Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr. 635/P/2020 din data de 30.06.2020 înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal nr. ...../207/2020, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul S.......... C.......... A............, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) C.pen. și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că, în ziua de 12.03.2020, în jurul orei 22:00, inculpatul S.......... C.......... A............ a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... pe str. Mărului din mun. Caracal, cu o viteză de 96 km/h și a inițiat o manevră de depășire într-un loc nepermis, în care erau două treceri de pietoni și unde vizibilitatea era redusă, fapt ce a determinat pierderea controlului direcției în momentul în care a observat că din sens opus se apropie un autoturism, cu consecința provocării unui accident rutier în urma căruia a rezultat decesul numitului V........ M............ L...........și vătămarea corporală a persoanei vătămate B....... G............ D........, care a suferit pentru vindecare 100-120 zile de îngrijiri medicale, faptele acestuia întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) C.pen. și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen.
Comiterea faptelor reținute în sarcina inculpatului rezultă, potrivit rechizitoriului, din următoarele probe: proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto și schiță, declarație persoană vătămată, raport de expertiză medico-legală nr. 1303/A1/152/13.05.2020 al SJML Olt, certificat de deces seria D.10 nr. 968615 pe numele V.......... L............ M............, acte medicale, declarații martori C........ P......., B...... B........... G........., I..... P...... M........., M....... A......... F......., O........ N......... A......., A.......... M......... C.........., S......... E......... C......, buletin de analiză toxicologică nr. 373/19.03.2020 al SJML Olt, poliță RCA emisă de SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA, proces-verbal de verificare a stării tehnice, raport expertiză tehnică judiciară, supliment la raportul de expertiză tehnică judiciară, opinie separată la raportul de expertiză tehnică, întocmită de expertul recomandat de inculpat, declarații suspect/inculpat S.......... C.......... A............, alte înscrisuri, CD.
Prin același rechizitoriu s-a dispus, în baza art. 16 lit. c) C.pr.pen., clasarea cauzei față de numitul U........... F............ F........, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) C.pen. și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen., întrucât faptele nu au fost săvârșite de acesta.
Soluția de clasare dispusă prin rechizitoriu a rămas definitivă prin necontestare.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 12.536,97 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale numitului V.......... L............ M............ (fila 203 DUP).
Prin încheierea penală nr. 71/03.07.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a2 s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă în cursul urmăririi penale de către judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea nr. 7/09.04.2020 (și prelungită ulterior în cursul urmăririi penale), fiind astfel menținută măsura arestării preventive dispusă față de inculpat.
Împotriva încheierii penale nr. 71/03.07.2020, inculpatul a formulat contestație, care a fost respinsă ca nefondată de Tribunalul Olt prin încheierea penală nr. 82/09.07.2020.
Prin încheierea penală nr. 75/20.07.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a3 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe perioada acestei din urmă măsuri preventive fiindu-i impuse obligațiile de a nu comunica cu persoana vătămată B....... G............ D........, cu părțile civile V......... I.... și V......... M...... și cu martorii C........ P......., U........... F............ F........, B...... B........... G........., I..... P...... M........., M....... A......... F......., O........ N......... A......., A.......... M......... C.......... și S......... E......... C.......
Prin încheierea penală nr. 87/17.08.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a4 s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpat, fiind menținută.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 195/02.09.2020 pronunțată în dosarul nr. ...../207/2020/a1, rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Prin încheierea penală nr. 98/10.09.2020 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a5 s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpat, fiind menținută.
Prin încheierea penală nr. 106/01.10.2020 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a6 s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpat, fiind menținută.
Prin încheierea penală nr. 118/19.11.2020 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a3 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpat cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe perioada acestei din urmă măsuri preventive fiindu-i impuse obligațiile de a nu depăși limita teritorială a României decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar în fața căruia se află cauza, să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței, să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv Poliția mun. Caracal, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
Măsura preventivă a controlului judiciar a fost verificată și menținută ulterior pe tot parcursul judecății, atât în primul ciclu procesual în fața Judecătoriei Caracal (dosarul nr. ...../207/2020 – Judecătoria Caracal), cât și în faza apelului, de către Curtea de Apel Craiova (dosarul nr. ...../207/2020 – Curtea de Apel Craiova), dar și ulterior, de Judecătoria Caracal (dosarul nr. ...../207/2020*), după trimiterea cauzei spre rejudecare, ultima verificare a acestei măsuri având loc la data de 26.11.2021, conform încheierii penale nr. 121/26.11.2021 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020*/a1.
Prin cererea depusă la dosar la data de 09.07.2020 (dosar ...../207/2020, vol. I, fila 11), SJU Slatina s-a constituit parte civilă cu suma de 6.050,21 lei, actualizată la data plății cu dobânda legală cu titlu de despăgubiri civile, calculată de la data de 23.03.2020.
Prin cererea depusă la dosar la data de 17.07.2020 (dosar ...../207/2020, vol. I, fila 17), persoana vătămată B....... G............ D........ s-a constituit parte civilă cu suma de 60.000 euro reprezentând daune materiale, suma de 300.000 euro reprezentând daune morale și suma de 1.000 euro/lună cu titlu de prestație periodică, solicitându-se prin aceeași cerere introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a societății de asigurări Euroins.
La data de 09.09.2020, a fost depus la dosar raportul de expertiză medico-legală (necropsie) nr. 921/A3/2020 al IML Craiova (dosar ...../207/2020, vol. I, filele 31-34).
La data de 30.09.2020, s-au constituit părți civile în cauză V......... I...... , V......... M...... , O............ A......... M..............și T......... G............. (dosar ...../207/2020, vol. I, fila 51), cu suma de 500.000 lei daune morale și 3.758 lei daune materiale pentru V......... I...... , în calitate de tată al defunctului V.......... L............ M............, cu suma de 500.000 lei daune morale pentru V......... M...... , în calitate de mamă a defunctului V.......... L............ M............, cu suma de 400.000 lei daune morale pentru O......... A........ M..........., în calitate de soră a defunctului V.......... L............ M............ și cu suma de 100.000 lei daune morale pentru T......... G............., în calitate de bunică a defunctului V.......... L............ M............. Prin aceeași cerere s-a solicitat introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA. De asemenea, au solicitat obligarea părții responsabile civilmente la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2%/zi, de la data introducerii cererii și până la plata efectivă a despăgubirilor, conform art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, precum și acordarea cheltuielilor de judecată.
Înainte de începerea cercetării judecătorești, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin (4) C.pr.pen. rap. la art. 396 alin (10) C.pr.pen. privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că solicită ca judecata sa aibă loc conform procedurii simplificate prevăzută de art. 374 alin. (4) C.pr.pen., arătând că recunoaște fapta și solicită să fie judecat în baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală (dosar ...../207/2020, vol. I, fila 148).
