Penal.reabilitarea judecatoreasca – imposibilitate dovedire achitare – pretentii civile instanţa

Sentinţă penală 23 din 23.03.2022


REABILITAREA JUDECATOREASCA – IMPOSIBILITATE DOVEDIRE ACHITARE – PRETENTII CIVILE

INSTANŢA 

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 02.06.2021 sub nr. .../200/2021, petentul HID a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună reabilitarea sa cu privire la condamnarea la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare și condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare, dispuse prin sentința penală nr. ... din data de 22.01.2002, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat în dosarul nr. ..../2001, definitivă prin decizia penală nr. .... din data de 19.03.2002, pronunțată de Tribunalul Buzău, respectiv prin sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. .../2002, definitivă prin decizia penală nr. ..., pronunțată în data de 05.12.2002 de Tribunalul Buzău.

În motivarea cererii de reabilitare judecătorească formulate, petentul a arătat că cele două condamnări definitive pentru care solicită reabilitarea au fost pronunțate anterior intrării în vigoare a noilor coduri penale, astfel că, având în vedere succesiunea legilor penale, aplicarea instituției reabilitării presupune, cu titlu prealabil, alegerea legii penale mai favorabile. Petentul a precizat că actualul Cod penal este mai favorabil atât sub aspectul termenului de reabilitare, cât și în ceea ce privește condițiile de fond ce trebuie îndeplinite pentru admiterea cererii, întrucât termenul de reabilitare potrivit C.pen. 1969 este de 6 ani și 3 luni, în timp ce termenul prevăzut de C.pen. 2009 este de 4 ani. Totodată, petentul a învederat instanței și că, în cazul condamnărilor succesive, pentru care este incidentă atât reabilitarea de drept, cât și reabilitarea judecătorească, pentru toate condamnările este aplicabilă doar reabilitarea judecătorească, nefiind posibilă o reabilitare parțială, de drept, pentru una dintre condamnări.

În continuare, petentul a menționat că termenul de reabilitare curge de la data la care a fost executată ultima pedeapsă, respectiv de la data executării pedepsei de 1 an închisoare, și în funcție de pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

Relativ la îndeplinirea condițiilor pentru a se dispune reabilitarea judecătorească, petentul a arătat că a locuit, până în anul 2004, în com. Bisoca, jud. Buzău, apoi, până în anul 2014, în sat ..., com. Voinești, jud. Vâlcea, iar din anul 2014 până la momentul formulării cererii a locuit în Spania, în str. ... nr. ..., et. 3, ap. 2, localitatea ...., unde lucrează. Totodată, acesta a precizat că, în ceea ce privește domiciliul din cartea de identitate, în anul 2019 și-a schimbat domiciliul în sat ...., com. Prundeni, jud. Vâlcea, la adresa unui prieten cu care și lucrează în Spania.

Referitor la locurile de muncă avute, petentul a învederat instanței că în perioada 2005-2006 a lucrat la societatea S.C. P.... S.A., în perioada 2008-2014 a lucrat la societatea S.C. GAD..., iar din anul 2014 până în prezent lucrează în Spania, în diverse activități sezoniere din domeniul agriculturii, ultimul contract temporar de muncă fiind încheiat în data de 22.09.2020.

De asemenea, petentul a precizat că a achitat atât obligațiile stabilite în sarcina acestuia, cât și cheltuielile de judecată aferente procedurilor judiciare, cheltuieli ce au fost achitate de către părinții acestuia în timp ce se afla în executarea pedepselor, astfel că nu există debite rezultate din obligații stabilite în sarcina sa de instanțele judecătorești.

În drept, petentul a invocat art. 135, art. 136 C.pen. 1968 și art. 166, art. 167 și art. 168 C.pen. 2009 și art. 530 alin. (2) C.proc.pen..

În dovedirea cererii formulate, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a atașat la dosarul cauzei, în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul,  cartea de identitate (f. 8), cazierul judiciar (f. 9-10), sentința penală nr. ... din data de 22.01.2022 (f. 11-16), sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002 (f. 17-18), dovada adresei de domiciliu (f. 19) și documente privind contractele de muncă încheiate (f. 20-31).

