Stabilirea dreptului de proprietate

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T  B , sub nr. ..../2019, la data de 26.02.2019, petenţii I  E ,  M  G,  M  I ,  M  C  în contradictoriu cu intimatele Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Judeţului G , Comisia Locală de fond funciar  de pe lângă Primăria B , au solicitat instanţei ca prinn hotărârea ce o va pronunța să se dispună:

-constatarea existenței reale a suprafeței de 1478 m.p. teren intravilan, cvartal 17 parcela 9, aflată în plus față de dreptul de proprietate reconstituit în baza Legii nr. 18/1991 autorului M S. R , mama reclamanților, conform titlului de proprietate nr. 173......-98 din data de 16.02.1999;

-modificarea titlului de proprietate nr. 17.....-98 din data de 16.02.1999 la rubrica suprafața primită în intravilan cvartal 17 parcela 9, prin adăugarea suprafeței de 1478 m.p. la suprafața de 424 m.p. teren arabil, rezultând o suprafață totală, în intravilan cvartal 17, parcela 9, de 1902 m.p.;

-modificarea titlului de proprietate nr. 17....-98 din data de 16.02.1999 la rubrica suprafața primită în intravilan, prin adăugarea suprafeței de 1478 m.p. la suprafața de 3030 m.p. teren arabil, rezultând o suprafață totală, în intravilan, de 4508 m.p.

Au mai solicitat petenții și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii  petenții au învederat următoarele :

În anul 1999 ca urmare a aplicării Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, mamei lor, M. S. R., ai căror moștenitori sunt, conform certificatului de moștenitor nr. 1.... din 27.05.2008 eliberat de Biroul Notarului Public B. Z., i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului nr. 173....-98 din data de 16.02.1999, pentru suprafața de 22.930 m.p.. În extravilan se află suprafața de 19.900 m.p. poziționată  astfel: în tarlaua 63, parcela 1088/7 suprafața de 10.000 m.p. și în tarlaua 74 parcela 1150/17 suprafața de 9900 m.p., ambele suprafețe cu destinația  teren arabil. În intravilan s-a reconstituit suprafața de 3.030 m.p., astfel în Cvartalul 20, parcela 4, suprafața de 2606 m.p. din care: 1274 cu destinația teren arabil și 1332 m.p. cu destinația vii și în cvartalul 17, parcela 9, suprafața de 424 m.p. cu destinația curți, construcții.

În anul 2006 reclamanții au dorit să iasă din indiviziune pe cale amiabilă motiv pentru care a apelat la o persoană  autorizată să efectueze lucrări de cadastru, respectiv PFA B. D.pentru întocmirea documentației cadastrale și înregistrarea la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. în Cartea Funciară  a Orașului B..

În urma măsurătorilor efectuate în teren, în intravilan, în cvartalul 17 parcela 9 cu aparatură ce înregistrează în inventarul de coordonate în sistem de Proiecție STEREO 70, a reieșit o suprafață real măsurată de 1902 m.p. în loc de 424 m.p. suprafața primită în intravilan evidențiată în titlul de proprietate nr. 173.....-98/16.02.1999, deci o diferență de 1478 m.p., deși vecinii sunt aceiași iar gardul de împrejmuire este pe acel aliniament de peste 50 de ani. Este posibil ca această diferență de 1478 m.p. să fi apărut ca urmare a faptului că la data întocmirii titlului de proprietate reprezentanții O.C.P.I. și ai Comisiei Locale de Aplicare  a Legii 18/1991 nu dispuneau de aparatură topo, măsurătorile făcându-se cu ruleta sau compasul, instrumente de măsurat rudimentare. Dacă existența diferenței de1478 m.p. era constatată de către specialiștii de la acea vreme care se ocupau cu măsurătorile, putea fi trecută în titlul de proprietate fără nicio problemă întrucât întreaga suprafață se afla în folosința mamei lor, făcând parte din curtea și grădina din jurul casei acesteia.

În certificatul de moștenitor eliberat de Notariatul de Stat Județean G. nr. 196/28.02.1991 este evidențiată suprafața  de 1755 m.p, aferenți casei de locuit a defuncților M. D. și m. R.. Din acest înscris rezultă că cei doi dobândiseră dreptul de proprietate pentru această suprafață de teren ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 8 din decretul-Lege nr. 42/1990.

Au mai arătat petenții că părinții lor au deținut în cvartalul 17, parcela 9 casa în care locuiau precum și suprafața de teren de 1755 m.p. Ulterior, ca urmare a apariției Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, când s-au emis titlurile de proprietate pe terenuri această suprafață de 1755 m.p. trebuia să se regăsească în actul de proprietate.

Au mai arătat petenții că au încercat să rezolve această  problemă printr-o acțiune ce viza anularea titlului de proprietate nr. 17....6-98/16.02.1999. Această acțiune a făcut obiectul dosarului nr. 769/316/2017 și a fost soluționat la fond de Judecătoria T. B., care a respins acțiunea. Ulterior, Tribunalul G., Secția I Civilă, a respins apelul promovat împotriva sentinței civile nr. 6.../2017 ca fiind nefondat. Totuși în decizia nr. 1....4/20.12.2018 Tribunalul a indicat ca modalitate prin care își rezolva problema, respectiv rectificarea titlului de  proprietate în baza dispozițiilor art. 235 alin. 4 din Ordinul ANCPI nr. 700/2014.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 35  Cod procedură civilă coroborat cu art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată şi actualizată; arz. 85 coroborat cu disp. art. 235 alin. 4 din Ordinul Directorului  general al ANCPI, disp. art. 194 și următoarele Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii a solicitat  proba cu înscrisuri și proba cu expertiză topografică.