În ședința publică din data de 01.10.2020, instanța a admis cererea inculpatului de soluționare a cauzei conform procedurii simplificate, măsura dispusă fiind menținută de Curtea de Apel Craiova, conform dispozitivului deciziei penale nr. 1221/06.10.2021, având în vedere că au fost menținute toate măsurile și actele procedurale efectuate în cauză de instanța de fond până la data de 08.04.2021.
Înainte de trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că s-a procedat la judecarea cauzei conform procedurii simplificate, instanța a încuviințat și a administrat probe doar pe latură civilă, în acest sens fiind audiați martorii N....... D......... N........... (dosar ...../207/2020, vol. I, fila 286), B.......... I........... A...........(dosar ...../207/2020, vol. II, fila 7) și N......... D......... H........... (dosar ...../207/2020, vol. II, fila 8), dispunându-se totodată efectuarea unei expertize medico-legale privind pe partea civilă B....... G............ D........, fiind înaintat raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3271/A5/2020 din 15.01.2021 (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 22-26).
De asemenea, inculpatul a depus la dosar o serie de înscrisuri în circumstanțiere (dosar nr. ...../207/2020, filele 143-146, dosar nr. ...../207/2020*, filele 34-35), iar partea civilă B....... G............ D........ a depus înscrisuri pe latură civilă (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 168-285, dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 35-78), solicitând totodată majorarea pretențiilor civile la suma de 450.000 euro/lună în ceea ce privește daunele morale, respectiv la suma de 2.000 euro/lună în ceea ce privește prestația periodică (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, fila 34) și a solicitat de asemenea majorarea daunelor materiale cu suma de 1.384,04 lei (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, fila 6).
Prin încheierea de ședință din data de 04.03.2021 pronunțată în dosarul nr. ...../207/2020, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) C.pen., în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen. (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, fila 131).
Prin sentința penală nr. 144/08.04.2021 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020, s-a dispus, în baza art. 192 alin. (1) și (2) C.pen. cu apl. art. 375 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C.pr.pen., condamnarea inculpatului S.......... C.......... A............ la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru fapta săvârșită asupra victimei V........ M............ L...........la data de 12.03.2020, în baza art. 196 alin. (2) și (3) C.pen. cu apl. art. 375 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C.pr.pen., condamnarea inculpatului S.......... C.......... A............ la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru fapta săvârșită asupra victimei B....... G............ D........ la data de 12.03.2020, iar în baza art. 38 – 39 alin. (1) lit. b) C.pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în condițiile art. 91 alin. (1) C.pen., respectiv în modalitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-au impus inculpatului obligațiile prev. la art. 93 alin. (1) C.pen., obligația de a frecventa un program de reintegrare socială și obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 80 zile în cadrul Primăriei mun. Caracal sau Colegiului Agricol Dimitrie Petrescu din mun. Caracal. Totodată, s-a dispus deducerea reținerii, a arestului preventiv și a arestului la domiciliu, începând cu 08.04.2020 până la 22.11.2020, inclusiv. De asemenea, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat și a fost dispusă prelevarea de probe biologice cu privire la acesta.
Pe latură civilă, au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile V......... I...... , V......... M...... , O......... A........ M..........., T......... G............. și B.........G.......... D..........
Astfel, instanța a obligat pe SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA la plata sumelor de 500.000 lei cu titlu de daune morale și 3.758 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă V......... I.... și la penalități de 0,2%/zi de întârziere de la data constituirii ca parte civilă, respectiv 01.10.2020 până la plata efectivă a debitului, 500.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă V......... M...... și la penalități de 0,2%/zi de întârziere de la data constituirii ca parte civilă, respectiv 01.10.2020 până la plata efectivă a debitului, 400.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă O............ A......... M..............și la penalități de 0,2%/zi de întârziere de la data constituirii ca parte civilă, respectiv 01.10.2020 până la plata efectivă a debitului și 100.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă T......... G............. și la penalități de 0,2%/zi de întârziere de la data constituirii ca parte civilă, respectiv 01.10.2020 până la plata efectivă a debitului.
De asemenea, a obligat pe SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA la plata sumelor de 460.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă B....... G............ D........, din care 400.000 lei cu titlu de daune morale și 60.000 lei cu titlu de daune materiale, precum și la o prestație periodică lunară de 693 lei, începând cu 13.03.2020 și până la intervenirea unei cauze legale de încetare sau de modificare a acestei obligații.
A dispus de asemenea obligarea SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA la plata sumelor de 12.536,97 lei către Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și la plata sumei de 6.050,21 lei, la care se adaugă dobânda legală, de la data de 23.03.2020 până la plata efectivă a debitului, către SJU Slatina.
În ceea ce privește cheltuielile judiciare efectuate de părțile civile, a obligat pe SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA la plata sumei de 1.844,50 lei fiecăreia dintre părțile civile V......... I...... , V......... M...... , O............ A......... M..............și T......... G............. și la plata sumei de 26.590 lei către partea civilă B....... G............ D.........
A dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 4.000 lei.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, partea civilă B....... G............ D........ și partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA. Inculpatul S.......... C.......... A............ și părțile civile V......... I...... , V......... M...... , O............ A......... M..............și T......... G............. nu au formulat apel.
Prin decizia penală nr. 1221/06.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ...../207/2020, au fost admise apelurile, a fost desființată în totalitate sentința apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Caracal, au fost menținute toate actele și măsurile procedurale dispuse până la data de 08.04.2021 și a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat.
În motivarea deciziei de trimitere spre rejudecare, s-a reținut că motivarea sentinței este una sumară, fără nicio referire la împrejurările în care a fost comisă fapta de care este acuzat inculpatul, fără analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale sau a susținerilor părților, rezumându-se doar la condamnarea inculpatului, individualizarea pedepsei, doar prin prezentarea în mod generic a criteriilor de individualizare, lipsind orice referire concretă la speța dedusă judecății.
De asemenea, s-a reținut că declarația inculpatului a fost una sumară, iar instanța nu a avut în vedere raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3271/A5/15.01.2021 emis de IML Craiova.
Totodată, s-a reținut că instanța de fond doar a enumerat criteriile legale care stau la individualizarea pedepsei, nu au fost amintite sau analizate actele în circumstanțiere, nu au fost analizate circumstanțele comiterii faptelor, gravitatea sporită a infracțiunilor, consecințele grave produse în urma accidentului provocat de inculpat, viteza deosebit de mare cu care inculpatul a condus autoturismul pe un tronson de drum neadecvat și neprielnic desfășurării manevrei de depășire în urma căreia a pierdut controlul direcției de mers.
