Ordonanță preșidențială(exercitarea autorității părintești, stabilire locuință minor, stabilire pensie de întreținere)

Cod ECLI ECLI:RO:JDBRV:2021:001. ########

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BRAŞOV

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ########

SENTINŢA CIVILĂ NR. ########

Şedinţa publică de la: 15.07.2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ########

GREFIER: ########

Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie formulată de reclamantul ########, în contradictoriu cu pârâta ######## , având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 13.07.2021, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.04.2021 sub dosar nr. ########, reclamantul ########  în contradictoriu cu pârâta  ########, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună până la soluționarea dosarului nr. ########:

1.Exercitarea autorității părintești cu privire la minorii ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014,  în comun de ambii părinți

2.Stabilirea locuinței minorilor ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014 la tată

3.Obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere către minori, raportat la veniturile realizate  la ########din mun. Brasov, str. ########, jud. Brașov.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a învederat că părțile s-au căsătorit la data de 15.08.2009 în Brașov, iar din căsătoria părților au rezultat minorii ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014. De cca. 3 luni pârâta și-a schimbat radical comportamentul, în sensul că a hotărât să își planifice viața independent de cea a familiei, având o relație extraconjugală. Aceasta a devenit total dezinteresata de viata de familie , nu este prezentă în viața minorilor, le neglijează până și cele mai mici nevoi. În data de 24.04.2021 pârâta a generat un nou scandal, a sărit la reclamant, l-a zgâriat cu unghiile în zona feței, antebrațe și pe diferite zone ale corpului, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale. Ulterior, pârâta a părăsit locuința familiei împreună cu toate lucrurile sale, economiile familiei și actele de stare civilă, minorii rămânând cu reclamantul. A menționat că pe perioada căsătoriei părțile au locuit împreună cu cei doi copii în casa mamei reclamantului care este plecată din țară, în Bod, comuna Bod, ######## Brasov, iar în prezent tatăl este singurul care se ocupă de minori.

În continuare, a motivat că sunt îndeplinite condițiile de admitere ale ordonanței președințiale.

În drept, a invocat disp. art. 997 C. proc. civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, ancheta socială, proba testimonială, audierea celor doi minori.

La data de 18.05.2021, pârâta a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat conexarea la prezenta cauză a dosarului nr. ######## având ca obiect ordonanță președințială formulată de pârâta din prezentul dosar împotriva reclamantului din prezentul dosar prin care a solicitat stabilirea locuinței minorilor la mamă, obligarea tatălui la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor, autorizarea mamei să încaseze alocația de stat a minorilor. A solicitat respingerea cererii de emitere a ordonanței președințiale din dosarul nr. ######## ca neîntemeiată în ceea ce privește stabilirea locuinței minorilor la tată și obligarea mamei la plata pensiei de întreținere, fiind de acord ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a învederat că părțile au locuit inițial în apartamentul părinților pârâtei din mun. Brașov, ########, iar ulterior s-au mutat în comuna Bod, sat Bod, ########, unde mama reclamantului deține în proprietate un teren , pe care, cu acordul acesteia, soții au construit în timpul căsătoriei o casă.

În toată perioada de timp locuită împreună cu pârâtul, respectiv până în data de 24.04.2021,  pârâta a ținut gospodăria casei gătind, spălând și călcând pentru toți membrii familiei, ocupându-se de creșterea și educarea  copiilor, ducându-i pe aceștia la grădiniță și școală. A susținut că are o relație deosebit de strânsă cu copii, fiind nefondate afirmațiile reclamantului potrivit cărora mama a devenit total dezinteresată de viața de familie și nu mai este prezentă în viața minorilor sau că ar fi antrenată într-o relație extraconjugală. Pârâta nu a provocat certuri, însă aceasta nu a mai suportat manifestările de gelozie , lipsa de respect, umilința și violența psihologică din partea reclamantului.