La solicitarea instanței, a fost ataşată la dosarul cauzei o copie a certificatului de cazier judiciar eliberată la data de 08.06.2021 (f. 41-42).

La termenul de judecată din data de 30.06.2021, instanța a amânat judecarea cauzei pentru data de 08.09.2021, pentru a se atașa la dosarul cauzei sentința penală nr. ... din data de 07.03.2003, pronunțată de Judecătoria Focșani, însoțită de un referat al biroului de executări penale, în care să se menționeze modul în care a rămas definitivă și dacă s-a confirmat achitarea cheltuielilor judiciare, precum și pentru ca petentul să facă dovada achitării despăgubirilor civile și a locurilor de muncă avute de către petent în Spania.

Prin adresa înregistrată pe rolul instanței în data de 13.07.2021 (f. 67), petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri privitoare la locurile de muncă avute în Spania (f. 68-69).

La termenul de judecată din data de 08.09.2021, instanța a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 06.10.2021, pentru a se emite o adresă către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău, pentru a comunica dacă petentul figurează în evidențele fiscale cu sume aferente cheltuielilor de judecată.

Prin adresa nr. BZE-DEX-... din data de 21.09.2021, înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău în data de 22.09.2021, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău a arătat că petentul nu se află în administrarea acesteia.

La termenul de judecată din data de 06.10.2021, instanța a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 20.10.2021, pentru a se emite o adresă către Administrația Finanțelor Publice Vâlcea – Serviciul Fiscal Municipal Drăgășani, pentru a comunica dacă petentul figurează în evidențele fiscale cu sume aferente cheltuielilor de judecată.

Prin adresa nr. .... din data de 12.10.2021, înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău în data de 19.10.2021, Administrația Finanțelor Publice Vâlcea – Serviciul Fiscal Municipal Drăgășani a arătat că petentul nu figurează în evidențele fiscale cu sume aferente cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din data de 20.10.2021, instanța a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 03.12.2021, pentru a se cita petentul, având în vedere denunțarea contractului de asistență juridică de către apărătorul ales al acestuia și faptul că petentul nu mai are termen în cunoștință.

La termenul de judecată din data de 03.12.2021, instanța a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 25.01.2021, pentru ca petentul să facă dovada achitării cheltuielilor civile la care acesta a fost obligat prin sentințele civile de condamnare.

La dosarul cauzei au fost atașate:

- Sentința penală nr. .... din data de 11.06.2002, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. .../2002 (f. 44-45), definitivă prin Decizia penală nr. .... din data de 05.12.2002, pronunțată de Tribunalul Buzău, însoţită de un referat întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Buzău (f. 45);

- Sentința penală nr. ... din data de 22.01.2002, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat în dosarul nr. ..../2001 (f. 71-73), definitivă prin nerecurare, însoţită de un referat întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Râmnicu Sărat (f. 54, f. 70);

- Sentința penală nr. .... din data de 07.03.2003, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. .../2002 (f. 84-86), definitivă prin neapelare la data de 28.03.2003;

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

I. În fapt, prin Sentința penală nr. .... din data de 22.01.2002, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat în dosarul nr. 3757/2001 (f. 71-73), definitivă prin nerecurare, petentul  HID a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea a 4 infracțiuni de furt calificat în dauna patrimoniului, pentru care s-a stabilit pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, și a 3 infracțiuni de violare de domiciliu, pentru care s-a stabilit pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni, infracțiuni prevăzute de art. 208 – 209 alin. (1) lit. g) C.pen. 1968 și de art. 192 alin. (3) C.pen. 1968, fiind stabilită în final pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare.

Prin Sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. .../2002 (f. 44-45), definitivă prin Decizia penală nr. ... din data de 05.12.2002, pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care a fost respins ca neîntemeiat recursul formulat în cauză, petentul  HID a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat între rude, prevăzută de art. 208 – 209 alin. (1) lit. g) și alin. (2) lit. b) C.pen. 1968, cu referire la art. 210 C.pen. 1968.

Prin Sentința penală nr. .... din data de 07.03.2003, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. .../2002 (f. 84-86), definitivă prin neapelare la data de 28.03.2003, s-a constatat că infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat prin hotărâre arătate supra sunt concurente, astfel că pedepsele au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.