În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut de către Curtea de Apel Craiova că instanța de fond nu a analizat înscrisurile depuse în susținerea acțiunii civile, nu a făcut referiri concrete la proba testimonială administrată în cauză, nu a motivat acordarea daunelor materiale și morale, precizând doar la modul general că cererile de constituire ca parte civilă formulate sunt admisibile în parte, atât în ceea ce privește daunele materiale, cât și cele morale, în acest sens fiind relevante înscrisurile depuse la dosarul cauzei și declarațiile martorilor audiați pe latură civilă.
Astfel, s-a reținut că în primă instanță nu a avut loc o judecată cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, instanța de fond urmând a avea în vedere, după trimiterea spre rejudecare, și celelalte motive de apel a căror analiză nu a mai fost necesară, precum și principiul nemijlocirii și dispozițiile art. 401 și urm. C.pr.pen.
Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 19.10.2021, sub nr. ...../207/2020*, în final fiind repartizată unui alt complet decât cel care a pronunțat sentința apelată.
Instanța a procedat la reaudierea inculpatului la termenul de judecată din data de 15.11.2021, iar la data de 25.11.2021, după reținerea cauzei în pronunțare, judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea formulării unei declarații de abținere ca urmare a existenței unui caz de incompatibilitate.
Prin încheierea nr. 55/25.11.2021 pronunțată în dosarul nr. ...../207/2020* a fost admisă declarația de abținere, cu consecința anulării tuturor actelor efectuate după trimiterea cauzei spre rejudecare, cauza fiind în final repartizată completului CCP – CJF 7.
La data de 26.11.2021, a fost verificată și menținută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat, conform încheierii penale nr. 121/26.11.2021 pronunțată în dosarul nr. ...../207/2020*/a1.
În vederea respectării principiului nemijlocirii administrării probelor în faza de judecată, consacrat de jurisprudența CEDO (cauza Antohi c. României), instanța a dispus, prin rezoluțiile din data de 26.11.2021 și 02.12.2021, citarea inculpatului și a martorilor audiați inițial pe latură civilă, respectiv N....... D......... N..........., B........... I............ A...........și N......... D......... H............
Prin aceleași rezoluții, a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal în vederea comunicării soluției dispuse în dosarul penal nr. 1188/P/2020. Totodată, a dispus numirea unui avocat din oficiu pentru inculpat și a solicitat fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului.
Conform delegației nr. 2600/02.12.2021, d-na av. T....... D..........G....... din cadrul Baroului Olt a fost desemnată avocat din oficiu pentru inculpat (fila 99 dosar nr. ...../207/2020*).
La termenul de judecată din data de 07.12.2021, cu procedura legal îndeplinită cu toate părțile din proces, au fost reaudiați, în condiții de contradictorialitate și nemijlocire, inculpatul S.......... C.......... A............ și martorii N....... D......... N..........., B........... I............ A...........și N......... D......... H........... (aceștia din urmă pe latura civilă), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Inculpatul și-a menținut poziția de recunoaștere a faptei descrise în rechizitoriu și de solicitarea a judecării cauzei conform procedurii simplificate, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale (filele 188-189 dosar nr. ...../207/2020*).
Având în vedere că cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii simplificate a fost admisă înainte de trimiterea cauzei spre rejudecare, iar prin dispozitivul deciziei Curții de apel Craiova s-a reținut în mod expres că se mențin toate măsurile și actele de procedură dispuse inițial de Judecătoria Caracal până la data de 08.04.2020 (inclusiv încheierea din 01.10.2020 din dosarul nr. ...../207/2020), după trimiterea cauzei spre rejudecare inculpatul a fost reaudiat, însă nu s-a mai pus în discuție cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii simplificate, având în vedere că aceasta a fost admisă la data de 01.10.2020 în dosarul nr. ...../207/2020, iar asupra acestei dispoziții nu se mai putea reveni.
În acest sens, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, s-a reținut că ,,Inculpatul care a beneficiat de procedura simplificată a judecății poate critica soluția numai sub aspectul încadrării juridice și al individualizării pedepsei. Acest aspect, chiar dacă nu este prevăzut în mod expres în vreun text de lege, se deduce din ansamblul reglementării, deoarece, odată făcută opțiunea pentru aplicarea cercetării judecătorești abreviate, instanța nu mai poate reveni asupra dispoziției de admitere a cererii.” (ICCJ – Secția Penală, decizia penală nr. 52/A/10.02.2016).
În analiza ce va fi expusă în continuare, vor fi avute în vedere, prin raportare la considerentele deciziei penale nr. 1221/06.10.2021 a Curții de apel Craiova, inclusiv motivele de apel invocate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, partea civilă B....... G............ D........ și partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 12.03.2020, în jurul orelor 21:30, inculpatul S.......... C.......... A............ se afla în parcarea magazinului Lidl din mun. Caracal împreună cu martorii U........... F............ F........, B...... B........... G........., I........... M............, A.......... M......... C.......... și S......... E......... C.......
În jurul orelor 22:00, aceștia au luat decizia de a merge cu autoturismele în fața restaurantului Clasic din mun. Caracal, situat în spatele Primăriei mun. Caracal.
Autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... aparținea martorului U........... F............ F........, însă, având în vedere că acesta avea suspendat dreptul de a conduce vehicule la acel moment, autoturismul a fost condus de inculpatul S.......... C.......... A.............
Inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-....., iar martorul B...... B........... G........., la volanul autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare OT-99-.......
În autoturismul condus de inculpat se mai aflau martorii U........... F............ F........, pe locul din dreapta șoferului și S......... E......... C......, pe bancheta din spate, iar în autoturismul condus de martorul B...... B........... G......... se mai aflau martorii I........... M............, pe locul din dreapta șoferului și A.......... M......... C.........., pe bancheta din spate.
La intersecția din zona Judecătoriei Caracal de pe str. Iancu Jianu cu str. Mărului, conducătorii ambelor autoturisme au virat dreapta, pe str. Mărului, către zona Primăriei mun. Caracal, la acel moment autoturismul Volkswagen Golf condus de martorul B...... B........... G......... fiind urmat de autoturismul Opel Astra condus de inculpatul S.......... C.......... A.............
Ajungând în dreptul cișmelei de pe str. Mărului, cunoscută pe plan local sub denumirea ,,șipot”, inculpatul, aflat la volanul autoturismului marca Opel Astra, s-a angajat în depășirea neregulamentară a autoturismului marca Volkswagen Golf condus de martorul B...... B........... G........., ajungând paralel cu acesta la intersecția străzilor Mărului și Antonius Caracalla.
