi din cuprinsul actului contestat.

Totodată, faţă de cele expuse, a apreciat petentul că procesul verbal seria XXX nr. XXX/17.07.2021 al 1PJ Olt a fost întocmit netemeinic şi nelegal, întrucât a fost amendat în calitate de proprietar al autoturismului, în niciun caz în calitate de conducător al autoturismului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile OG nr. 2/2001, precum şi toate textele de lege regăsite în cuprinsul plângerii.

Pentru dovedirea susţinerilor din plângere petentul a depus la dosar copia procesului-verbal de contravenţie contestat şi copia actului său de identitate.

Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Prin întâmpinarea depusă la data de 24.09.2021 la dosarul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată. A precizat că petentul a fost sancţionat contravenţional, reţinându-se în sarcina sa comiterea faptei prevăzute la art. 106 alin. 3 litera e din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că a condus autoturismul indicat în cuprinsul actului constatator cu viteza de 106 km/h pe un sector de drum cu limita maximă admisă de 50 km/h.

A arătat că mențiunile contravenientului de la rubrica "alte menţiuni" din procesul-verbal de contravenţie au o importanţă deosebită, însă, în situaţia de faţă acestea lipsesc, iar faptul că petentul nu a formulat nicio obiecțiune, alături de semnarea fără rezerve a procesului-verbal are semnificația acordului cu privire la sancţiunea aplicată şi recunoaşterea săvârşirii faptelor reţinute în sarcina sa.

Intimatul a precizat că fapta reţinută în sarcina petentului a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (2), respectiv cu cinemometrul laser LTI 20/20 TruCAM seria XXX. Faţă de cele expuse, a precizat că aspectele relevate în urma analizării conţinutului înregistrării video, precum şi conţinutului planşelor fotografice radar, sunt suficiente pentru a dovedi că situaţia de fapt şi împrejurările reţinute în procesul-verbal de contravenţie corespund adevărului.

A solicitat instanţei să constate că sancţiunea iniţială este aplicată în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, încadrându-se în limitele prevăzute de actul normativ şi fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina petentului.

A precizat că, analizând procesul-verbal de contravenţie contestat, rezultă că acesta îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi cele prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute de art. 17 din acelaşi act normativ, respectiv sunt menţionate numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator, prin urmare fiind temeinic şi legal întocmit, făcând dovada deplină a situaţiei de fapt şi de drept existente în cauză, până la proba contrară.

Totodată, a menţionat că petentul, deşi a formulat plângere împotriva actului sancţionator pe care 1-a calificat ca netemeinic, nu a propus niciun mijloc de probă împotriva acestuia prin care să poată dovedi netemeinicia celor consemnate de agentul constatator şi nici nu a făcut dovada vreunei cauze exoneratoare de răspundere în sensul art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul verbal de contravenţie este legal şi temeinic.

Intimatul a precizat că, având în vedere dispoziţiile art. 269 alin. (1) C.proc.civ., conform cărora „înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege", cât şi prevederile art. 270 alin. (1) C.proc.civ. în conformitate cu care „înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii", procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumţia de veridicitate şi temeinicie cu privire la cele constatate şi consemnate până la declararea sa ca fals sau până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.

Totodată, a menţionat că din analiza dispoziţiilor art. 249 C.proc.civ. rezultă neîndoielnic faptul că petentul are obligaţia să dovedească cele sesizate în plângerea contravenţională adresată instanţei de judecată.

În drept, intimatul a invocat dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de procedură civilă, dispoziţiile OG nr. 2/2001.

A ataşat la întâmpinare, în copie, planşe foto, procesul-verbal contestat,  buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.01-3916 din data de 12.05.2021, istoricul sancţiunilor referitoare la petent, adresa nr. 52637/31.005.2021, o declarație olografă a petentului şi un CD cu filmarea realizată de aparatul radar.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Analizând ansamblul probelor aflate în dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal seria XXX nr. XXX din data de 17.07.2021 (fila 5) petentului i s-a aplicat sancţiunea amenzii contravenționale în sumă de 1305 lei, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice pentru 90 de zile, pe motiv că în data de 30.05.2021, la ora 11,14 a condus autoturismul P cu numărul de înmatriculare XXX pe DN 65 E 574 Km 32+800 m, în afara localității P, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50 km/h, circulând cu viteza de 106 km/h stabilită cu aparatul radar Trucam seria XXX, faptă prevăzută şi sancţionată de dispoziţiile art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de contravenţie contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie, în ceea ce priveşte forma sa. De altfel, petentul nu a adus nicio critică sub acest aspect, limitându-se la a invoca netemeinicia actului de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Analizând temeinicia celor cuprinse în procesul-verbal, instanţa constată că starea de fapt reţinută de agentul constatator nu a fost combătută în nici un fel de către petent, aceasta neaducând nicio probă din care să rezulte netemeinicia procesului-verbal atacat. Dimpotrivă, situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de contravenţie este susţinută întru totul de planșa foto (fila 16) şi de filmarea aflată pe suportul informatic de la fila 21, probe care confirmă realitatea celor consemnate în procesul-verbal contestat. Mai mult, prin declarația olografă din data de 17.07.2021 (fila 20) petentul chiar a recunoscut că el a condus autoturismul P înmatriculat sub nr. XXX la locul și momentul menționate în procesul-verbal de contravenție.