Pârâta a menționat că reclamantul îi manipulează pe copii, inoculându-le propriile sale stări de ură și dispreț fața de mamă și le impune acestora o stare de teroare psihică spunându-le că  pârâta i-a părăsit pentru un alt bărbat și că în acest context, dacă nu fac și nu spun întocmai cum le zice tatăl, îi va părăsi și el, urmând să rămână singuri pe lume.

De-a lungul timpului, reclamantul a manifestat o atitudine de gelozie  care s-a exacerbat în anul 2021, acesta supunând-o unui tratament de violență domestică, respectiv violență verbală și psihologică. În luna martie 2021 , reclamantul s-a manifestat agresiv verbal fața de pârâtă, imputându-i că are o relație extraconjugală, luându-i telefonul mobil, accesându-i serviciile de mesagerie de pe diferite aplicații, iar ulterior a instalat pe respectivul telefon aplicații de recuperare a mesajelor și convorbirilor. Ulterior, reclamantul i-a interzis accesul la telefonul mobil, colegii de serviciu ai pârâtei observând acest lucru.

În continuare, pârâta a detaliat episodul de violență verbală și fizică la care a fost depusă în data de 24.04.2021, urmare a căruia a apelat la ajutorul organelor de poliție care au  emis un ordin provizoriu de protecție. Întrucât în condițiile date, pârâta nu mai putea locui în domiciliul conjugal, iar reclamantul nu i-a permis să ia copii, a fost nevoită sa plece singură spunându-le minorilor că se va întoarce după ei. Astfel, pârâta a plecat de acasă, pe jos, fără telefon, doar cu hainele de pe dânsa, neluând din casă niciun fel de bunuri sau economiile familiei. Împotriva ordinului provizoriu de protecție reclamantul a formulat contestație care a fost respinsă de Judecătoria Brașov în dosarul nr.  ########.

Ulterior, ca urmare a împrejurării că reclamantul i-a permis cu ocazia Sărbătorilor Pascale să își viziteze în două rânduri copiii și să ia o parte din bunurile personale din locuință, pârâta  a renunțat la judecarea cererii de emitere a ordinului de protecție ce a făcut obiectul dosarului  nr. ######## aflat pe rolul Judecătoriei Braşov. Din păcate, și după acest moment, reclamantul a continuat să fie agresiv din punct de vedere psihologic, apelând-o telefonic într-o manieră insistentă după ce a consumat băuturi alcoolice, folosind un limbaj jignitor de fața cu cei doi copii, solicitându-i apeluri video pentru a o verifica dacă este singură în apartament.

În drept, a invocat disp. art.  205, art. 496, art. 499, art. 503 C. civ, art. 920, art. 997 C. proc. civ., art. 451 C. proc. civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, evaluarea psihologică a reclamantului, conversațiile cu reclamantul și cei doi minori, înregistrări audio, ancheta socială, raport de evaluare psihologică a minorilor, proba testimonială.

La termenul de judecată din data de 04.06.2021, instanța a încuviințat în dosarul nr. ######## pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba testimonială cu câte un martor pentru fiecare parte, audierea minorei ######## și pentru pârâta și proba cu înregistrările audio-video.

La data de 11.05.2021, reclamanta ######## în contradictoriu cu pârâtul  ######## , a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună până la soluționarea dosarului nr. ########:

1.Stabilirea provizorie a locuinței minorilor ########născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014 la mamă

2.Obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere către minori în cuantum de 1/3 din venitul net lunar

3. Autorizarea reclamantei să încaseze alocația de stat pentru cei doi minori.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt reclamanta a redat susținerile din cadrul întâmpinării formulate în dosarul nr. ########  rezumate în considerentele anterioare, motiv pentru care instanța nu le va mai relua.

În drept, a invocat disp. art. 496, art. 499, art. 503 C. civ, art. 920, art. 997 C. proc. civ., art. 451 C. proc. civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, evaluarea psihologică a pârâtului, conversațiile cu reclamantul și cei doi minori, înregistrări audio, ancheta socială, raport de evaluare psihologică a minorilor, proba testimonială.