Astfel, pe durata inițierii, respectiv efectuării manevrei de depășire, autoturismul condus de inculpat s-a deplasat paralel cu autoturismul condus de martorul B...... B........... G........., aflându-se practic pe sensul opus de mers în timp ce traversa o intersecție (dintre străzile Mărului și Antonius Caracalla) și 2 treceri pentru pietoni semnalizate corespunzător cu marcaje rutiere și indicatoare, aflate la o distanță de aproximativ 50 metri una față de cealaltă, deplasându-se cu o viteză cu mult peste limita legală de 50 km/h, reglementată de art. 49 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.
În zona respectivă există, imediat după cea de-a doua trecere de pietoni, inclusiv o curbă către stânga care obtura vizibilitatea inculpatului către sensul opus și, cu toate acestea, manevra de depășire a fost inițiată și continuată în aceste condiții.
Atât inculpatul, cât și martorul B...... B........... G........., conduceau cele două autoturisme în zona respectivă cu viteze cu mult peste limita legală de 50 km/h, chiar din declarațiile acestora rezultând că primul s-ar fi deplasat cu o viteză de 70-80 km/h (fila 315 DUP, filele 188-189 dosar nr. ...../207/2020*), iar cel de-al doilea, cu o viteză de 70 km/h (fila 208 DUP).
Observând că de pe sensul opus de mers, în zona acelei curbe către stânga, fără vizibilitate, se apropie autoturismul marca Volkswagen Passat cu nr. OT-08-.....condus de martorul C........ P....... în timp ce inculpatul, conducând autoturismul Opel Astra, se afla pe contrasens, în efectuarea manevrei de depășire, acesta din urmă a tras de volan către dreapta pentru a evita coliziunea.
În urma acestei manevre, inculpatul a pierdut controlul volanului autoturismului marca Opel Astra, revenind pe sensul său de mers și intrând în coliziune inițial cu autoturismul Audi A4 cu nr. de înmatriculare OT-23-......, staționat pe partea dreaptă a direcției sale de mers, în parcarea din fața Primăriei mun. Caracal.
În zona autoturismelor staționate în parcarea din fața Primăriei mun. Caracal, în spatele autoturismului Renault Laguna cu nr. OT-61-.......parcat în aceeași zonă, la o distanță de aproximativ 50 cm de acest autoturism, la limita dintre parcare și zona carosabilă, se aflau pietonii B....... G............ D........, V.......... L............ M............ și M....... A......... F......., care stăteau de vorbă. Ultimul dintre aceștia a reușit să se ferească înainte de impact, retrăgându-se între autoturismele parcate, în timp ce B....... G............ D........ și V.......... L............ M............ au fost loviți de autoturismul condus de inculpat. În urma impactului, V.......... L............ M............ a fost proiectat peste autoturismul cu nr. OT-07-.....aflat în parcare, iar B....... G............ D........ a ajuns sub autoturismul cu nr. OT-68-.....
În același context, autoturismul condus de inculpat a acroșat autoturismele Renault Laguna cu nr. de înmatriculare OT-61-..., Volkswagen Passat cu nr. OT-02-......și Mercedes Benz cu nr. OT-07-....., staționate în aceeași parcare, după care a fost proiectat pe sensul opus de mers, oprindu-se, rotit cu fața către direcția din care venise, la o distanță de aproximativ 23,5 metri față de locul ultimului impact, pe sensul opus celui pe care se aflau victimele și autoturismele lovite.
La momentul imediat anterior impactului cu victimele V.......... L............ M............ și B....... G............ D........, respectiv la momentul primului impact cu autoturismele aflate în parcare, autoturismul condus de inculpat se deplasa cu o viteză de 96 km/h, conform raportului de expertiză întocmit în cauză (fila 277 DUP).
Ca urmare a leziunilor suferite în urma accidentului, la data de 20.03.2020, a rezultat decesul victimei V.......... L............ M............ (dosar ...../207/2020, vol. I, filele 32-34, fila 106 DUP). De asemenea, tot în urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală a părții civile B....... G............ D........, care a necesitat în final un nr. de 180 zile de îngrijiri medicale (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 22-26).
Inculpatul a fost testat de organele de poliție sosite la fața locului cu etilotestul și i-au fost recoltate și probe biologice, constatându-se că nu se afla sub influența băuturilor alcoolice la momentul producerii accidentului (filele 174, 177-178 DUP).
Pentru autoturismul condus de inculpat, marca Opel Astra, cu nr. OT-77-....., era încheiată polița de asigurare RCA seria RO/16/H16/DV nr. 2037521731 emisă la data de 24.11.2019 de SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA, cu valabilitate în perioada 25.11.2019 – 24.05.2020 (fila 185 DUP), acoperind și data producerii accidentului, respectiv 12.03.2020.
La momentul producerii accidentului, inculpatul deținea permisul de conducere categoria B1, emis la data de 29.03.2019 de SRPCIV Olt (fila 187 DUP).
Situația de fapt expusă mai sus rezultă din coroborarea probelor administrate pe parcursul urmăririi penale cu declarația dată de inculpat în fața instanței de judecată.
Astfel, partea civilă B....... G............ D........, care a formulat plângere prealabilă la data de 03.04.2020 pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (fila 85 DUP), fiind audiat de organele de urmărire penală la data de 03.04.2020, a relatat că la data de 12.03.2020, în jurul orelor 21:55, se afla în parcarea din fața Primăriei mun. Caracal, unde se deplasase cu autoturismul său marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare OT-23-...... și s-a întâlnit cu prietenul său, V.......... L............ M............, care venise cu propriul autoturism (filele 91-92 DUP). A precizat martorul că cei 2 fumau în spatele autoturismelor parcate regulamentar, timp în care a venit și martorul Florin Alexandru. A arătat partea civilă că, la un moment dat, au văzut două mașini care se întreceau și mergeau cu viteză dinspre ,,șipot”, iar autoturismul care se afla pe sensul opus a pierdut controlul volanului, întrucât din sens invers venea un al treilea autoturism. A menționat că autoturismul al cărui șofer a pierdut controlul volanului a intrat în autoturismul său, după care l-a lovit întâi pe el, aruncându-l sub un autoturism și rupându-i piciorul drept, iar pe prietenul său, V.......... L............ M............, l-a lovit în plin.
Potrivit raportului de primă expertiză medico-legală nr. 1303/A1/152/13.05.2020 emis de SJML Olt, partea civilă B....... G............ D........ a prezentat leziuni traumatice care s-ar fi putut produce la 12.03.2020 prin lovire cu un corp dur, în condițiile accidentului de circulație suferit, necesitând pentru vindecare un nr. de 100-120 zile de îngrijiri medicale, leziunile nepunându-i în pericol viața (filele 89-90 DUP).