Prin Sentința penală nr. ..../2004, pronunțată de Judecătoria Focșani, inculpatul a fost liberat condiționat la data de 30.06.2004, având un rest de 677 zile de închisoare de executat la data liberării.

II. În drept, reabilitarea este instituţia juridică de drept substanțial penal prin care efectele unei condamnări ce constau în interdicţii, incapacităţi şi decăderi încetează pentru viitor pentru fostul condamnat care o perioadă de timp a dovedit prin întreaga sa comportare că s-a îndreptat şi că este posibilă reintegrarea lui socială deplină.

1. În ceea ce privește legea procesual penală aplicabilă, instanța reține că aceasta este legea de la data introducerii cererii de reabilitare, în conformitate cu art. 13 C.proc.pen. în vigoare, judecată cererii de reabilitare realizându-se în conformitate cu art. 527 – 537 C.proc.pen. în vigoare.

Cu privire la  cererea de reabilitare, instanța reține că, potrivit art. 530  alin. (3) C.proc.pen., în cererea de reabilitare trebuie să se menționeze, adresa condamnatului, condamnarea pentru care se cere reabilitarea și fapta pentru care a fost pronunțată acea condamnare, localitățile unde condamnatul a locuit și locurile de muncă din tot intervalul de timp de la executarea pedepsei și până la introducerea cererii, precum și temeiurile cererii.

Instanța observă că petentul a indicat mențiunile obligatorii prevăzute de art. 530 alin. (3) C.proc.civ., depunând totodată dovada locurilor de muncă avute de la data executării pedepsei și până la introducerea cererii de reabilitare. (f. 21-30, f. 68-69).

2. Relativ la legea penală aplicabilă celor 2 condamnări suferite de către petent, instanța reține că, întrucât petentul a fost condamnat prin Sentința penală nr. .... din data de 22.01.2002 pentru săvârșirea în data de 17-18.01.2001 a 4 infracțiuni de furt calificat în dauna patrimoniului,  prevăzute de art. 208 – 209 alin. (1) lit. g) C.pen. 1968, respectiv a 3 infracțiuni de  violare de domiciliu, prevăzute de  art. 192 alin. (3) C.pen. 1968, iar prin  Sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat între rude, prevăzută de art. 208 – 209 alin. (1) lit. g) și alin. (2) lit. b) C.pen. 1968, cu referire la art. 210 C.pen. 1968, instanța va verifica dacă pentru aceste condamnări sunt aplicabile dispozițiile art. 6 alin. (7) și art. 5 C.pen. referitoare la legea penală mai favorabilă.

A. Astfel, relativ la aplicabilitatea art. 6 alin. (7) C.pen., instanța arată că, atunci când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozițiilor alin. (1)-(6) C.pen.. Totodată, instanța reține că, potrivit art. 6 alin. (1) C.pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

De asemenea, având în vedere că, prin sentința penală Sentința penală nr. .... din data de 07.03.2003 s-a constatat că infracțiunile la care petentul a fost condamnat prin hotărâre arătate supra sunt concurente, instanța consta aplicabilitatea Decizie nr. 1/2014 pronunțată de Î.C.C.J., potrivit cu care, în ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența art. 6 C.pen. 2009 cu privire la pedepsele individuale, iar în a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 C.pen. 2009. În cazul în care pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 C.pen. 2009, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim, iar în caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi.

Instanța observă, în ceea ce privește cele 4 pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare la care a fost condamnat petentul, că acestea sunt mai mici decât maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. b) C.pen..

Relativ la cele 3 pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare la care a fost condamnat petentul, instanța arată că acestea sunt mai mari decât maximul special de 2 ani închisoare prevăzut de art. 224 alin. (1) C.pen., astfel că vor fi reduse la maximul special de 2 ani închisoare.

În ceea ce privește pedeapsa de 1 an închisoare la care a fost condamnat petentul, instanța arată că aceasta este mai mică decât maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. b) C.pen..

Instanța reține, în continuare, că pedeapsa rezultantă la care s-ar putea ajunge potrivit art. 39 C.pen. 2009 este de 12 ani și 4 luni, calculată în raport de pedeapsa maximă de 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită în timpul nopții, la care se adaugă o treime din maximul special al celorlaltor pedepse, respectiv 7 ani și 4 luni.