Pârâtul a depus întâmpinare în dosarul nr.  ########  la data de 24.04.2021 solicitând conexarea dosarului la dosarul nr. ########.

Prin încheierea de ședință pronunțată în data de 16.06.2021 a fost admisă excepția de conexitate și pe cale de consecință dosarul nr. ######## a fost conexat la dosarul nr. ########.

La termenul de judecată din data de  13.07.2021, în dosarul conexat au fost încuviințate probele deja încuviințate în dosarul nr. ########.

La termenul de judecată din data de 13.07.2021, instanța a procedat la audierea martorilor ######## încuviințată pentru reclamant și ######## încuviințată pentru pârâtă.

La data de 12.07.2021, instanța a procedat la audierea minorei ######## declarația acesteia fiind consemnată în procesul verbal întocmit la data de 12.07.2021.

La dosarul cauzei au fost depuse: raportul de anchetă socială întocmit de Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Bod( f.  35-38), raportul de anchetă socială întocmit de Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Brasov( f.  55-58).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile sunt căsătorite, iar din această căsătorie au rezultat minorii ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014.

 Întrucât raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă,  a fost promovată pe rolul Judecătoriei Braşov, cererea înregistrată sub dosar nr. ########, având ca obiect divorţ, exercitare autoritate părintească, stabilire locuinţă minori, pensie de întreţinere.

Instanța reține că împotriva reclamantului și în favoarea pârâtei a fost emis ordinul provizoriu de protecție nr. ########/21.04.2021 de către Postul de Poliție Hălchiu prin care a fost dispusă măsura de protecție a obligării  reclamantului să păstreze o distanță minimă de 100 de metri fața de pârâtă pentru o perioadă de 5 zile. În cuprinsul ordinului provizoriu de protecție organele de poliție au reținut că  în data de 24.04.2021, reclamantul  în timp ce se afla în domiciliul din comuna Bod, ########, pe fondul unor discuții contradictorii, a agresat-o fizic pe pârâta ########, lovind-o cu o geantă și cu palma peste fața, a prins-o  de gât și a împins-o în pat, după care a tras-o din pat lovindu-se la antebraț.

Reclamantul din prezentul dosar a formulat contestație împotriva ordinului provizoriu de protecție nr. ########/21.04.2021 emis de către Postul de Poliție Hălchiu, contestație care a fost respinsă de Judecătoria Brașov prin Sentința Civilă nr. ######## pronunțată în data de 29.04.2021 în dosarul nr. ########.

Ulterior episodului de violență domestică descris anterior, pârâta a părăsit domiciliul conjugal continuând să locuiască  singură în imobilul situat în mun. Brasov, ########, jud. Brasov, compus din două camere și dependințe, condițiile de locuit și cele igienico-sanitare fiind bune, iar igiena corespunzătoare, astfel cum rezultă din raportul de de anchetă socială întocmit de Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Brasov( f.  55-58).

 Reclamantul împreună cu cei doi minori locuiesc în prezent în locuința conjugală situată în comuna Bod, sat Bod, ########, jud. Brasov compusă din  două dormitoare, dressing, bucătărie, sufragerie, hol, baie și anexe gospodărești, imobilul fiind mobilat modern, curat întreținut, oferind condiții bune de locuit, astfel cum rezultă din raportul de anchetă socială întocmit de Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Bod( f.  35-38).

În drept, potrivit art. 997 C. proc. civ, instanța de judecată, stabilind că în favoarea părților există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii pentru cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Mai mult, potrivit art. 920 C. proc. civ., instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.