Ulterior, s-a stabilit prin raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3271/A5/15.01.2021 emis de SJML Olt, că leziunile suferite de partea civilă B....... G............ D........ în urma accidentului de circulație produs la data de 12.03.2020, necesită un nr. de 180 zile de îngrijiri medicale, având totodată capacitatea de muncă pierdută cu cel puțin jumătate și prezentând incapacitate adaptivă în procent de 50%, cu termen de revizuire 12 luni (dosar ...../207/2020, vol. II, filele 22-25).
Acest din urmă raport de nouă expertiză medico-legală a fost avizat de Comisia de Control și Avizare a actelor medico-legale din cadrul IML Craiova la data de 15.01.2021 (dosar ...../207/2020, vol. II, fila 26).
Partea civilă B....... G............ D........ nu a putut fi reaudiat în cursul urmăririi penale (filele 93-97 DUP), întrucât a fost supus mai multor investigații medicale și operații, ca urmare a leziunilor suferite.
V.......... L............ M............ a fost transportat la data de 12.03.2020, în seara producerii accidentului, inițial la Spitalul mun. Caracal, iar ulterior la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, unde a fost internat în perioada 12.03.2020 – 21.03.2020 (filele 118-135 DUP).
Ca urmare a leziunilor provocate de accident, V.......... L............ M............ a decedat la data de 21.03.2020 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, conform certificatului de deces nr. 1038/21.03.2020 (filele 106, 135 DUP).
Conform raportului de necropsie nr. 921/A3 din 02.09.2020 întocmit de IML Craiova, rezultă că moartea lui V.......... L............ M............ a fost una violentă, leziunile putând fi produse prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului suferit, iar între aceste leziuni și deces există legătură de cauzalitate (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 32-34).
Martorul M....... A......... F....... a declarat faptul că în seara de 12.03.2020, în jurul orelor 22:00, se afla împreună cu V.......... L............ M............ și B....... G............ D........ în parcarea din fața Primăriei mun. Caracal, discutând despre dotările unor autoturisme, iar la un moment dat, a văzut cum autoturismul Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... s-a angajat într-o depășire neregulamentară, având viteză foarte mare, în timp ce de pe contrasens venea un alt autoturism (filele 168-169 DUP). A relatat martorul că, la revenirea pe banda sa de mers, conducătorul acestui autoturism a tras brusc de volan, ocazie cu care a pierdut controlul asupra controlului de mers și a intrat în coliziune cu autoturismele parcate regulamentar în parcare, lovind și pe V.......... L............ M............ și B....... G............ D......... Martorul a relatat că s-a retras la timp între autoturisme și nu a fost agățat de acesta, V.......... L............ M............ a fost aruncat peste autoturismul cu nr. OT-07-....., iar B....... G............ D........ a ajuns sub autoturismul cu nr. OT-68-...., cu piciorul rupt.
Martorul a precizat că, la momentul producerii accidentului, el și prietenii săi se aflau la o distanță de aproximativ 30 cm de partea din spate a autoturismului Renault Laguna cu nr. de înmatriculare VEL, autoturism ce era situat în parcare, cu fața către primărie (filele 201-202 DUP).
Martorul C........ P......., agent de poliție în cadrul Poliției mun. Caracal – Biroul Rutier, a declarat că în data de 12.03.2020, în jurul orelor 20:00, se deplasa cu autoturismul marca Volkswagen Passat cu nr. de înmatriculare OT-08-.....de la sediul Poliției mun. Caracal către domiciliu, iar pe str. Mărului, în dreptul Primăriei mun. Caracal, a observat venind din față un autoturism marca Volkswagen Golf care circula cu viteză din direcția Bd. Antonius Caracalla către str. Piața Victoriei și un alt autoturism marca Opel Astra care a intrat în depășirea autoturismului marca Volkswagen Golf și a pătruns pe sensul de deplasare al martorului (filele 155-157 DUP). A relatat martorul că, pentru a evita impactul, a pus frână și a virat către dreapta, iar conducătorul autoturismului Opel Astra a tras la rândul său brusc dreapta de volan pentru a reveni pe sensul său de mers, a pierdut controlul volanului și a accidentat două persoane care se aflau în parcarea din fața Primăriei mun. Caracal, intrând în coliziune și cu câteva autoturisme care erau parcate. Martorul a mai declarat că pe str. Mărului, la intersecția cu bd. Antonius Caracalla sunt 2 treceri pentru pietoni marcate și semnalizate cu indicatoare și marcaje.
Din planșele fotografice aflate dosar, rezultă că la intersecția străzilor Mărului cu Antonius Caracalla, existau 2 treceri de pietoni, una anterioară și alta ulterioară intersecției (filele 65-66 DUP), zonă în care inculpatul se afla în efectuarea manevrei de depășire.
Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de poliție în data de 12.03.2020 și schiței accidentului aferentă (filele 44-47 DUP), distanța dintre locul unde a avut loc cel de-al doilea impact și poziția în care a fost găsit oprit autoturismul condus de inculpat era de aproximativ 23,50 metri, conform măsurătorilor efectuate de polițiștii sosiți la fața locului în urma accidentului. Aceeași distanță rezultă inclusiv din raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat de organele de urmărire penală (fila 273 verso DUP).
Autoturismul condus de inculpat a fost găsit de organele de poliție pe sensul opus celui pe care se aflau autoturismele lovite și victimele, răsucit cu fața către direcția din care venise, aspect ce rezultă din planșele fotografice depuse la dosar (filele 56-59 DUP) și din declarațiile martorilor U........... F............ F........ și S......... E......... C......, care se aflau în autoturism cu inculpatul (filele 161, 218-220 DUP).
Martorul U........... F............ F........, posesorul autoturismului Opel Astra cu nr. OT-77-...... condus de inculpat și care se afla în autoturism cu acesta la momentul producerii accidentului, pe locul din dreapta șoferului, a relatat că în seara de 12.03.2020, în jurul orei 22:00, se afla împreună cu mai multe persoane și cu inculpatul în parcarea magazinului Lidl din mun. Caracal, iar la un moment dat, au luat decizia de a merge în parcarea din fața restaurantului Clasic din aceeași localitate. Martorul a relatat că inculpatul, conducând autoturismul său pe str. Mărului din mun. Caracal, în dreptul unui magazin de pompe funebre și fără a spune nimic, s-a angajat în depășirea autoturismului condus de martorul B...... B........... G........., ocazie cu care la revenirea pe banda inițială a pierdut controlul asupra direcției de mers, deoarece din sens opus venea un alt autoturism și astfel a intrat în coliziune cu mai multe autoturisme parcate regulamentar și 2 persoane care se aflau în parcarea din fața Primăriei mun. Caracal (filele 159-161 DUP). Martorul a relatat că atât inculpatul, cât și B...... B........... G........., au condus paralel pe o distanță de aproximativ 700 m, cu o viteză de aproximativ 80 km/h, cel din urmă reducând viteza și lăsându-l pe inculpat să-l depășească atunci când au văzut că din sens opus venea alt autoturism.
