Pretenţii-indeplinirea conditiilor contractuale in materia asigurarilor de bunuri,in contextul in care s-a produs riscul asigurat in dauna persoanei asigurate

ECLI:RO:JDBRV:2021:001. ########

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BRAȘOV

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. ########

SENTINŢA CIVILĂ NR. ########

Ședința publică din data de 09.04.2021

Instanța alcătuită din:

Președinte: ########

Grefier: ########

Pe rol se află pronunțarea în prezenta cauză având ca obiect „pretenții”, acțiune formulată de reclamanta ######## S.R.L. în contradictoriu cu pârâta ######## Group S.A.

Prezența părților și dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în ședința publică din 26.03.2021, încheierea de ședință făcând parte integrantă din prezenta sentință.

Pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la data de 09.04.2021, dată la care, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta ######## S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei ######## Group S.A. la plata sumei de 151.392,72 lei fără TVA cu titlu de valoare despăgubire conform poliței de asigurare nr. ######## și la plata dobânzii legale penalizatoare, cu cheltuieli judiciare.

În motivare, a arătat că la data de 16.07.2018 persoane necunoscute au pătruns în șantierul C.A.T.T.I.A. și au sustras materiale (cabluri depozitate, cabluri montate în pereți și două polizoare). La fața locului s-au prezentat atât reprezentanții firmei de pază ######## Sistems, cât și organele de poliție, iar potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, s-a stabilit că persoane necunoscute au pătruns prin forțarea încuietorilor/tăierea lacătelor în mai multe magazii și în spațiul destinat sistemului de ventilație de la parter, de unde au tăiat cabluri de dimensiuni diferite, pe care apoi le-au sustras pe la etajul superior, inclusiv rola de la capătul acestora. În urma verificărilor s-a constatat și lipsa a două polizoare.

A precizat că a încheiat act adițional la contractul de execuție lucrări cu ########S.R.L., fiind obligată la plata sumei de 174.002,17 lei fără TVA, conform devizului estimativ. Din această sumă, conform poliței de asigurare, reclamanta este obligată să suporte o franșiză de 5000 euro în caz de furt prin efracție, scăzând astfel suma de 23.275 lei și ajungând la cuantumul solicitat în acțiune, la care s-au adăugat valorile celor două polizoare, 395,8 lei și 269,75 lei fără TVA.

În opinia reclamantei, pârâta datorează daune (dobânzi penalizatoare legale) din 06.09.2019, data la care reclamanta a transmis ultimele informații suplimentare solicitate și la care expiră termenul în care ar fi trebuit pârâta să efectueze plata, fiind pusă în întârziere.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și testimonială.

În drept, a invocat art. 115 Cod de procedură civilă și art. 1270, 1523, 1535 și 2199 Cod civil.

Prin încheierea din 24.06.2020 instanța a admis cererea reclamantei de ajutor public judiciar și a amânat obligația de plată a sumei de 4.132,85 lei pe o perioadă de 4 luni, sumă ce a fost achitată (fila 102).

Prin întâmpinare (fila 111), pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii.

În esență, a invocat excepția de neexecutare, arătând că reclamanta nu a asigurat paza bunurilor conform destinației și locului situării, potrivit dispozițiilor legale incidente (Legea nr. 333/2003). A mai invocat că evenimentul produs este exclus de la asigurare, în condițiile în care reclamanta nu a respectat prevederile contractuale ilustrate în întâmpinare.

În probatoriu, a solicitat înscrisuri și interogatoriul reclamantei.

În drept, a invocat art. 205, 451 Cod de procedură civilă, art. 1270, 1523, 1535, 2199-2213, 2214-2217 Cod civil.

Reclamanta a răspuns întâmpinării (fila 125) și a arătat că a beneficiat pe toată durata de executare a construcției de un sistem de alarmare și două sisteme de supraveghere video, iar la momentul producerii evenimentului asigurat funcționau 4 camere, montate de martorul ########.