Prin urmare, legea prezumă caracterul urgent al măsurilor privind situația minorilor în cursul procesului de divorț, o hotărâre privind stabilirea locuinței minorilor, a  obligației de plată a pensiei de întreținere  și a modalității de încasare a alocației de stat pentru copii,  putând fi date în mod provizoriu, până la soluționarea cererii de divorț prin care se va statua cu privire la acestea. Astfel, având în vedere faptul că urgența este prezumată, iar hotărârea ce va fi pronunțată va avea caracter provizoriu doar până la pronunțarea hotărârii de divorț, instanța constată că este îndeplinită şi condiția existenței aparenței de drept în favoarea ambelor părți, acestea, în calitate de părinți ai minorilor, exercitând în comun autoritatea părintească asupra minorilor. Mai mult, instanța va avea în vedere și îndeplinirea cerinței prevăzute de art. 997 alin 5 și anume că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Pe fondul cererilor de emitere a ordonanțelor președințiale, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte exercitarea drepturilor părinteşti, potrivit dispoziţiilor art. 397 C.civ., după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi. Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte poate fi dispusă de instanţa de divorţ pentru motive temeinice în considerarea interesului superior al copilului conform art. 398 alin. 1 C.civ. Autoritatea părintească comună (regula în materie) presupune ca părinţii să fie deopotrivă capabili să ofere copilului îngrijire, protecţie şi educaţie conform nevoilor şi interesului acestuia, iar aceasta nu ar trebui să fie afectată de separarea în fapt a părinţilor. Prin urmare, regula instituită de art.397 C.civ. îşi găseşte aplicarea ori de câte ori ambii părinţi prezintă garanţiile materiale şi morale corespunzătoare creşterii şi educării copilului, fiind necesar să existe şi capacitatea, precum şi dorinţa titularilor de a colabora unul cu celălalt în privinţa situaţiei copilului.

În raport de probele administrate în cauză, instanţa consideră că este în interesul minorilor  ca părinţii să exercite împreună autoritatea părintească, nefiind probat niciun motiv temeinic  în considerarea  căruia interesului superior al minorilor să impună ca numai una dintre părţi să exercite în mod exclusiv autoritatea părintească.

Prin urmare, va stabili ca autoritatea părintească asupra minorilor ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014, să se exercite în comun de cei doi părinţi, până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

În continuare, în raport de probele administrate în cauză, instanţa consideră că este în interesul minorilor ca locuinţa acestora să fie stabilită  provizoriu la mamă. În vederea stabilirii locuinței minorilor la mamă, în acest caz particular se va analiza cu preponderenţă criteriul disponibilităţii părintelui la care locuiesc minorii în prezent de a-i permite celuilalt părinte a avea legături personale cu minorii pentru ca aceştia să se dezvolte şi să crească în condiţii optime chiar dacă părinţii sunt separaţi. Cu toate că, în mod tradiţional,  în vederea stabilirii locuinţei minorilor la unul dintre părinţi sunt avute în vedere mai multe criterii, respectiv natura, forţa şi stabilitatea relaţiei dintre copii şi fiecare dintre soţi, opiniile şi preferinţele minorelor în măsura în care acestea pot fi verificate în mod rezonabil, nevoile fizice, emoţionale şi psihologice ale minorilor, inclusiv nevoia minorilor de stabilitate având în vedere vârsta şi etapa de dezvoltare, istoricul îngrijirii minorilor, în prezenta cauză există indicii că atitudinea adoptată de minori este rezultatul începutului fenomenului de alienare parentală exercitat de tată asupra celor doi copii, astfel încât instanţa apreciază că în vederea stopării amplificării acestui fenomen este imperios necesar ca minorii să locuiască provizoriu alături de mama lor, pentru a intra în contact cu aceasta, să perceapă în mod nemijlocit dragostea maternă şi să realizeze că mama lor, prin părăsirea domiciliului conjugal, nu a ales să îşi abandoneze copiii.

Aşadar, instanța reţine că pe fondul neînţelegerilor dintre părţi, reclamantul şi pârâta s-au separat în fapt, pârâta alegând să părăsească domiciliul conjugal în data de 24.04.2021, reclamantul, în mod discreţionar, nepermiţându-i pârâtei să ia copiii cu aceasta.