Această din urmă afirmație a martorului este contrazisă de aspectele redate în raportul de expertiză, unde s-a menționat că distanța dintre locul inițierii manevrei de depășire și cel al producerii primului impact era de numai 155 metri (fila 280 DUP).
Martorul B...... B........... G......... a declarat că în seara de 12.03.2020, se afla în parcarea Lidl împreună cu mai multe persoane, printre care și prietena sa, A........ C.........., inculpatul și martorii U............ F..........și I........... M............ și la un moment dat au luat decizia de a se muta în parcarea restaurantului Clasic (filele 163-164 DUP). A relatat martorul că el a condus autoturismul marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare OT-99-......, fiind însoțit de prietena sa și de I........... M............, iar inculpatul, autoturismul marca Opel Astra cu nr. OT-77-....., în care pe locul din dreapta față de mai afla martorul U............ F..........și pe bancheta din spate o altă persoană de sex feminin.
În continuare, martorul a declarat că s-au deplasat pe str. Iancu Jianu, virând dreapta pe str. Mărului, iar la un moment dat, în zona ,,șipot”, inculpatul s-a angajat în depășirea lui, iar când au ajuns în dreptul străzii cu sens unic, fiind și curbă ușoară la stânga, a văzut că din sens opus venea un alt autoturism, moment în care a frânat, făcându-i loc inculpatului să revină pe bandă. A mai relatat că nu l-a văzut pe inculpat decât în momentul în care s-a angajat în depășirea sa, nu și când a condus paralel cu el. A declarat martorul că inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat în coliziune cu mai multe autoturisme parcate în parcarea de la primărie, lovind și 2 băieți pe nume V.......... L............ M............ și B....... G............ D.........
Martorul B...... B........... G......... a fost reaudiat de organele de urmărire penală la data de 11.05.2020 și a relatat că rula cu o viteză de aproximativ 70 km/h la momentul la care era depășit de către autoturismul condus de inculpat, iar când l-a observat pe acesta, a văzut că din sens opus venea un alt autoturism și a frânat, autoturismul condus de inculpat finalizând manevra de depășire (fila 208 DUP). Același martor a relatat că nu-și explică de ce inculpatul a pierdut controlul direcției de mers a autoturismului Opel Astra cu nr. OT-77-...... și a precizat că atunci când acesta a intrat în coliziune cu autoturismele parcate în fața Primăriei, a lovit ulterior pe cele 2 victime, dintre care una se afla la o distanță de 1 metru pe carosabil, în spatele unui autoturism, iar cealaltă era rezemată pe spatele acelui autoturism.
A mai declarat martorul că, în seara accidentului, a mers cu autoturismul împreună cu S...... C.......și A....... C.........la părinții lui V.......... L............ M............ pentru a le spune despre accident, iar pe drum, în autoturism, martora S...... C.......le-a relatat amândurora că martorul U........... F............ F........ ar fi tras de volanul autoturismului condus de inculpat către dreapta, ceea ce ar fi condus la pierderea controlului asupra direcției de mers.
Martorul I........... M............, care se afla în autoturismul condus de martorul B...... B........... G........., a relatat că nu a observat momentul producerii accidentului, întrucât se uita pe telefonul mobil, auzind doar un zgomot puternic atunci când a avut loc accidentul și B...... B........... G......... a oprit autoturismul în care se aflau împreună cu martora A....... C.........(fila 165 DUP).
Același martor a fost reaudiat de organele de urmărire penală și a relatat din nou că nu a observat momentul în care autoturismul condus de inculpat a inițiat manevra de depășire a autoturismului în care se afla, dar că la un moment dat a auzit o bubuitură, observând autoturismul cu nr. OT-77-...... circulând în fața lor, la o distanță scurtă, de aproximativ 2 metri, autoturism care s-a întors pe celălalt sens de mers cu fața către ,,șipot”. A mai declarat martorul că a condus în trecut și el autoturismul cu nr. OT-77-....., constatând că frâna de mână nu funcționa, dar frâna de picior funcționa bine (fila 210 DUP).
Martorul O........ N......... A....... a declarat că autoturismul său se afla parcat în zona producerii accidentului în seara de 12.03.2020 și că avea montată o cameră de bord care a surprins momentul accidentului, punând înregistrarea video la dispoziția organelor de urmărire penală, pe suport CD (filele 171, 198-199, 326 DUP).
Martora A.......... M......... C.......... a declarat că la data de 12.03.2020, se afla pe bancheta din spate în autoturismul condus de martorul B...... B........... G........., condus de acesta pe str. Mărului, iar în zona ,,șipot”, autoturismul cu nr. OT-77-...... aflat în spatele lor, condus de inculpatul S......... A.........., în care se mai aflau și martorii U........... F............ F........ și S......... C........, a intrat în depășirea lor, după care din sens opus venea un alt autoturism, moment în care inculpatul a intrat la loc pe sensul său de mers, în fața lor, la o distanță de aproximativ 5 metri și a intrat în 2 băieți care stăteau lângă o mașină. Martora a relatat că nu putea indica locul unde se aflau cei 2 băieți în momentul în care au fost loviți de autoturismul condus de inculpat.
Această martoră a mai declarat că a mers la familia Velea împreună cu martorii B.......... G.......și S...... C.......pentru a-i anunța că fiul lor a fost lovit de autoturismul condus de inculpat, iar ulterior, când au revenit la locul accidentului și se aflau pe băncuțele din acea zonă, martora S...... C.......i-ar fi spus acesteia că, în momentul când inculpatul S.......... C.......... A............ s-a angajat în depășire, U........... F............ F........ ar fi tras de volan către dreapta.
Martora a declarat că ulterior, în aceeași noapte, i-a comunicat la rândul său cele auzite de la martora S...... C.......și martorului B.......... G.......(fila 193 DUP).