A mai precizat reclamanta că remedierea sistemului nu se putea realiza imediat, iar evenimentul asigurat a avut loc în intervalul de timp în care firma de pază ######## a formulat o ofertă pentru schimbarea sistemului de alimentare, în sensul de a amplasa cablurile de alimentare astfel încât să nu poată fi deteriorate de utilaje.

În opinia sa, reclamanta nu s-a aflat în culpă gravă, asigurând toate condițiile impuse de lege pentru paza șantierului și nu a lăsat obiectivul complet nesupravegheat.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, pentru pârâtă și copia dosarului penal nr. ######## și interogatoriul reclamantei, iar pentru reclamantă și proba cu cei doi martori propuși, domnii ######## și ######## .

Examinând acțiunea în pretenții prin prisma probelor de la dosar și a dispozițiilor legale aplicabile, reține că este neîntemeiată, pentru motivele ce succed:

În esență, principala problemă de drept pusă în discuție de prezentul litigiu o constituie îndeplinirea condițiilor răspunderii civile contractuale în materia asigurărilor de bunuri, în contextul în care s-a produs riscul asigurat în dauna persoanei asigurate, reclamanta (furtul calificat al unor bunuri aflate la dispoziția reclamantei, pe un șantier de construcții), iar cealaltă parte, pârâta (asigurătorul) a invocat excepția de neexecutare.

În fapt, la data de 17.08.2017 între reclamanta ######## S.R.L., în calitate de asigurat, și pârâta ######## Group S.A., în calitate de asigurător, s-a încheiat polița de asigurare seria ######## (fila 5), având ca obiect asigurarea construcțiilor montaj și răspunderea constructorului, iar în cadrul riscurilor asigurate s-a făcut mențiunea „conform condiție de asigurare + suplimente”.

Perioada de valabilitate convenită a fost inițial de 10 luni (18.08.2017-17.06.2018), ulterior prelungită succesiv prin 11 acte adiționale până la data de 31.07.2020 (filele 11-17).

La secțiunea I – Pagube materiale s-a prevăzut că printre riscurile asigurate se numără și furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie, în cauză fiind incidentă prima ipoteză.

În condițiile generale de asigurare s-a convenit la capitolul V „excluderi generale” că asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru pierderea/avarierea/răspunderea cauzată/produsă/agravată direct sau indirect, printre altele, fie de culpa gravă a asiguratului în producerea riscului asigurat, fie de culpa gravă în mărirea pagubei, de neglijența gravă a asiguratului sau a unui reprezentant/prepus al său (comportament care dă dovadă de o lipsă neobișnuită de grijă și atenție, de indiferență față de ceea ce ar trebui, în principiu, să fie clar pentru oricine într-o situație similară).

În capitolul X intitulat „obligațiile asiguratului/contractantului s-a prevăzut la art. 45 că obligațiile privind paza și protecția lucrărilor, utilajelor și echipamentelor asigurate revine asiguratului. El este obligat ca, pe cheltuiala sa, să ia toate măsurile uzuale sau prevăzute în normele și dispozițiile legale pentru paza și conservarea bunurilor și/sau lucrărilor în curs de executare, iar în caz de neîndeplinire a acestor obligații, asigurătorul are dreptul să refuze plata despăgubirii.

Părțile au stabilit că asiguratul este obligat să aducă la cunoștința asigurătorului prin notificare scrisă în termen de 5 zile calendaristice de la producerea lor, orice modificare a împrejurărilor esențiale privind riscul survenită pe durata executării contractului (art. 44 alin. 2), de asemenea fiind obligat să nu facă și să nu accepte modificări care ar duce la agravarea riscului, cu excepția cazului în care continuarea asigurării, în condiții de risc agravat, este confirmată în scris de asigurător (art. 46 lit. d).

Respectarea riguroasă și îndeplinirea condițiilor prevăzute de acest contract, în măsura în care se referă la obligațiile ce revin asiguratului, precum și presupunerea că declarațiile și răspunsurile acestuia la cererea/declarația de asigurare sunt adevărate, vor fi o condiție ce precede oricărei răspunderi ce revine asigurătorului.

În data de 16.07.2018 s-a constatat că persoane necunoscute au pătruns prin efracție în șantierul C.A.T.T.I.A., de unde au fost sustrase cabluri depozitate, cabluri montate în pereți și două polizoare.

A fost deschis un dosar penal cu nr. ######## în care s-au efectuat cercetări în urma cărora s-a stabilit că persoanele necunoscute au pătruns prin forțarea încuietorilor sau tăierea lacătelor mai multe magazii și în spațiul destinat sistemului de ventilație de la parter, de unde au tăiat cabluri de dimensiuni diferite, pe care apoi le-au sustras pe la etajul superior, astfel cum reiese din procesul de cercetare la fața locului și planșele foto.

În drept, contractul de asigurare dă naștere în patrimoniul părților la drepturi și obligații interdependente, având un caracter aleatoriu pronunțat care derivă din asumarea producerii unui risc asigurat pentru care asiguratul plătește o primă, iar în cazul producerii, asigurătorul achită o indemnizație (art. 2199 Cod civil). În cazul contractului de asigurare de bunuri, incident în speță, asiguratul este obligat să întreţină bunul asigurat în condiţii corespunzătoare, în scopul prevenirii producerii riscului asigurat (art. 2216 alin. 1 Cod civil).

Aceste obligații au fost transpuse și în contractul de asigurare încheiat între părți, astfel cum au fost expuse anterior la situația de fapt.

Reclamanta a solicitat plata despăgubirii, întemeindu-și acțiunea pe instituția răspunderii civile contractuale (art. 1270 și urm. Cod civil). În schimb, pârâta a invocat excepția de neexecutare ca urmare a faptului că, în opinia sa, reclamanta nu a luat toate măsurile de precauție care se impuneau pentru a preîntâmpina producerea riscului.

În esență, neplata despăgubirilor convenite din partea pârâtei reprezintă expresia excepției de neexecutare a contractului, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 1556 alin. 1 și 2 Cod civil, respectiv existența unor obligații derivate dintr-un contract sinalagmatic (obligația reclamantei de a achita primele de asigurare, corelativ cu cea a pârâtei de plată a indemnizației), neexecutarea culpabilă a obligației reclamantei, care trebuia îndeplinită cea dintâi (cu alte cuvinte, absența unei ordini de executare care să impună părții care invocă excepția de neexecutare oferirea întâi a prestației sale sau a unui termen în favoarea celeilalte părți, căreia i se opune excepția), solicitarea din partea reclamantei a executării obligației celeilalte părți și compatibilitatea refuzului de plată al pârâtei cu exigențele bunei-credințe.

În principal prezintă importanță cea de-a doua condiție, respectiv existența unei obligații în sarcina reclamantei pe care aceasta nu a îndeplinit-o și de care depindea obligația pe care pârâta a refuzat la rândul său a o executa. În concret, asigurarea mijloacelor necesare de prevenire a riscului asigurat prin respectarea contractului, a legii și a uzanțelor.

În primul rând, părțile au inserat chiar în contractul încheiat în termeni imperativi obligația de asigurare a bunurilor („toate măsurile de precauție, potrivit cu împrejurările și în conformitate cu dispozițiile legale și recomandările antreprenorului/proiectantului și/sau ale producătorului cu privire la protecția, paza și exploatarea lucrărilor și bunurilor asigurate”, art. 46 lit. a).

În acest sens, reclamanta a montat un sistem de supraveghere video și unul cu alarmă pe senzori wifi montate de firma ######## și două sisteme operate de firma ########, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, fostul administrator al reclamantei de la momentul comiterii faptei (########, fila 151) și administratorul uneia dintre societățile care au instalat sistemele de securitate, respectiv ######## (########, fila 147).