Comisia Judeţeană pentru aplicarea legilor fondului funciar de pe lângă Prefectura G... a formulat întâmpinare prin care a învederat următoarele :

Cu adresa nr. 1887/11.03.2019 Prefectul Judeţului G. a solicitat Oficiului de cadastru şi Publicitate Imobiliară G. documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr......98/16.02.1999 eliberat de Comisia Judeţeană G. de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor. Cu adresa nr.1849/19.03.2019 emisă de O.C.P.I. G. şi înregistrată la Instituţia Prefectului-judeţul G. cu nr.1....7/21.03.2019  a fost comunicată întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii titlului de proprietate anterior menţionat. După cum s-a putut observa suprafaţa din fişa depunere în posesie este conformă cu suprafaţa  de 424 din T 17 P9 .Nu în ultimul rând fişa depunere în posesie a fost semnată de primire ceea ce denotă că persoana pe numele căreia a fost emis titlul de proprietate a fost mulţumită de suprafaţa şi amplasamentul terenului.

H.G.R. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor , a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, stipulează la art. 35 că pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurle parcelare, procesele verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate (…). Documentaţiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reţine şi se arhivează la O.C.P.I.

Conform art.5 alin.(1) lit. c) din H.G.R. nr. 890/2005 Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale:

a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate  de comune, oraşe sau municipii;

b) verifică în mod riguros îndeplinirea condiţiilor p[revăzute la art.9 alin.(4) şi (5) din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art.6 din Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relaţiile şi datele necesare;

c) stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane;

h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situatiile definitive, împreună cu documentatia necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii;

i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanel îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin;

Astfel în exercitarea atribuţiei de emitere a titlurilor de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Judeţeană se bazează pe documentaţia înaintată de Comisia Locală a unităţii administrativ-teritoriale respective, Comisia locală având exclusiv atribuţii de stabilire a amplasamentului pe baza registrelor agricole şi cadastrale existente în arhiva Primăriei, care atestă folosinţa şi destinaţia terenului înainte de 1990.

A arătat că, Comisia Judeţeană nu se află în culpă în ceea ce priveşte înscrierea eronată în titlul de proprietate a suprafeţei totale de 424 mp. şi nu conform situaţiei din teren de 1478 mp.

Potrivit dispoziţiilor art.23 alin.(2) şi (2^!) din Legea 18/1991, “suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare coroborat cu alin.2^1, în care suprafeţele de teren aferente construcţiilor, în cazul  înstrăinării acestora sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă, considerăm relevant ca instanţa de judecată în baza rolului său activ să verifice cu ce suprafaţă de teren figura vânzătorul în registrul cadastral al orasului, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat cu nr.8239/1 sept 1986.

Astfel, stabilirea amplasamentului este atributul exclusiv al Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, pe baza analizării registrelor agricole în funcţie de terenul deţinut de autor şi ţinând cont de punctul de vedere al Primăriei oraşului B., pe baza probelor administrate în dosar, apreciem că instanţa de judecată va stabili adevărul juridic în cauza supusă judecăţii, cu menţiunea că, raportat la situaţia din teren avizată de O.C.P.I. din punct de vedere cadastral, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se opune rectificării titlului de proprietate în sensul precizat în cererea de chemare în judecată.

În dovedirea susținerilor au depus la dosar înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

La data de 16.02.1999 a fost emis titlul de proprietate nr. 17316-98 pe numele M. S. R..

Prin Legea nr. 18/1991, legiuitorul a conferit persoanelor îndreptăţite la stabilirea dreptului de proprietate, în condiţiile acestei legi reparatorii, dreptul de a face plângere la judecătorie împotriva hotărârilor comisiilor judeţene de fond funciar asupra contestaţiilor, în temeiul art. 53 şi următoarele.

De asemenea, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţă, în baza aceluiaşi text de lege coroborat cu art. 64, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie.

Din analiza conţinutului Legii nr. 18/1991 se observă că o acţiune în „modificarea” titlului de proprietate emis în conformitate cu hotărârea comisiei judeţene de fond funciar, după ce titlul de proprietate a intrat în circuitul civil, nu a fost reglementată prin legea specială.

În speţă, titlul de proprietate a cărui modificare se solicită a fost eliberat în baza cererii de reconstituire, validată prin hotărârea Comisiei Judeţene pentru aplicarea legii fondului funciar de pe lângă Prefectura G.. şi a procesului verbal de punere în posesie, acte care nu au fost atacate de autoarea M.  S. R.. în condiţiile art. 53 şi următoarele din Legea nr. 18/1991.

Modificarea titlului de proprietate presupune probarea existenței unei erori materiale la emiterea actului administrativ a cărui analiză este dedusă judecății iar finalitatea acțiunii constă în  corectarea erorilor intervenite, în sens formal, fără afectarea substanței sau întinderii dreptului recurent.

Împrejurarea că suprafața de teren intravilan aferent construcțiilor din cvartal 17, parcela 9, este de 1902 m.p. astfel cum s-a  stabilit prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză și este împrejmuită cu garduri având o vechime de peste 30 de ani, nu poate constitui temei de modificare a titlului de proprietate în condițiile în care reclamanții nu au parcurs procedura administrativă reglementată prin art. 51 – 58 din Legea nr. 18&/991.

Cum titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 şi nu s-a probat existenţa unei erori materiale la întocmirea acestuia, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare