Nerespectarea regulilor privind depasirea. Invocare de catre petent a cazului fortuit. Inaplicabilitate cauza exoneratoare de raspundere contraventionala.

Prin cererea adresata Judecatoriei xxx şi înregistrata sub nr. xxx la data de xxxx petentul  M E  a solicitat anularea procesului verbal de contraventie seria xxxx din data de 13.01.2013 întocmit de IPJ xxxxx, prin care in baza art. 100 alin. 3  lit. e din OUG 195/2002 a fost sancţionat cu 280 lei amenda contraventionala si măsura complementară a reţinerii permisului de conducere, in vederea suspendarii dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice iar in baza art. 101 alin. 1  pct. 18 din OUG 195/2002 cu avertisment, pentru faptul ca in ziua de 12.01.2013, ora 14,25, a condus autoturismul marca „xxxx” cu număr de înmatriculare xxxx  pe DN6,  km 366+500, din direcţia T – D.T.S si a depăşit un autoturism încălcând marcajul longitudinal continuu simplu, circulând pe sensul opus de mers si nu a avut asupra sa documentele personale si ale autoturismului, solicitând admiterea plangerii, anularea în parte a procesului-verbal, exonerarea de plata amenzii contraventionale in cuantum de 280 lei şi restituirea permisului de conducere.

În motivarea plângerii, în esenţă, a arătat  că nu a efectuat vreo manevră de depăşire  a autovehiculului care mergea în faţa sa, în sensul încălcării marcajului  ce delimita cele două sensuri ale drumului sau prin ieşirea de pe banda de circulaţie pe care se deplasa.

A mai precizat că  la momentul în care era oprit  pe dreapta a arătat agentului constatator toate motivele de fapt şi acesta i-a precizat  că „există  posibilitatea să aveţi dreptate”, dar întrucât s-a iscat o discuţie mai aprinsă  la autoturismul  din faţa sa, a plecat, iar când s-a întors  i-a prezentat procesul verbal  de contravenţie, în care era completat cu totul altceva decât îi relatase petentul.

In dovedirea plangerii a depus la dosar duplicatul procesului-verbal de contraventie  seria xxxx.

Plangerea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar in conditiile art.15 lit.i din Legea nr.146/1997 privind taxele de timbru si art.1 alin.2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Plangerea a fost adresata  Inspectoratului  General al Poliţiei Române – Direcţia Poliţiei Rutiere Bucureşti la data de 25.01.2013 in termenul legal de 15 zile statuat de disp.art.31 din OG 2/2001 calculat de la data de 13.01.2013, data la care a fost intocmit si la care petentul a luat la cunostinta de cuprinsul procesului verbal de contraventie şi înregistrată la Judecătoria xxxxla data de 05.02.2013.

Prin serviciul registratură la 26.03.2013  intimatul a depus întâmpinare  prin care a solicitat respingerea  plângerii ca neîntemeiată.

În dovedire a depus la dosar raportul  agentului constatator din 15.03.2013.

Examinand actele si lucrarile dosarului si avand in vedere disp.art.34 din O.G.2/2001 care instituie o procedura  cu dispozitii derogatorii de la cea de drept comun, instanta retine urmatoarele:

Prin procesul verbal de contraventie seria  xxxx intocmit de IPJ xxx xxx, petentul  M E a fost sancţionat cu 280 lei amenda contraventionala si măsura complementară a reţinerii permisului de conducere, in vederea suspendarii dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, in baza art. 100 alin. 3  lit. e din OUG 195/2002 republicata, precum si cu avertisment, in baza art. 101 alin. 1  pct. 18 din OUG 195/2002  pentru faptul ca in ziua de 12.01.2013, ora 14,25, a condus autoturismul marca „xxxx” cu număr de înmatriculare xxxxx  pe DN6,  km 366+500, din direcţia xxxx si a depăşit autoturismul marca xxxx cu nr.de inmatriculare xxxxx care se deplasa in fata sa, încălcând marcajul longitudinal continuu simplu aplicat vizibil şi nu a avut asupra sa cartea de identitate personala.

Sub aspectul legalitatii intocmirii procesului verbal de contraventie seria  CP nr. xxxxx  se observa ca acesta este intocmit cu respectarea tuturor cerintelor prev.de art. 17 din O.G.2/2001.

Astfel, procesul verbal cuprinde data si locul unde este incheiat, numele, prenumele si calitatea agentului constatator, precum si descrierea faptei contraventionale fiind indicate data, ora si locul in care a fost savarsita si  semnatura agentului constatator. 