În cursul zilei de vineri de dinaintea constatării furtului, 13.07.2018, au avut loc lucrări cu un utilaj care a secționat cablurile sistemului operat de firma ########. Aceasta s-a întâmplat în a doua parte a zilei de vineri și reclamanta, prin administrator, a apreciat că nu este timp suficient pentru remedierea problemei, astfel că sistemul de alarmă video secționat al firmei ######## a rămas nefuncțional pe durata sfârșitului de săptămână.

Aprecierea reclamantei privind complinirea sistemului video prin cel prin senzori, operat tot de societatea ########, precum și de cele operate de firma ######## s-a dovedit în concret eronată, întrucât camerele de supraveghere ale societății ######## care nu fuseseră secționate și erau în stare de funcțiune la acel moment nu acopereau decât o altă suprafață/alte incinte față de cele din care s-a constatat sustragerea prin efracție a bunurilor.

În al doilea rând, art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003 impune în sarcina reclamantei, indiferent de natura capitalului social, care deţinea bunuri ori valori cu orice titlu în sensul actului normativ, să asigure paza acestora. Reclamanta a asigurat paza prin sistemele montate de societățile ######## și ########, dar, contrar răspunsului la interogatoriu, la întrebarea nr. 3, nu a asigurat personal de pază efectiv, fizic, pe șantier în perioada 14.07-16.07.2018 când a avut loc furtul, aspect ce reiese din declarația martorului ########.

Ambii martori au relatat că în alte ocazii au mai fost defecțiuni la sistemul de alarmă prin senzori, defecțiuni care au alertat echipa tehnică de la societatea în cauză și care a trimis o echipă de mentenanță pentru a verifica și repara/schimba senzorul. Faptul că la acel moment nu a apărut o problemă în sistem și că reclamanta s-a bazat pe ideea că ar fi fost avertizați a pornit de la o prezumție care pe plan subiectiv atestă o culpă și nicidecum intenția de fraudă, dar nu o exonerează de obligația de a fi efectuat demersuri pentru asigurarea pazei și prin sistem video, având în vedere că, deși funcționa sistemul societății ########, acesta nu se suprapunea cu cel al societății ########.

Pentru faptele comise din culpă, este necesar să se verifice că persoana a prevăzut riscul ca prin acțiunea/inacțiunea sa să se producă riscul asigurat, iar pe de altă parte, că și-a asumat în mod nejustificat acest risc în mod conștient, fără a accepta posibilitatea producerii acestuia. De cele mai multe ori este destul de dificil de determinat dacă fapta a fost comisă cu intenție directă sau din culpă cu prevedere exclusiv pe baza declarațiilor persoanei în cauză, căreia i se impută acțiunea/inacțiunea, în speță reclamanta, ci evaluarea laturii subiective se va raporta și la riscurile asumate și urmările acceptate (nu neapărat la ce ar fi trebuit să prevadă reclamanta sau o persoană diligentă și prudentă).

Pe lângă declarațiile reclamantei exprimate în cererea introductivă și prin răspunsul la interogatoriu, instanța va avea în vedere pentru determinarea formei vinovăției și un set de criterii obiective, exterioare procesului psihic relevat de reclamantă, precum nivelul riscului asumat, măsurile de precauție luate, nivelul de previzibilitate a urmărilor faptei comise ori gradul de probabilitate de a se produce consecințele faptei comise, avându-se în vedere pregătirea, experiența, materialele și echipamentele de care dispunea reclamanta la momentul la care ar fi putut interveni pentru a împiedica producerea riscului asigurat.

Analiza pornește de la scopul contractului de asigurare și de la rațiunea obligațiilor asiguratului. Deși păstrează un caracter aleatoriu, contractul impune beneficiarului asigurării, reclamantei, efectuarea tuturor demersurilor pentru a împiedica producerea riscului și diminua consecințele acestuia. Aplicând la speță, asigurarea pazei umane și/sau video pe un șantier de construcții unde se aflau depozitate cantități considerabile de materiale și alte bunuri de valoare și unde lucrau aproximativ 100 de persoane, după cum a relatat martorul ########, avea scopul de a descuraja comiterea de asemenea fapte de furt și, cel puțin, de a asigura mai eficient depistarea persoanelor vinovate, pentru ca societatea de asigurare să nu suporte o indemnizație pe care altminteri ar fi putut-o recupera prin constituirea ca parte civilă în procesul penal derulat eventual față de autorii faptei ilicite penale.

Or, prin neasigurarea pazei video reclamanta a omis să întreprindă toate demersurile pentru a îndeplini obligația expusă anterior, ceea ce constituie o nerespectare a clauzelor contractuale care permite părții adverse să invoce excepția de neexecutare.

Astfel, riscul asumat, deși apărea mult diminuat la momentul secționării cablurilor ce asigurau alimentarea camerelor de supraveghere ########, întrucât existau celelalte 3 sisteme de rezervă (două pe senzori, wifi și unul video ########), a fost unul existent și creat de acțiunea reclamantei.

Sub aspectul nivelului de previzibilitate a urmărilor inacțiunii (neluarea măsurilor de reparare a sistemului video), se constată că șantierul de lucru se afla în câmp, întins pe o suprafață considerabilă, astfel cum reiese și din dosarul de urmărire penală, spațiu pentru care este rezonabilă asigurarea pazei umane cel puțin în timpul nopții, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză. Cu alte cuvinte, reclamanta ar fi putut opta între a asigura paza video și cea umană, dar în cauză niciuna nu a fost asigurată în sfârșitul de săptămână de dinaintea comiterii faptei prejudiciabile.

Pentru stabilirea raportului de cauzalitate între inacțiune (în cauză, omisiunea de reparare a sistemului video) și urmarea produsă (în cauză, riscul asigurat) prezintă relevanță teoria imputării obiective a rezultatului, care prespune un examen în două etape: verificarea existenței unui risc nepermis pentru valoarea protejată și materializarea stării de pericol în rezultat.

Or, prin lăsarea nesupravegheată a porțiunii din șantier acoperite de camerele nefuncționale ######## reclamanta a încălcat art. 46 lit. d din contractul de asigurare, ceea ce se constituie într-o gravă neglijență. Deși este evident că au fost luate măsuri adiacente de protecție, riscul este într-o proporție considerabilă culpabil și imputabil reclamantei. Faptul că au existat sisteme suplimentare de protecție reflectă, într-adevăr, culpa pe plan subiectiv și nu intenția reclamantei de a încălca prevederile contractuale, dar față de spațiul unde se aflau bunurile asigurate, natura acestora, probabilitatea cunoașterii situației vulnerabile de un număr indefinit de persoane de pe șantier, perioada de timp în care sistemul era nefuncțional asumată, de câteva zile, fără certitudinea că în ziua de luni s-ar fi putut remedia automat problema fără a exista consecințe și luând în calcul termenii contractuali, se reține că reclamanta nu a respectat propria obligație, prioritară și de care depindea plata ulterioară a indemnizației din partea pârâtei.

În înțelesul riscului de furt nu poate fi inclus și riscul de nefuncționare a sistemelor de supraveghere, astfel că susținerea reclamantei privind faptul că nu s-a precizat în contract necesitatea asigurării unei paze video și caracterul superfluu al acesteia, față de existența celorlalte 3 sisteme funcționale îndestulătoare pentru asigurarea pazei (video ######## și celelalte două cu senzori), nu este întemeiată.

În consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta ######## S.R.L. în contradictoriu cu pârâta ########  Group S.A.

Întrucât reclamanta este partea căzută în pretenţii, cererea sa de obligare a pârâtei la cheltuieli judiciare este neîntemeiată, astfel că va fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta ######## S.R.L., cu sediul în Brașov, ########, jud. Braşov în contradictoriu cu pârâta ########S.A., cu sediul procesual ales în Braşov, ########, ########, jud. Braşov.

Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Brașov.

Pronunţată astăzi, 09.04.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte,Grefier,

########  ########

Domenii speta

Spete similare