Civil.plângere contravențională – primirea la muncă a unei persoane fără încheirea unui contract individual de muncă

PLÂNGERE CONTRAVENȚIONALĂ – PRIMIREA LA MUNCĂ A UNEI PERSOANE FĂRĂ ÎNCHEIREA UNUI CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. ..../200/2020, petenta V... ... SRL a contestat procesul-verbal seria BZ nr. ... din 14.07.2020, întocmit de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, solicitând, în principal, anularea actului, iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 14 iulie 2020, a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 20.000 lei, reţinându-se, în urma verificărilor efectuate în perioada 13-14.07.2020, că la punctul de lucru din municipiul Buzău, ..., jud. Buzău, au fost identificate două persoane, respectiv SMC şi GGS, prestând activitate specifică, nefiind respectate prevederile art. 16 alin. (1) din Legea 53/2003 privind Codul muncii, în sensul că numita GGS nu avea un contract de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, a apreciat petenta că sancţiunea aplicată este netemeinică.

A arătat că din declaraţia numitei GGS rezultă că aceasta a venit la punctul de lucru pentru a o ajuta pe SMC să coacă „F...”, menţionând că nu a negociat un salariu, urmând să primească 20 de lei.

Astfel, rezultă că aceasta era mai degrabă un „zilier”, deoarece muncea mai mult cu ziua, cam cât era nevoie să facă anumite activităţi respectiv, curăţenie, să care gunoi, care nu presupun vreo calificare anume. Deşi a declarat că lucrează cu SMC, această declaraţie a fost, în opinia petentei, sugerată de inspectorii de muncă, pentru că se contrazice cu declaraţia iniţială respectiv că o ajuta pe colega, ceea ce presupune că nu lucra sub autoritatea petentei ca potenţial angajat.

A apreciat că măsura amenzii este exagerată în raport cu fapta reţinută în sarcina petentei, dată fiind situaţia concretă în care s-a constatat fapta.

A menţionat că, deşi în dreptul românesc contravenţiile nu fac parte din sfera penală, în lumina jurisprudenţei CEDO acest gen de contravenţie intră în sfera „acuzaţiilor în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO, motiv pentru care a invocat şi prezumţia de nevinovăţie, garanţie specifică materiei penale, cu consecinţa că sarcina probei săvârşirii contravenţiei revine intimatului.

A susţinut, de asemenea, că respectă legislaţia în domeniul relaţiilor de muncă, că nu a mai fost sancţionată pentru încălcarea legislaţiei muncii, iar pe de altă parte a respectat măsura dispusă de inspectorii de muncă, încheind în formă scrisă contractul de muncă pentru numita GGS, fapta constatată fiind una conjuncturală, determinată de o confuzie şi lipsă de comunicare.

În dovedire, a propus proba cu înscrisuri şi cu martori.

În susţinerea cererii, a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 9-22).

Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanţei aflată la fila 23.

Plângerea a fost comunicată intimatului care a depus la dosarul cauzei întâmpinare însoţită de întreg materialul probator care a stat la baza emiterii procesului-verbal de contravenţie.

Prin întâmpinarea formulată intimatul a solicitat instanţei respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În apărare, intimatul a arătat că activitatea de control la V... .... SRL s-a finalizat în domeniul relaţiilor de muncă prin:

- Procesul-verbal de control seria BZ nr. ..../14.07.2020, în care s-au consemnat constatările privind nerespectarea prevederilor legale şi prin care inspectorul de muncă a impus ca abaterile constatate în domeniul relaţiilor de muncă să fie remediate pe loc sau într-un timp limitat, dispunând măsuri obligatorii, cu termene concrete de realizare;

- Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria BZ nr. ..../14.07.2020.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, intimatul a menţionat că acesta cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii absolute, exprese prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la numele, prenumele şi calitatea agenţilor constatatori, denumirea şi sediul contravenientei, fapta săvârşită, data comiterii acesteia şi semnăturile agenţilor constatatori, apreciind ca faptele sunt suficient descrise, raportat la procesul-verbal de control, seria BZ nr. ..../14.07.2020 şi anexa acestuia, pe baza cărora a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravențiilor contestat.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, intimatul a solicitat coroborarea înscrisurilor aflate la dosar şi constatarea că forţa probantă a acestuia nu a fost înlăturată, menţionând că organul constatator a produs dovada indubitabilă a existenţei faptei, a autorului acesteia şi a vinovăţiei sale, în conformitate cu garanţiile procesuale recunoscute şi garantate de articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituţia României şi are prioritate în temeiul art. 20, alin. 2 din legea fundamentală), raportate la dispoziţiile speciale cuprinse în art. 1 din O.G. nr. 2/2001.