Martorul U........... F............ F........ a fost reaudiat de organele de urmărire penală (filele 195-196 DUP), reluând aspectele declarate anterior. Suplimentar, acesta a relatat că, la momentul inițierii de către inculpat a manevrei de depășire, i-ar fi spus acestuia să nu depășească. A mai precizat că inculpatul a mers paralel cu autoturismul condus de B.......... B.......și, când a văzut că din sens opus vine un alt autoturism, a accelerat să finalizeze depășirea și a intrat pe sensul din dreapta în fața autoturismului Volkswagen Golf, care în acel moment a redus viteza. A menționat că în acel moment a văzut în fața lor, la o distanță de aproximativ 100 metri, 2 persoane care stăteau în spatele unui autoturism, la o distanță de 1 metru față de acesta, care era parcat cu fața către primărie. A menționat martorul că, în acel moment, și-a pus mâinile în cap și s-a lăsat către stânga, fără a îl încurca în vreun fel de inculpat și fără a ști ce s-a mai întâmplat până s-a oprit autoturismul. A apreciat martorul că, la momentul inițierii manevrei de depășire, autoturismul condus de inculpat avea o viteză de aproximativ 40 km/h, iar în momentul finalizării depășirii, avea o viteză de 70-80 km/h. De asemenea, a mai relatat că martorul B.......... B.......ar fi mărit viteza autoturismului său în momentul în care inculpatul s-a angajat în depășirea sa, pentru că acesta din urmă nu avea experiență și pentru a arăta puterea autoturismului său.
Instanța nu poate reține susținerile martorului U............ F..........Alexandru ca fiind în totalitate sincere sau conforme cu realitatea. Astfel, în condițiile în care la momentul inițierii manevrei de depășire, inculpatul ar fi avut viteza de 40 km/h, acesta ar fi avut, evident, posibilitatea ca, în măsura în care ar fi observat că autoturismul în depășirea căruia se angajase ar fi mărit viteza, să reducă viteza de deplasare și să renunțe la continuarea manevrei de depășire și astfel să revină în condiții de siguranță pe sensul regulamentar de deplasare.
Totodată, instanța nu poate reține ca fiind veridice nici susținerile martorului referitoare la faptul că, abia la momentul finalizării depășirii, inculpatul ar fi condus cu o viteză de 70-80 km/h, în condițiile în care același martor declară că, atunci când a văzut venind un alt autoturism din sens opus și inculpatul a revenit pe sensul său de mers, și-a pus mâinile în cap și nu a mai observat nimic din ce s-a întâmplat. De altfel, este greu de crezut că martorul, de pe locul din dreapta șoferului, ar fi privit către vitezometru în aceleași fracțiuni de secundă în care a văzut un autoturism venind din sens opus, ar fi observat faptul că autoturismul de pe banda din dreapta, în depășirea căruia se afla inculpatul a redus viteza de deplasare, că inculpatul a revenit pe propria sa bandă de deplasare și că în fața autoturismului lor, la o distanță de aproximativ 100 metri, se aflau 2 persoane, în zona parcării din fața primăriei.
A mai declarat martorul că nu a perceput dacă inculpatul a lovit vreuna din cele 2 guri de canal din zona unde a avut loc accidentul, guri de canal care nu sunt ridicate la nivelul străzii.
Martora S......... E......... C...... a fost audiată inițial la data de 08.05.2020 și a relatat că la data de 12.03.2020, se afla pe bancheta din spate în autoturismul Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-....., condus de inculpatul S.......... C.......... A............, autoturism în care se mai afla pe locul din dreapta șoferului martorul U........... F............ F......... A relatat că aceștia au plecat din parcarea magazinului Lidl din mun. Caracal, iar autoturismul Volkswagen Golf cu nr. BLO era condus de B.......... B.......și în care se mai aflau martorii I........... M............ și A........ C.........., cu toții stabilind să meargă în parcarea restaurantului Clasic din mun. Caracal (filele 212-213 DUP).
A menționat martora că pe str. Iancu Jianu din mun. Caracal, autoturismul marca Volkswagen Golf circula în fața lor, iar când au ajuns pe strada Mărului, în apropiere de prima trecere de pietoni, inculpatul, conducând autoturismul în care aceasta se afla, a intrat în depășirea autoturismului Volkswagen Golf și până la a doua trecere de pietoni, au mers drept în drept, iar când au trecut de această trecere de pietoni, au observat venind pe sensul de mers pe care se aflau un alt autoturism, moment din care martora a relatat că nu știe ce s-a mai întâmplat, întrucât s-a speriat. A mai declarat martora că dacă B.......... B.......nu ar fi mărit viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea, inculpatul ar fi putut să-l depășească pe acel segment de drum, deoarece inițiase manevra de depășire încă din dreptul fântânii ,,șipot”.
La data de 13.05.2020, martora a completat declarația inițială (fila 214 DUP), arătând că la momentul la care inculpatul se afla în dreptul celei de-a doua treceri pentru pietoni și când din sens opus venea un alt autoturism, a vrut să intre pe celălalt sens de mers, martorul U........... F............ F........, care se afla pe locul din dreapta șoferului în autoturismul condus de inculpat, s-a aplecat către inculpat și ia pus ambele mâini pe volan și a tras de volanul autoturismului condus de inculpat către dreapta.
Martora a fost ulterior reaudiată de către procuror la data de 18.06.2020 (filele 217-220 DUP), de această dată relatând că, într-o zi din cursul anului 2020, la domiciliul său din com. Drăghiceni, jud. Olt au venit inculpatul S.......... C.......... A............, cu care aceasta era amică la acel moment și U........... F............ F........, cu autoturismul acestuia din urmă, pe care inculpatul îl conducea. A arătat că, după ce au mers în parcarea magazinului Lidl cu A........ C.........., B.......... B.......și I........... M............, au luat decizia să meargă în parcarea restaurantului Clasic. A precizat că martorul B.......... B.......a plecat primul cu autoturismul în care se mai aflau A....... C.........și I........... M............, iar în urma lor au plecat ea, martorul U........... F............ F........ și inculpatul în autoturismul Opel Astra condus de acesta din urmă. Martora a menționat că, la prima trecere de pietoni ce urmează izvorului ,,șipot”, a observat că autoturismul în care se afla, condus de inculpat, era paralel cu autoturismul condus de B........ B..........., fără a-și da seama unde a fost începută manevra de depășire (deși în declarația anterioară a menționat că a fost începută în dreptul fântânii ,,șipot”), întrucât privea inițial în ecranul telefonului mobil. În continuare, a menționat că cele două autoturisme au mers paralel atât în spațiul intersecției cu str. Antonius Caracalla, cât și la cea de-a doua trecere de pietoni. Totodată, martora a relatat că crede că în momentul în care inculpatul a încercat să-l depășească pe B........ B..........., acesta din urmă a accelerat viteza autoturismului, întrucât s-ar fi uitat spre acesta, iar el s-ar fi uitat către ei. Ulterior, a revenit în cuprinsul aceleiași declarații și a precizat că autoturismul condus de B.......... B.......circula cu viteză în momentul în care inculpatul a început să-l depășească și crede că inculpatul nu a reușit să-l depășească datorită vitezei mari a acestuia, iar B.......... B.......a încetinit doar când a văzut că din sens opus vine un alt autoturism.