Referitor la aparatul radar folosit în cauză, instanța reține că acesta este verificat metrologic, așa cum reiese din buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.01-3916 din data de 12.05.2021 (fila 18), întrunind toate cerințele impuse de lege pentru a fi folosit la constatarea contravențiilor privind regimul vitezei de deplasare a autovehiculelor pe drumurile publice. În privința identificării aparatului radar, se observă că în respectivul document se menționează că este vorba despre aparatul radar Trucam seria XXX, aceleași informații regăsindu-se și în procesul-verbal de contravenție contestat.

Instanţa are în vedere și împrejurarea că, după cum reiese din analiza procesului-verbal de contravenţie, petentul a semnat respectivul act fără a formula obiecțiuni sau mențiuni proprii, aspect care denotă că şi-a însuşit la acel moment întregul conţinut al procesului-verbal de contravenţie. În măsura în care nu era de acord cu aspectele cuprinse în procesul-verbal, acesta avea posibilitatea de a menționa acest lucru, odată cu aplicarea semnăturii, ori putea să refuze pur şi simplu semnarea actului.

Este evident că semnarea procesului-verbal în atare mod nu conferă o prezumţie irefragabilă de recunoaştere a faptei, însă persoana sancţionată are obligaţia de a justifica atitudinea substanţial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului-verbal, în condiţiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia şi aducerii la cunoştinţă a faptei imputate de către agentul constatator. În lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că persoana sancţionată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecţiuni, negarea situaţiei de fapt în astfel de condiţii nu poate conduce la înlăturarea prezumţiei de veridicitate a celor expuse în procesul-verbal contestat.

În speță, se observă că din niciuna dintre probele administrate în cauză nu reiese că petentul a fost forţat în vreun fel de poliţist să semneze procesul-verbal de contravenţie, ori că a fost indus în vreun fel în eroare de agentul constatator la semnarea actului de constatare și sancționare a contravenției.

Pe de altă parte, procesul-verbal de contravenţie, ca şi înscris autentic, se bucură prezumţia de veridicitate şi temeinicie cu privire la cele constatate, această prezumţie trebuind să fie răsturnată de către cel care contestă procesul-verbal, prin proba contrară. Trebuie menţionat şi faptul că, în jurisprudenţa sa (Decizia de inadmisibilitate pronunţată în cauza Ioan Pop împotriva României din data de 28.06.2011) Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a înlăturat prezumţia de legalitate a procesului verbal din procedura contravenţională română, ci a impus doar existenţa unui echilibru între prezumţia de nevinovăţie specifică materiei penale şi prezumţia de legalitate şi validitate a procesului verbal de contravenţie. Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanţe a acestei din urmă prezumţii, cu consecinţa obligării petentului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neaşteptat pentru acesta, având în vedere dispoziţiile naţionale incidente în materie contravenţională. Curtea a mai învederat faptul că instanţele naţionale trebuie să dea posibilitatea reclamantului (petent în procedură contravenţională) de a-şi exprima punctul de vedere, de a solicita administrarea de probe în susţinerea cererii.

De asemenea, în cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României Curtea a arătat că abordarea instanţei (în sensul de a aştepta ca petentul să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de către agentul constatator) este justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravenţională, care se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în faţa instanţei. Curtea a reţinut că orice sistem de drept cunoaşte prezumţii de fapt sau de drept, iar Convenţia nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depăşească o anumită graniţă.

Totodată, pe un raţionament similar celui folosit în aceeaşi cauză CEDO, instanţa arată că, prin nepropunerea de probe în termenul şi condiţiile impuse de lege, petentul s-a expus în mod conştient riscului de a fi „condamnat” doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenţie, pe care chiar el l-a depus la instanţă şi care se bucură de o prezumţie de temeinicie care putea fi răsturnată.

Concluzionând, instanţa arată că petentului i s-a creat în mod efectiv şi concret cadrul necesar pentru a-şi exercita dreptul de acces la o instanţă, punându-i-se la dispoziţie mijloacele procedurale necesare pentru a aduce dovezi în favoarea sa, astfel că în cauză s-a asigurat echilibrul dintre prezumţia de nevinovăţie a petentei şi prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Cu toate acestea, petentul nu a făcut dovada faptului că starea de fapt reţinută de către agentul constatator nu corespunde realităţii.

În contextul circumstanţelor arătate, instanţa reţine că prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, ca şi act autentic, nu a fost răsturnată de către petent.

Pe aceste considerente, instanţa urmează să respingă plângerea petentului împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria XXX nr. XXX din data de 17.07.2021, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul SG, împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria XXX nr. XXX din data de 17.07.2021, în contradictoriu cu intimatul IPJ Olt, cu sediul în Slatina, str. Mihai Eminescu nr. 19, jud. Olt.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Balş.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 14.12.2021.

Data publicarii pe site:  08.04.2022