Stabilire locuință provizorie minor

Cod ECLI ECLI:RO:JDBRV:2021:001.#######

Dosar nr. #######

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BRAŞOV

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. #######

Şedinţa publică din data de 10 septembrie 2021

INSTANŢA constituită din:

PREŞEDINTE: #######

GREFIER: #######

Pe rol fiind soluţionarea cauzei având ca obiect „ordonanță președințială” formulată de reclamantul ####### în contradictoriu pârâta #######.

Cauza s-a judecat în fond la data de 09.09.2021 concluziile părţilor prezente fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, instanţa din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea hotărârii pentru data de 10.09.2021.

Încheierea din data de 09.09.2021 face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.05.2021, reclamantul #######a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #######, în principal stabilirea locuinţei provizorii a minorei #######, născută la data de 04.07.2019 la reclamant, obligarea pâratei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, stabilită la valoarea salariului minim garantat în plata, în baza art. 529 C.civ., iar în subsidiar stabilirea următorului program de vizitare a minorei: la fiecare 2 zile de dimineaţă ora 09:30, până seara ora 17:00, la domiciliul reclamantului; în primul și al treilea weekend din lună,  de vineri ora 16:00, până duminică ora 16:00, la domiciliul reclamantului. De asemenea, reclamantul a solicitat stabilirea unui program de vizitare în favoarea acestuia pentru minorul #######.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că s-a căsătorit cu pârâta la data de 11.08.2018, la data de 04.07.2019, născându-se minora #######. Reclamantul a precizat că dispune de resursele financiare și morale pentru a o putea crește și educa pe minoră, care este foarte ataşată de reclamant, în timp ce pârâta nu are un loc de muncă, nu dispune de resursele financiare pentru a putea crește minora, iar în urmă cu 6 luni a suferit mai multe atacuri de panică și a început să își administreze medicație fără un consult medical de specialitate, în urma administrării medicamentelor neputând avea grijă de cei doi copii ai săi.

În ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea unui program de vizitare în favoarea acestuia pentru minorul #######, reclamantul a arătat că, deşi nu este tatăl biologic al minorului, l-a crescut pe minor de la vârsta de 1 an si 6 luni, s-a comportat ca un adevarat tată, minorul fiind foarte ataşat de acesta.

În drept au fost invocate prevederile art. 194, art. 197, art.997 şi urm., art. 920 C.proc.civ., art. 529 C.civ..

În probaţiune a fost solicitată proba cu înscrisuri şi proba testimonială.

La data de 01.07.2021 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, iar în subsidiar admiterea în parte, doar în privința stabilirii programului de vizitare din primul și al treilea weekend din lună.

 În motivare pârâta a arătat, în esență, că de la momentul separării în fapt, minora locuiește împreună cu aceasta și cu fiul acesteia, rezultat dintr-o căsătorie anterioară și nu este în interesul superior al minorei, având în vedere vârsta acesteia și împrejurarea că tatăl nu cunoaște  aspectele care țin de alimentația minorei.

În ceea ce privește programul de legături personale cu minora, a arătat că este lipsită de interes solicitarea de stabilire a programului în primul și al treilea weekend din lună întrucât este deja stabilit în mod convențional între părți și este respectat, iar cu privire la celelalte zile din programul de vizită, pârâta a arătat că minora este înscrisă la creșă și ar fi perturbat programul acesteia.

Referitor la programul de vizitare solicitat în privinţa minorului #######, pârâta a arătat că nu este în interesul suprem al minorului să menţină o astfel de legătură cu pârâtul, întrucât prin despărţirea acestora în fapt şi relaţia pârâtului cu fiul acesteia s-a răcit.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile art. 999 rap. la 205 C.proc.civ. şi art. 453 alin.(1) C.proc.civ.

În probaţiune, pârâta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și proba testimonială.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei, precizând că minora locuiește și alături de concubinul mamei, liberat condiționat în urma unei condamnări pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă și trafic de minori și faptul că minora nu este îngrijită în mod corespunzător de către pârâtă.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile sunt părinţii minorei #######, născut la data de 04.07.2019. Pe rolul Judecătoriei Braşov este înregistrat dosarul nr. ######### având ca obiect desfacerea căsătoriei părţilor prin divorţ.

Din constatările raportului de anchetă socială efectuat de către Serviciul de Autoritate Tutelară Brașov, rezultă că minora locuiește alături de reclamantă de la data separării în fapt a părților, în februarie 2021, ambii părinți au un venit lunar stabil și condiții locative corespunzătoare pentru creșterea minorei. 

În drept, potrivit art. 997 alin.(1) C.proc.civ., instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Analizând dispoziţiile legale menţionate, instanţa reţine că admisibilitatea ordonanței preşedinţiale presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor referitoare la urgenţă, caracterul vremelnic al măsurii ce se solicită a fi luată şi neprejudecarea fondului prin examinarea aparenţei dreptului dedus judecăţii.

Totodată, potrivit art.920 C.proc.civ., instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

Astfel, cu privire la măsurile enumerate de art.920 C.proc.civ., condiţia urgenţei este prezumată de legiuitor, partea reclamant fiind ţinută să facă dovada îndeplinirii celorlalte două condiţii de admisibilitate.

În ceea ce priveşte cererea de stabilire a locuinței minorei la reclamant, tatăl acesteia, instanţa constată că luarea unor măsuri provizorii cu privire la locuinţa minorei este admisibilă faţă de calea procedurală aleasă de parte şi se impune în cauză, având în vedere că urgenţa este prezumată în conformitate cu art.920 C.proc.civ..

Instanţa reţine că soluţionând această cerere instanţa nu procedează la prejudecarea fondului, hotărârea pronunţată în cadrul procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale neprezentând autoritate de lucru judecat. Astfel, aprecierile instanţei se limitează la asigurarea protejării interesului minorilor, prin raportare la acest moment şi la conţinutul dispoziţiilor art. 263 şi urm. C.civ., precum şi ale art. 2 alin.(6) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care impun respectarea acestei cerinţe în orice demers judiciar.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic al măsurii de stabilire a locuinţei minorei, prezenta hotărâre îşi va produce efectele până la soluţionarea în primă instanţă a procesului de divorţ, hotărârea primei instanţe având caracter executoriu de drept, conform art. 448 alin.(1) pct.1 C.proc.civ..

Cu privire la fondul cererii de stabilire provizorie a locuinţei minorei, instanţa reține că din probele administrate în cauză rezultă că pârâta a fost alături de minoră de la naștere până în prezent, acestea locuind împreună la acest moment alături de fiul din căsătoria anterioară a pârâtei și de actualul concubin al acesteia. Potrivit celor constatate de reprezentanții Autorității tutelare Brașov, locuința în care locuiesc aceștia se compune din două camere și dependințe, condițiile de locuit sunt bune, igiena corespunzătoare, iar minora era bine îngrijită și manifesta atașament față de mamă.

Din depozițiile martorilor ######### și #########, instanța reține că ambele părți sunt implicate în creșterea minorei. Martorii, fiind persoane apropiate părților, însă care nu au locuit alături de niciunul dintre părinți pentru a observa în mod nemijlocit comportamentul acestora față de minoră, au un grad ridicat de subiectivism. Instanța nu poate reține împrejurarea că minora nu ar fi îngriită în mod corespunzător de către mamă, având în vedere că martora care a relatat aceste aspecte a afirmat că le-a observat doar în timpul unui apel video, iar un incident izolat nu defineşte conduita unui părinte.

Totodată, în ceea ce privește starea de pericol cauzată de prezența concubinului mamei, invocată de către reclamant, instanța constată că acesta nu a dovedit existența unor împrejurări concrete în care dezvoltarea psihologică și morală a minorei să fi fost periclitată.

Având în vedere vârsta minorei, ataşamentul faţă de mamă, afecţiunea şi stabilitatea materială şi morală oferită de aceasta minorei, mediul în care a trăit minora de la naștere şi incapacitatea la această vârstă de a face faţă unor schimbări, instanța, apreciind că este în interesul superior al minorei să locuiască în continuare alături de mamă, va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de stabilire a locuinței minorei la acesta.

Pe cale de consecință,  instanța va respinge cererea de obligare a pâratei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minore, ca rămasă fără obiect.

În ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea în favoarea tatălui-reclamant unui program de legături personale cu minora, potrivit art. 401 și art. 496 alin.(5) C.civ., părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia, iar în caz de neînțelegere între părinți, instanța decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept, ținând cont de interesul superior al copilului. De asemenea, conform art. 19 alin.(1) din Legea nr. 272/2004, copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

 Totodată, art.17 alin.(4) din Legea nr. 272/2004 prevede că, în caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil si părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urma, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz in parte, iar art. 18 indică modalitățile concrete de realizare a relațiilor personale dintre părinte și copil.

Instanţa are în vedere, pentru a stabili în concret un program de vizitare, interesul superior al copilului, potrivit dispoziţiilor art.2 alin.(4) din Legea nr.272/2004, conform căruia principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Acest interes include și necesitatea derulării de către minor a unor relații personale cu ambii părinți, întrucât este esențial pentru dezvoltarea normală din punct de vedere psihic și emoțional ca aceștia să beneficieze de sprijinul și protecția pe care părintele alături de care nu locuiesc le-o poate oferi.

Aşadar, faţă de situaţia de fapt, ţinând seama de împrejurarea că minora locuiește în prezent la mamă, instanța apreciază că interesul superior al minorului impune stabilirea unui program care să permită copilului să petreacă timp împreună și cu părintele la care acesta nu locuieşte în mod statornic.

 În aceste condiţii, având în vedere declarațiile martorei ######### și concluziile anchetei sociale, instanţa reține că tatăl are capacitatea de a se îngriji în mod adecvat de creșterea și educarea minorei și a petrecut o perioadă îndelungată cu aceasta, manifestând în permanență interes pentru a păstra relația de atașament dintre copil și părinte, astfel încât va stabili în favoarea reclamantului următorul program de legături personale cu minora:

-în fiecare zi de marţi şi joi, de la ora 9:30 până la ora 17:00, la domiciliul reclamantului;

-în primul şi al treilea weekend din lună, de vineri de la ora 16:00, până duminică la ora 16:00, la domiciliul reclamantului.

În ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea în favoarea tatălui-reclamant unui program de legături personale cu minorul #########, fiul din căsătoria anterioară a pârâtei, conform art. 17 din Legea nr. 272/2004,

(1) Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

(2) Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3) Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

(4) În caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

(5) Criteriile prevăzute la alin. (4) vor fi avute în vedere şi la stabilirea programului de relaţii personale şi cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

Având în vedere declarațiile concordante ale părților, minorul a locuit alături de reclamant și de mama sa de la vârsta de un an și șase luni și până la data separării în fapt, iar potrivit depoziției martorei #########, minorul i se adresa reclamantului cu apelativul ,,tată”, configurându-se aşadar o relaţie puternică de ataşament între aceştia. Perioada îndelungată petrecută de reclamant alături de minor şi implicarea constantă a acestuia în creşterea şi educarea copilului, necontestată de către pârâtă, reliefează conturarea unei vieţi de familie de care minorul s-a bucurat alături de reclamant. Împrejurarea că în prezent minorul a dezvoltat relaţii de ataşament şi faţă de noul concubin al mamei, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv raportul de evaluare psiho-pedagogică a minorului, nu anihilează dreptul minorului de a păstra legăturile cu persoana care i-a fost alături în primii 6 ani ai vieţii. În acest context, neexistând motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, instanţa urmează să stabilească în favoarea reclamantului următorul program de legături personale cu minorul #########, născut la data de 09.08.2014, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. #########: în al treilea weekend din lună, de vineri de la ora 16:00, până duminică la ora 16:00, la domiciliul reclamantului.

În temeiul art. 453 alin.(1) C.proc.civ., având în vedere soluţia de admitere în parte a cererii de chemare în judecată, instanţa va obliga pârâta la plata, în favoarea reclamantului, a sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial de avocat, achitat conform chitanţei nr. 654/12.08.2021, va obliga reclamantul la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 650 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial de avocat, va dispune compensarea cheltuielilor de judecată și va obliga reclamantul la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial de avocat, achitat conform extrasului de cont aflat la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul #########, domiciliat în Braşov, #########, jud. Braşov, cu domiciliul procesual ales în Braşov, #########, jud. Braşov, în contradictoriu cu pârâta #########, domiciliată în Braşov, #########jud. Braşov.

Stabileşte în favoarea reclamantului următorul program de legături personale cu minora #########, #########, născută la data de 04.07.2019, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. #########:

-în fiecare zi de marţi şi joi, de la ora 9:30 până la ora 17:00, la domiciliul reclamantului;

-în primul şi al treilea weekend din lună, de vineri de la ora 16:00, până duminică la ora 16:00, la domiciliul reclamantului.

Stabileşte în favoarea reclamantului următorul program de legături personale cu minorul #########, născut la data de 09.08.2014, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. #########:

-în al treilea weekend din lună, de vineri de la ora 16:00, până duminică la ora 16:00, la domiciliul reclamantului.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Obligă pârâta la plata, în favoarea reclamantului, a sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial de avocat.

Obligă reclamantul la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 650 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial de avocat.

Dispune compensarea cheltuielilor de judecată și obligă reclamantul la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial de avocat.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Brasov.

Pronunţată astăzi, 10.09.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţila părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Grefier,

######### #######

Domenii speta

Spete similare