Totodata, se constata ca sanctiunile  sunt intemeiate pe disp. art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, care instituie obligatia conducatorilor auto de a nu se incadra in depasiri prin care sa incalce marcajul longitudinal continuu simplu precum si pe disp.art.101 alin.1 pct.18 din OUG 195/2002 care impun conducatorilor auto de a avea asupra lor, in momentul opririi in trafic, documentele personale si ale autoturismului si sunt aplicate in baza acelorasi texte de lege.

Sub aspectul temeiniciei intocmirii procesului verbal, instanta constata ca cele retinute in procesul verbal  corespund realitatii, petentul nefacand dovada cu vreun mijloc de proba ca nu se face vinovat de contraventia retinuta in sarcina sa. În acord cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg şi reţinând unele aspecte din motivarea deciziei dată de CEDO în cauza Anghel c. României în privinţa prezumţiilor şi a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depăşească în folosirea lor, instanţa apreciază că una din limitele până la care trebuie să acţioneze prezumţia de temeinicie a procesului-verbal este dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Instanţa interpretează decizia invocată în sensul că este o hotărâre de speţă, care nu statuează de principiu că procedura contravenţională din dreptul român nu ar corespunde exigenţelor CEDO şi reţine următoarele:

Pentru faptele constatate personal de către agenţii care întocmesc procesele verbale, funcţionează prezumţiile de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal.

În schimb, situaţia este diferită atunci când, din conţinutul procesului verbal - exclusiv sau coroborat cu materialul probator administrat în faţa instanţei - reiese că fapta nu a fost constatată personal de către agentul care l-a întocmit, datorită faptului că într-un asemenea caz prezumţia de temeinicie a procesului verbal nu îşi găseşte aplicarea.

Acest mod de abordare se întemeiază pe singurul considerent că săvârşirea faptei este constatată personal (ex propriis sensibus) de către agentul constatator - persoana special împuternicită de lege în acest sens, - iar constatările acestuia se prezumă că sunt conforme cu realitatea.

Aceasta nu înseamnă că de plano ( în mod automat ) nu se poate proba contrariul celor reţinute prin procesul-verbal, prin administrarea de probe, inclusiv declaraţia unui singur martor, fiind atributul exclusiv al instanţei de judecată să aprecieze asupra probelor şi să stabilească adevărul în fiecare cauză.

Pe de alta parte, aceasta stare de fapt astfel retinuta de instanta este confirmata si de raportul agentului constatator din 15.03.2013 (fila 20 dosar) in care se consemneaza ca autoturismul marca „xxxx cu număr de înmatriculare xxxx  condus de petent a efectuat manevra de depasire a autoturismului marca xxx cu nr.de inmatriculare xxxx, incalcand marcajul longitudinal continuu simplu aplicat in mod vizibil, iar la solicitarea agentului de politie petentul-contravenient nu a prezentat cartea de identitate personala.

Potrivit art.100 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 republicata  constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea  de către conducătorul de autovehicul sau tramvai  regulilor privind depăşirea.

Nu poate fi primita apararea petentului inserata la rubrica „Alte mentiuni” din cuprinsul procesului-verbal de  contraventie seria  xxxxxx referitoare la aspectul ca a efectuat manevra de depasire a autoturismului, incalcand astfel marcajul longitudinal continuu simplu intrucat autoturismul din fata sa circula cu viteza sub 60 km/h, in conditiile in care acest aspect nu a fost consemnat de agentul constatator, iar petentul nu a produs probe care sa demonstreze aceasta stare de fapt.

In ceea ce priveste contraventia prev.de art.101 alin.1 pct.18 din OUG 195/2002 republicata instanta constata ca si sub acest aspect procesul verbal a fost in mod temeinic intocmit, din cuprinsul raportului agentului constatator reiesind aspectul ca in momentul opririi sale in trafic petentul nu a prezentat cartea de identitate personala, aspect recunoscut si de acesta in momentul intocmirii procesului verbal precum si in continutul plangerii adresate instantei, in acest context agentul constatator aplicand petentului sanctiunea avertismentului.

Referitor la sanctiunile aplicate petentului se apreciaza ca acestea sunt in deplina concordanta cu gradul de pericol social al faptei retinute si al imprejurarilor in care a fost savarsita, fiind de notorietate multitudinea de evenimente rutiere cauzate de nerespectarea regulilor privind depasirea, fiind satisfacute in acest fel principiile legii contraventionale.

Potrivit art.21 din O.G.2/2001  sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul  normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.

Fata de cele expuse a fost respinsa plangerea contraventionala ca neintemeiata.

Sentinta a ramas definitiva si irevocabila prin respingerea recursului.

Domenii speta

Spete similare