Se constată în continuare, că legătura copiilor cu mama după mutarea acesteia din domiciliu  a fost restricţionată de tatăl  reclamant nepermis de mult, acesta concepând un program de petrecere a timpului de către copii cu mama lor după aprecierea sa şi numai în condiţiile dorite de acesta, sub pretextul că minorii nu doresc altfel, aspect care rezultă fără putinţă de tăgadă din înregistrările audio depuse la dosarul cauzei.

Se va observa că cei doi minori au vârste destul de fragede, respectiv 9 ani, minora ######## şi 7 ani minorul ######## vârste la care desigur, aceştia pot fi consultaţi cu referire la preferinţele lor, dar decizia trebuie să aparţină adultului, respectiv părinţilor.

În acest context, urmează a se observa că potrivit procesului verbal de audiere a minorei ########, anterior lunii martie 2021 cei doi copii nu au avut o relaţie disfuncţională cu mama lor, dimpotrivă, conform celor declarate de minoră, aceasta s-a ocupat în mod corespunzător de copii, respectiv de pregătirea şcolară a acestora, astfel cum rezultă din fişa de caracterizare psiho-pedagogică a minorei ######## întocmită de doamna profesor de învăţământ primar  ######## şi fişa de caracterizare psiho-pedagogică a minorului ######## întocmită de doamna profesor de învăţământ primar  ########. De asemenea, din cuprinsul referatelor de anchetă socială întocmite atât la domiciliul actual al mamei, cât şi la domiciliul tatălui  s-a confirmat un stil parental democratic al pârâtei în relaţia cu cei doi copii, relaţionarea fiind una neabuzivă, caldă, implicată din toate punctele de vedere atât material, cât şi afectiv, emoţional.

Cu toate acestea, atunci când părţile nu s-au mai înţeles, copiii au ajuns să aibă reacţii nepotrivite faţă de mama lor, dar este de subliniat că există indicii ca aceste reacţii interveneau datorită influenţei tatălui-reclamant. Astfel, instanţa nu poate găsi o explicaţie rezonabilă, în afară de instaurarea fenomenului de alienare parentală,  pentru care minora  a declarat că  iniţial relaţiile  copiilor cu mama lor erau apropiate, se înţelegeau bine, erau ajutaţi la teme de mamă şi mama se juca cu ei, pentru ca apoi, în decurs de doar câteva luni, răgaz de timp în care mama a avut un acces limitat la copii, minora să declare că mama este total dezinteresată de soarta acestora, că nu îi mai iubeşte şi că îi minte când susţine că doreşte ca minorii să locuiască cu aceasta.

Instanţa, analizând comportamentul minorei  ######## cu ocazia audierii din data de 12.07.2021, apreciază că minorii se coalizează cu tatăl, luându-i partea în orice discuţie şi vorbind urât despre mama lor, aducându-i diferite acuze şi injurii, iar tatăl nu penalizează în nici un mod această atitudine a copiilor, deşi după separarea părţilor acesta şi-a asumat cel puţin în fapt întreaga responsabilitate a creşterii şi educării minorilor. Astfel, deşi minora a declarat iniţial că tatăl o încurajează să păstreze legăturile personale cu pârâta, ulterior a declarat că reclamantului îi recomandă să o ignore pe pârâtă deoarece pârâta a neglijat copiii la rândul său. Astfel, în decurs de câteva luni de când minorii locuiesc exclusiv cu tatăl, acesta a reuşit să le insufle sentimentul de abandon din partea mamei, acesta fiind motivul pentru care minorii în prezent nu se mai simt iubiţi de mama lor.