A învederat că, la data când inspectorii de muncă au realizat controlul, 13.07.2020, ora 13:48, s-a constatat că în locul verificat, magazin, situat în municipiul Buzău, ...., jud. Buzău, au fost identificate prestând activitate lucrativă un număr de 2 persoane, respectiv SMC, care a declarat că este angajată cu contract individual de muncă, de la data de 06.07.2020, şi GGS, care a declarat că prestează activitate în funcţia de preparator de la data de 13.07.2020 şi nu a semnat contract individual de muncă, menţionând că a venit să o ajute pe colega SMC să coacă „F...”.

Intimatul a precizat că pentru numita GGS angajatorul nu a prezentat contractul individual de muncă încheiat în formă scrisă, iar din accesarea bazei de date Revisal de la nivelul Inspecţiei Muncii, în data de 13.07.2020, ora 14:03 – în timpul controlului, cât şi în data de 14.07.2020, ora 09:15 – ulterior identificării, s-a constatat că angajatorul nu a trimis niciun element din care să rezulte declararea muncii pentru numita GGS.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii contravenţionale, intimatul a precizat că sancţiunea amenzii aplicată petentei pentru fapta de a fi primit la muncă pe numita GGS fără încheierea şi transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii este proporţională cu gradul de pericol social al faptei.

În acest sens, intimatul a solicitat instanţei să aprecieze că, în cauza dedusă judecăţii, înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertismentul nu se poate dispune, având în vedere valoarea socială ocrotită (disciplina în domeniul raporturilor de muncă), contravenţia prevăzută de art. 260. alin. 1. lit. e indice 2 din Legea nr. 53/2003 prezentând un grad de pericol social abstract foarte ridicat, ilustrat în primul rând de limitele ridicate ale amenzii stabilite de legiuitor, precum şi consecinţele faptei asupra bugetului consolidat al statului asigurărilor sociale şi măsurilor de protecţie socială.

În analiza gravităţii faptei, intimatul a învederat că se impune a se reţine şi atitudinea legiuitorului faţă de sancţionarea acestor fapte, în forma actuală legiuitorul a ales o sancţionare a contravenţiei cu amendă de 20.000 de lei pentru fiecare persoană.

În drept, apărările au fost întemeiate pe art. 205-208 C. proc. civ., solicitând judecata în lipsă şi depunând în probaţiune înscrisuri şi planşe foto (filele 35-77).

În vederea soluţionării cererii, instanţa a constatat competenţa sa generală, materială şi teritorială şi a încuviințat pentru părţi proba cu înscrisuri, iar pentru petentă şi proba testimonială, apreciind aceste probe ca fiind pertinente, admisibile şi concludente.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria BZ nr. ... din 14.07.2020, petenta a fost sancţionată, în temeiul art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, pentru fapta contravenţională reglementată la acelaşi articol şi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, în sarcina sa reţinându-se că a primit la muncă în data de 13.07.2020 pe numita GGS fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, respectiv cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat.

În temeiul art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de agentul constatator.

Analizând legalitatea procesului-verbal prin prisma respectării cerinţelor reglementate la art. 16 din OG nr. 2/2001, prin prisma respectării cerinţelor de la art. 17 din OG nr. 2/2001, instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie atacat cuprinde toate menţiunile de la art. 16 alin. (1) OG nr. 2/2001, motiv pentru care, în condiţiile în care art. 17 din OG nr. 2/2001 reglementează în mod limitativ care sunt cazurile de nulitate absolută care pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de judecată, cazuri neincidente în speţă, instanţa va reţine că procesul-verbal nu prezintă vicii care să atragă sancţiunea nulităţii lui.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal de contravenţie, în raport de motivele invocate de petentă în plângerea sa, instanţa reţine următoarele:

Instanţa reţine că fapta contravenţională a fost constatată în mod direct, ex propriis sensibus, de către inspectorii de muncă, actul sancţionator beneficiind, astfel, de o prezumţie relativă de veridicitate.

Constările persoanele ale inspectorii de muncă sunt susţinute de înscrisurile anexate întâmpinării, constând în procesul-verbal de control nr. .../14.07.2020, fişele de identificare, nota de relaţii din 14.07.2020, extras Revisal, celelalte înscrisuri de la dosar, precum şi de planşele fotografice.

Prin urmare, în speţă, prezumţia de veridicitate este susţinută de probe, iar sarcina răsturnării acestei prezumţii revine petentei.

Pe de altă parte, instanţa reţine că petenta nu a contestat faptul că numita GGS nu avea încheiat contract individual de muncă.