Astfel, având în vedere că pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni nu depășește maximul special la care s-ar putea ajunge potrivit legii noi, de 12 ani și 4 luni, instanța constată că nu este incident art. 6 alin. (7) C.pen. cu privire la legea penală mai favorabilă după judecarea definitivă a cauzei.

B. Cu privire la aplicabilitatea art. 5 C.pen., instanța reține că, potrivit alin. (1) al acestui articol, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Instanța reține, astfel, că instituției reabilitării îi este aplicabilă legea penală mai favorabilă, având în vedere că a existat o succesiune de legi penale, C.pen. 1968 fiind înlocuit de C.pen. 2009 între data săvârșirii faptelor de către petent, anul 2001, și data judecării definitive a cererii de reabilitare, existând o continuitate în ceea ce privește existența acestei instituții sub cele două acte normative, dar condiții pentru a opera diferite.

În continuare, instanța constată că petentului HID îi sunt aplicabile dispozițiile art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen. 2009 în ceea ce privește condamnarea de 4 ani și 6 luni închisoare, respectiv dispozițiile art. 135 alin. (1) lit. a) C.pen. 1968, fiind incidentă în acest caz reabilitarea judecătorească, dat fiind că pedeapsa închisorii la care a fost condamnat acesta este mai mare decât limita de 2 ani stabilită în cazul pedepsei închisorii pentru intervenirea reabilitării de drept potrivit C.pen. 2009, respectiv mai mare decât limita de 1 an stabilită în cazul pedepsei închisorii pentru intervenirea reabilitării de drept potrivit C.pen. 1968..

Relativ la condițiile pentru a opera reabilitarea judecătorească, instanța reține că, potrivit art. 134 alin. (1) lit. a) C.pen. 1968, că condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanța judecătorească, după împlinirea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunțate, astfel că termenul de reabilitare judecătorească este de 6 ani și 3 luni, în timp ce art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen. 2009 prevede că condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanța judecătorească, după împlinirea unui termen de 4 ani.

Totodată, instanța reține că, în ceea ce privește condițiile reabilitării judecătorești, C.pen. 2009 nu mai prevede condițiile prevăzute de art. 137 alin. (1) lit. b) și c) C.pen. 1968, respectiv ca cel condamnat să își asigure existența prin muncă sau prin alte mijloace oneste și să fi avut o bună conduită.

Astfel, instanța reține că legea penală nouă este mai favorabilă în ceea ce privește instituția reabilitării judecătorești, întrucât prevede un termen de reabilitare mai scurt și condiții mai puțin restrictive pentru a se dispune reabilitarea judecătorească.

3. În ceea ce privește condițiile ce trebuie îndeplinite de către petent pentru a se dispune reabilitarea judecătorească, instanța reține că, potrivit art. 168 C.pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat nu a mai săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut de art. 166 C.pen. și dacă acesta a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul în care acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.

Totodată, instanța reține că, potrivit art. 534 alin. (1) C.proc.pen., când condamnatul sau persoana care a făcut cererea de reabilitare dovedește că nu i-a fost cu putință să achite despăgubirile civile și cheltuielile judiciare, instanța, apreciind împrejurările, poate dispune reabilitarea sau poate acorda un termen pentru achitarea în întregime sau în parte a sumei datorate.

A. În ceea ce privește condiția ca petentul să nu mai fi săvârșit o altă infracțiune pe durata termenului de reabilitare de 4 ani, instanța reține că aceasta este îndeplinită.

Instanța observă că inculpatul a început executarea pedepsei închisorii de 4 ani și 6 luni începând cu data de 18.04.2002, potrivit M.E.P. nr. .../2002 (f. 70), iar pedeapsa închisorii de 1 an în data de 16.12.2002, potrivit M.E.P.I. nr. .../2002 (f. 45), aceste două mandate de executare a pedepsei închisorii fiind anulate prin sentința penală nr. ... din data de 07.03.2003, când a fost emis un mandat  nou pentru executarea pedepsei închisorii (f. 86).