Astfel cum s-a reţinut mai sus, tatăl nu sancţionează acest comportament al copiilor, acesta le acordă celor doi minori  puteri şi  garanţii absolute în proferarea acestor atitudini total nepotrivite faţă de mama lor, prin propria atitudine defăimătoare şi apoi acesta se victimizează la rândul său, preferând să atribuie vina pentru eşecul relaţiei maritale în exclusivitate mamei şi să determine minorii să simpatizeze cu el, sub pretextul că  pârâta ar fi avut un comportament nepotrivit în relaţia de căsătorie, fiind antrenată într-o relaţie extraconjugală.

În acest context, părţile trebuie să înţeleagă că soluţionarea conflictelor dintre aceştia este prioritară, iar interesele lor personale  nu trebuie să interfereze cu interesul copiilor de a păstra şi de a dezvolta legături cu fiecare dintre părinţi, chiar dacă în fapt locuiesc numai cu un părinte. Părintele cu care minorii locuiesc trebuie să adopte o atitudine de conciliere şi de încurajare a copiilor de a menţine legătura cu părintele nerezident, explicând copiilor că este firesc şi natural ca părintele nerezident să se intereseze îndeaproape de activităţile lor, să-i viziteze, să petreacă timpul cu aceştia şi totodată să tempereze accesele copiilor de a-l desconsidera pe celălalt părinte sub diferite pretexte.

Raportat la toate aceste considerentele expuse se poate concluziona că în fapt comportamentul adoptat de minori este rezultatul începutului fenomenului de alienare parentală exercitat de tată asupra celor doi copii.

Aşadar, instanţa apreciază că tatăl a dorit să le inoculeze copiilor ideea că toţi sunt victime ale comportamentului mamei. Această împrejurare se consideră că este păgubitoare pentru copii şi nu corespunde interesului lor şi poate fi stopată şi remediată la acest moment prin stabilirea locuinţei minorilor în mod provizoriu la mamă, în acest context  minorii putând fi ajutaţi să înţeleagă că mama nu i-a abandonat, îi iubeşte în continuare şi îşi doreşte cu sinceritate să fie implicată în toate activităţile de creştere şi educare ale copiilor.

În acest sens se are în vedere că cei doi copii nu refuză ab initio contactul cu mama, ci contextul în care aceştia au relaţionat cu aceasta a fost deficitar, tatăl influenţând şi speculând în favoarea sa aceste contacte.

Minorii trebuie să înţeleagă şi trebuie să li se explice că în fapt deciziile în ceea ce-i priveşte, inclusiv cea privind domiciliul,  nu le aparţin în totalitate, ci aceştia pot fi consultaţi, dar opinia acestora nu poate fi luată în considerare în mod absolut,  dacă aceasta nu este fundamentată în mod rezonabil. Pe de altă parte, părţile trebuie să aibă în vedere că este în puterea lor să ia cele mai bune decizii în ceea ce îi priveşte pe minori, însă fără a specula sentimentele minorilor şi fără a interfera interesul copiilor cu propriul interes.

Pentru toate aceste considerente se consideră că interesul celor doi minori este să locuiască în mod provizoriu la mamă pentru a li se oferi contextul să înţeleagă că mama nu i-a abandonat, îi iubeşte în continuare şi îşi doreşte cu sinceritate să fie implicată în toate activităţile de creştere şi educare ale copiilor.

Este adevărat că până în acest moment minorii au locuit în imobilulul situat în comuna Bod, sat Bod, str. ########, jud. Brasov, însă în acest caz particular, chiar daca stabilirea locuinţei minorilor la mamă implica ca minorii să se mute din imobilul în care au crescut, instanţa apreciază că interesul superior al minorilor în acest moment este cel mai bine respectat facă se încercă stoparea instaurării fenomenului de alienare parentală exercitat de tată.