Din contră, petenta a susţinut că nu a avut cunoştinţă de faptul că numita GGS se afla la punctul său de lucru, menţionând că această persoană nu desfăşura activitate sub îndrumarea şi supravegherea petentei, respectiv sub autoritatea şi în interesul său, ci se afla la acel loc la solicitările angajatei sale SMC, care a rugat-o să vină să o ajute la magazin.

Cu privire la aceste susţineri, instanţa reţine că, în declaraţia dată în faţa inspectorilor de muncă, numita GGS a precizat că prestează activitatea de preparator din data de 13.07.2020, că lucrează cu SMC, iar că, în acea zi, în jurul orei 11:30, a venit să o ajute pe colega sa să coacă „F...”, urmând să rămână până termină de aşezat F... pe tavă. De asemenea, numita GGS a declarat că nu a semnat un contract de muncă, că nu a negociat un salariu, urmând să primească în jur de 20 lei pentru cât a lucrat.

Declaraţia numitei GGS nu corespunde cu susţinerile petentei în sensul că această persoană desfăşura activitate ca un zilier, cam cât era nevoie să facă anumite activităţi, curăţenie, cărat gunoi, persoana în cauză menţionând că lucrează ca preparator împreună cu SMC, că a venit să o ajute pe colega sa, că nu are contract de muncă şi nici nu a negociat un salariu, urmând să primească în jur de 20 lei pentru cât a lucrat în ziua respectivă, declaraţii din care rezultă că presta activitate pentru petentă, şi nu în interesul altei persoane.

Mai mult, în declaraţia sa din şedinţa din 28.01.2021, fiind ascultată în calitate de martor propus de petentă, numita GGS a precizat că a venit la punctul de lucru al petentei pentru a o ajuta pe prietena sa PS, pe care o cunoaşte de aproximativ 2 ani, însă, în declaraţia dată în faţa inspectorilor de muncă, a relatat că a venit la punctul de lucru pentru a o ajuta pe colega sa SMC.

Teza pe care o susţine petenta, în sensul prestării activităţii de către numita GGS fără ştiinţa sa, respectiv nu în calitatea de angajat al său, ci doar la rugăminţile numitei SMC, nu este dovedită, fiind contrazisă de declaraţiile acesteia, martoră care, fiind ascultată de instanţă, a precizat că a fost chemată de prietena sa PS pe care o cunoaşte de 2 ani, în mod contrar celor cuprinse în declaraţia din faţa inspectorilor de muncă, în care a menţionată că a fost chemată de colega sa SMC.

În consecinţă, instanţa apreciază că starea de fapt reţinută în procesul-verbal corespunde realităţii.

În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedând la verificarea legalităţii sancţiunilor aplicate, instanţa apreciază că, în raport de încadrarea legală a contravenţiei la art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, inspectorii de muncă au stabilit în mod corect sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 20.000 lei.

Potrivit art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001, „Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

Sub aspectul proporţionalităţii sancţiunii aplicate cu pericolul social al faptei, prin prisma solicitării petentei de înlocuire a sancţiunii amenzii cu avertismentul, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”.

Dispoziţiile art. 7 alin. (2) din OG nr. 2/2001 prevăd că „Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”.

Conform art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001, „Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

Având în vedere faptul că amenda contravenţională pentru fapta săvârşită de petentă este stabilită în cuantum fix de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii, verificarea de către instanţă a respectării proporţionalităţii sancţiunii cu gradul de pericol social al faptei presupune analiza dacă pentru fapta săvârşită ar fi fost mai adecvat avertismentul, în raport de criteriile de la art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001 şi de cerinţa de la art. 7 alin. (2) din OG nr. 2/2001.

În speţă, instanţa reţine că atitudinea petentei la momentul controlului şi ulterior acestuia, în timp prezentării în faţa inspectorilor de muncă, dar şi în faţa instanţei, nu este favorabilă sancţiunii mai uşoare a avertismentului, având în vedere susţinerile nereale ale acesteia în sensul că numita  GGS nu desfăşura activitate sub îndrumarea şi supravegherea sa, respectiv sub autoritatea şi în interesul său, ci se afla la punctul său de lucru fără ştiinţa sa, la solicitările angajatei sale SMC.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că fapta contravenţională imputată petentei este dovedită prin coroborarea prezumţiei de veridicitate a procesului-verbal cu probele de la dosar, în absenţa unor motive de nelegalitate ale procesului-verbal de contravenţie şi a probei contrare prezentată de petentă, instanţa de judecată va reţine legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie atacat, cu consecinţa respingerii plângerii contravenţionale formulate de petentă.

Domenii speta

Spete similare