Totodată, instanța arată că petentul a fost liberat condiționat în data de 30.06.2004,  potrivit Sentinței penale nr. .../2004, pronunțată de Judecătoria Focșani, cu un rest de 677 zile de închisoare de executat la data liberării.

Astfel, instanța arată că, potrivit art. 106 C.pen., pedeapsa închisorii de 4 ani și 6 luni se consideră executată de către petent dacă acesta nu a săvârșit o infracțiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere de 677 de zile, reprezentând intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei, în conformitate cu art. 100 alin. (6) C.pen..

Instanța observă că nu există date din care să reiasă că petentul ar mai fi săvârșit vreo infracțiune pe durata termenului de supraveghere (f. 41-42), care să fi fost descoperită în acest termen, drept care termenul de supraveghere a început să curgă în data de 30.06.2004, potrivit art. 71 alin. (2) C.pen., și s-a împlinit în data de 08.05.2006, potrivit aceluiași articol, data de 08.05.2006 fiind considerată data executării pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare.

Instanța arată că din data de 08.05.2006 a început să curgă termenul de reabilitare de 4 ani, prevăzut de art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen., în conformitate cu art. 167 alin. (1) C.pen., care arată că termenele de reabilitare se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data la care aceasta s-a prescris, și s-a împlinit în data de 07.05.2010, potrivit art. 186 alin. (1) C.pen..

Instanța reține că inculpatul nu a mai săvârșit nicio infracțiune pe durata termenului de reabilitare (f. 41-42).

B. Relativ la condiția ca petentul să fi achitat în integralitate cheltuielile judiciare stabilite prin sentințele de condamnare, instanța reține că prin sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002, petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 300.000 ROL, confirmat a fi achitate prin adresa nr. 1158 din data de 17.02.2003 (f. 45), iar prin sentința penală nr. ... din data de 22.01.2002, petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 1.200.000 ROL.

Instanța reține că această condiție este îndeplinită, având în vedere că prin adresa nr. V....444 din data de 12.10.2021, înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău în data de 19.10.2021 (f. 110), Administrația Finanțelor Publice Vâlcea – Serviciul Fiscal Municipal Drăgășani a arătat că petentul nu figurează în evidențele fiscale cu sume aferente cheltuielilor de judecată.

C. Referitor la condiția ca petentul să fi achitat în integralitate obligațiile civile stabilite prin sentințele de condamnare, instanța reține că prin sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002, petentul a fost obligat la plata către partea civilă HS a sumei de 4.500.000 ROL, iar prin sentința penală nr. .... din data de 22.01.2002, petentul a fost obligat la plata sumei de 5.000.000 către fiecare dintre părțile civile DC și ȘȘ.

Instanța reține că, potrivit facturilor nr. MAN00000028 (f. 125) și  nr. MAN00000029 (f. 124), părțile civile DC și ȘȘ au primit fiecare de la petent despăgubirile civile în cuantum de 500 lei.

Totodată, instanța observă că, potrivit certificatului de deces seria DZ nr. ..., întocmit în baza actului de deces nr. 18 din data de 11.06.2012 (f. 123), partea civilă HS a decedat în data de 10.06.2012.

Astfel, instanța reține că și această condiție este îndeplinită, întrucât, pe de-o parte, petentul a făcut dovada achitării obligațiilor civile către părțile civile DC și ȘȘ, iar pe de alta, că acesta se află în imposibilitate de a mai achita obligațiile civile către partea civilă HS, având în vedere că acesta a decedat în data de 10.06.2012, iar moștenitoarea acestuia, soția sa, a decedat, partea civilă neavând alți moștenitori înafara petentului.

 Având în vedere considerentele expuse supra, în temeiul art. 527 C.proc.pen., raportat la art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., instanţa va admite cererea formulată de petentul-condamnat HID şi va dispune reabilitarea judecătorească a petentului-condamnat HID cu privire la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. ... din data de 22.01.2002, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat în dosarul nr. ..../2001, definitivă prin nerecurare, și cu privire la pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. ... din data de 11.06.2002, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. ..../2002, definitivă prin Decizia penală nr. .... din data de 05.12.2002, pronunțată de Tribunalul Buzău, astfel cum acestea au fost contopite în pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, prin Sentința penală nr. ... din data de 07.03.2003, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. .../2002.

În temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.