În ceea ce priveşte declaraţia martorului ######## încuviinţat pentru reclamant, instanţa o apreciază ca fiind subiectivă, percepţia martorului fiind influenţată de reclamant. Astfel, martora a ştiut să declare în detaliu aspecte care îl puneau într-o lumina favorabilă pe reclamant, afirmând că a perceput aceste aspecte personal( de exemplu, faptul că doar reclamantul le gătea minorilor), dar pe de altă parte, când a fost întrebată de reprezentantul convenţional al părţii adverse aspecte care ar putea să îl pune pe reclamant într-o lumina mai puţin favorabilă a declarat că nu are cunoştinţă de aceste lucruri( de exemplu, cât timp părţile locuiau împreună cine se ocupa de copii, cine făcea lecţiile cu ei? Cât timp tatăl este la locul de muncă, în grija cui rămân copii?) Astfel, instanţa găseste curioasă depoziţia martorei care cunoaşte în detaliu doar  aspectele pozitive din conduita tatălui, în timp ce părţile mai puţin favorabile din comportamentul tatălui îi sunt total necunoscute. Totodată, instanţa găseste cel puţin îndoielnică afirmaţia martorei potrivit căreia minorii se plângeau cu privire la comportamentul neglijent al mamei cu mult timp înainte de părăsirea locuinţei familiei, în contextul în care minora cu ocazia audierii a declarat că initial relaţia cu mama sa era apropiată şi mama se ocupa de copii.

Prin urmare, instanţa va stabili locuinţa minorilor ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014 la mamă, până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

În ce priveşte pensia de întreţinere, potrivit art.499 alin.1 C.civ., ambii părinţi sunt obligaţi în solidar să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţie şi pregătirea sa profesională. De asemenea, conform art.525 alin.1 C.civ., minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. Se mai reţin în cauză dispoziţiile art.527 C.civ., potrivit cărora poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, precum şi dispoziţiile art.529 alin.1 C.civ., conform cărora întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Nu în ultimul rând, art.529 alin.2 C.civ. prevede că atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

În ceea ce priveşte nevoia celor care primesc  întreţinerea, instanţa constată că este vorba de minorii ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014, necesităţile acestora crescând odată cu ȋnaintarea ȋn vârstă, raportat la caracterul complex al obligaţiei de întreţinere, care presupune asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru nivel de trai corespunzător: alimente, îmbrăcăminte, medicamente, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională.

Deşi la stabilirea pensiei de întreţinere se au în vedere posibilităţile materiale ale debitorului aceasta nu poate invoca lipsa posibilităţilor financiare în dauna intereselor copiilor săi, interese care trebuie să prevaleze întotdeauna.

Faţă de stabilirea locuinţei minorilor la mama, instanţa, la stabilirea pensiei de întreţinere, va avea în vedere cuantumul venitului net lunar obţinut de  tată, cuantumul venitului lunat net fiind reţinut în cauză drept bază de calcul pentru stabilirea pensiei de întreţinere, prin aplicarea cotei de 1/3.

Prin urmare, va obliga pe tatăl ######## la plata către mama ######## , cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorei  ########, născută la data de 25.10.2011 a unei sume lunare în cuantum de 1/6 din venitul net lunar obținut de debitor,  începând cu data pronunțării prezentei, respectiv 15.07.2021 şi până la până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Prin urmare, va obliga pe tatăl ########la plata către mama ########, cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorului  ########, născut la data de  06.01.2014 a unei sume lunare în cuantum de 1/6 din venitul net lunar obținut de debitor,  începând cu data pronunțării prezentei, respectiv 15.07.2021 şi până la până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Referitor la modalitatea de acordare a obligaţiei de întreţinere, instanţa reţine că potrivit art. 530 alin. 3 C.civ., pensia de întreţinere se poate stabili fie sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere, iar conform art. 529 alin 2 C.civ., când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii, sub acest aspect instanţa reţinând că tatăl nu mai are alţi copii în întreţinere.

De asemenea, instanţa apreciază că este în interesul minorilor stabilirea pensiei în cotă procentuală, deoarece în această situaţie sumele acordate, având un caracter determinabil, pot fi calculate de către organul de executare în temeiul dispoziţiilor codului de procedură civilă.

Mai mult decât atât, această dispoziţie este luată conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 în interesul superior al copiilor, creditori ai obligaţiei de întreţinere, deoarece aceştia nu pot urmări creşterile salariului persoanei obligate la întreţinere, iar introducerea periodică a unor cereri de majorare îi lipseşte totuşi de sumele care li se cuvin începând chiar de la data modificării cuantumului salariului. 

În ceea ce priveşte data de la care tatăl reconvenţional va datora pensie de întreţinere, instanţa reţine că minorii au locuit cu tatăl lor până în prezent, acesta prestând pensie de întreţinere în natură, astfel încât va fi obligat la plata pensiei de întreţinere de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, respectiv 15.07.2021

În ceea ce privește solicitarea mamei  ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să dispună încasarea alocației de stat pentru minore de către mamă, instanța reține că potrivit art. 920 C. proc. civ. 920 C proc civ, instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii.

Având în vedere că  locuința minorilor a fost stabilită la mama, instanța reține că este în interesul superior al minorilor ca mama, ca părinte rezident să încaseze alocația de stat pentru minore.

Prin urmare, instanța urmează să încuviințeaze ca mama ######## să încaseze alocația de stat cuvenită minorilor  ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014, până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Pe cale de consecință, instanța urmează să admită în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul  ######## în contradictoriu cu pârâta ########, în dosarul nr. ######## şi să admită cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ######## în contradictoriu cu pârâtul ######## în dosarul nr.  ########.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată,  potrivit art.453 alin. 1 C. proc. civ. Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Raportat la dispoziţiile legale susmenţionate, vâzând soluția ce urmează a fi pronunțată, faţa de poziţia de recunoaştere a pârâtei a capătului de cerere admis şi culpa procesuală reţinută în sarcina reclamantului, urmează să respingă cererea sa de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată şi pe cale de consecinţă şi cererea reclamantului de compensare a obligațiilor de plata a cheltuielilor de judecată.

Raportat la dispoziţiile legale susmenţionate, vâzând soluția ce urmează a fi pronunțată, proporțional cu culpa procesuală reținută în sarcina reclamantului, instanţa va obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 2540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată- taxă de timbru 40 lei și onorariu avocat 2500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul  ########, cu domiciliul procesual ales la Cab. Av.  ########, în Brasov, Bd. ######## jud. Brasov  în contradictoriu cu pârâta ########, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ######## din Braşov, Bd. ########, jud. Brasov în dosarul nr########.

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ######## în contradictoriu cu pârâtul ######## în dosarul nr.  ########.

Stabilește ca autoritatea părintească asupra minorilor ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014, să se exercite în comun de cei doi părinţi, până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Stabilește locuinţa minorilor ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014 la mamă, până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Obligă pe tatăl ########la plata către mama ########, cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorei  ########, născută la data de 25.10.2011 a unei sume lunare în cuantum de 1/6 din venitul net lunar obținut de debitor,  începând cu data pronunțării prezentei, respectiv 15.07.2021 şi până la până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Obligă pe tatăl ######## la plata către mama ########, cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorului  ########, născut la data de  06.01.2014 a unei sume lunare în cuantum de 1/6 din venitul net lunar obținut de debitor,  începând cu data pronunțării prezentei, respectiv 15.07.2021 şi până la până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Încuviințează ca mama ######## să încaseze alocația de stat cuvenită minorilor  ########, născută la data de 25.10.2011 și ########, născut la data de  06.01.2014, până la soluţionarea  cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. ########.

Obligă reclamantul ######## să plătească pârâtei ########  suma de 2540 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge ca neîntemeită cererea reclamantului de compensare a obligațiilor de plata a cheltuielilor de judecată.

Provizorie  şi Executorie.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, care se va depune la Judecătoria Braşov.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 15.07.2021.

PRESEDINTEGREFIER

######## ########

Domenii speta

Spete similare