Martora a relatat că, după ce au trecut de cea de-a doua trecere de pietoni, a observat un alt autoturism care venea din sens opus și a văzut cum U........... F............ F........ a pus ambele mâini pe volanul autoturismului condus de inculpat și a tras spre dreapta, moment în care autoturismul a trecut în fața celui condus de B........ B............ A arătat martora că s-a speriat și nu a mai perceput ce s-a întâmplat ulterior, constatând doar că atunci când a coborât din autoturism, acesta se afla pe cealaltă bandă de deplasare, orientat cu fața spre direcția din care veniseră.
A mai precizat că nu a menționat în prima declarație că U........... F............ F........ a tras de volanul autoturismului condus de inculpat, întrucât la acel moment nu și-a amintit acest lucru.
De asemenea, a relatat că ar fi perceput că la momentul la care inculpatul ar fi efectuat manevra de depășire, ambele autoturisme ar fi avut viteza de 40-50 km/h, afirmații pe care instanța le va înlătura, având în vedere concluziile raportului de expertiză, faptul că martora nu posedă permis de conducere și că nu a relatat că ar fi privit la vreun moment către vitezometru, ci a menționat că doar a apreciat că autoturismul ar fi avut această viteză, întrucât așa ar fi ,,simțit”.
Totodată, reține instanța că sunt valabile aceleași argumente pentru care au fost înlăturate afirmațiile în același sens formulate de martorul U........... F............ F........, respectiv că, în condițiile în care la momentul inițierii manevrei de depășire, inculpatul ar fi avut viteza de 40-50 km/h și celălalt autoturism ar fi mărit viteza de deplasare, inculpatul ar fi avut posibilitatea ca, în măsura în care ar fi observat că autoturismul în depășirea căruia se angajase ar fi mărit viteza, să reducă viteza de deplasare și să renunțe la continuarea manevrei de depășire și astfel să revină în condiții de siguranță pe sensul regulamentar de deplasare, o viteză de 40-50 km/h permițând frânarea și revenirea pe propria bandă de circulație în condiții de siguranță.
Instanța reține totodată că afirmațiile martorei S......... E......... C......, în sensul că martorul U........... F............ F........ a tras către dreapta de volanul autoturismului condus de inculpatul S.......... C.......... A............ în momentul imediat anterior impactului nu se coroborează cu niciun mijloc de probă administrat în cauză, fiind contrazise atât de inculpat, prin solicitarea acestuia de judecare a cauzei conform procedurii simplificate și prin declarația dată nemijlocit în fața instanței la termenul de judecată din 07.12.2021, cât și de concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul desemnat de organele de urmărire penală.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale în calitate de suspect la data de 08.04.2020 (filele 309-311 DUP), respectiv inculpat la data de 08.04.2020 (filele 314-315 DUP), în prezența apărătorului ales, inculpatul S.......... C.......... A............ a declarat că în seara de 12.03.2020, se afla în parcarea magazinului Lidl împreună cu U.............. F.............., I........... M............, B.......... B.......și A........ C.........., unde au stat puțin de vorbă, după care au decis să se plimbe cu mașinile în oraș. A declarat inculpatul că el a condus autoturismul marca Opel Astra aparținând lui U.............. F.............., în care s-au mai urcat U.............. F.............. și o fată pe nume Cristina, iar martorul B.......... B.......a condus autoturismul marca Golf, în care au urcat și I........... M............ și A........ C...........
Conform declarațiilor inculpatului, aceștia au condus autoturismele pe str. Iancu Jianu și după ce au trecut de clădirea judecătoriei, au virat dreapta, pe str. Mărului, autoturismul inculpatului aflându-se în spatele autoturismului condus de B........ B............ Inculpatul a relatat că înainte de prima trecere pentru pietoni de la intersecția str. Antonius Caracalla și str. Mărului, din dreptul cișmelei șipot, a luat decizia de a depăși autoturismul condus de B........ B..........., a pătruns pe sensul opus de mers și a accelerat viteza pentru a îl devansa. A relatat inculpatul că, în timp ce rula paralel cu autoturismul condus de B........ B..........., acesta din urmă a accelerat și astfel nu a putut să îl mai depășească. În continuare, a declarat că a observat că din sensul opus venea un alt autoturism și astfel a accelerat, pentru a nu intra în coliziune cu acest autoturism, a reușit să devanseze autoturismul condus de B........ B..........., după care a virat brusc dreapta pentru a nu intra în coliziune cu autoturismul care venea din sens opus, moment în care a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu un autoturism parcat pe partea dreaptă, în parcarea amenajată din dreptul platoului aflat în vecinătatea Primăriei mun. Caracal. A declarat martorul că, după impactul cu acel autoturism staționat, autoturismul condus de el a fost proiectat într-un grup de 3 persoane aflat în spatele unui autoturism aflat în aceeași parcare, lovind 2 persoane din acel grup, după care a fost proiectat pe sensul opus de mers, unde s-a și oprit.
Inculpatul a apreciat că ar fi avut viteza de aproximativ 70-80 km/h la momentul la care a depășit autoturismul condus de B........ B..........., menționând totodată că după locul unde inițiase manevra de depășire urma o curbă la stânga care îi restrângea posibilitatea de a observa tot drumul, însă a menționat că a apreciat că ar fi putut termina această manevră, având în vedere viteza de deplasare a autoturismului condus de B........ B............
A mai declarat inculpatul că, deși avea cunoștință că în zonă sunt 2 treceri de pietoni situate la aproximativ 50 metri una față de cealaltă, a apreciat că ar fi avut spațiu suficient pentru a depăși fără a efectua manevra de depășire chiar pe trecerile de pietoni.
Inculpatul a fost reținut de organele de urmărire penală la data de 08.04.2020 și arestat preventiv la data de 09.04.2020 în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/09.04.2020 emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Caracal.
Prin denunțul din 25.05.2020 (filele 255-256 DUP, fila 152 dosar nr. ...../207/2020, vol. I), inculpatul a sesizat organele de urmărire penală cu privire la comiterea de către martorul U........... F............ F........ a infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) C.pen. și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., constând în aceea că la data de 12.03.2020, în jurul orelor 22:00, în timp ce martorul se afla pe locul din dreapta față al autoturismului Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... condus de inculpat pe str. Mărului din mun. Caracal, jud. Olt, la momentul la care inculpatul finaliza o manevră de depășire a unui alt autoturism, s-a speriat, întrucât din sensul opus venea un alt autovehicul, moment în care martorul, crezând că inculpatul nu are reacția necesară pentru a controla corect manevra de reintrare pe banda de deplasare, a pus mâinile pe volan și a executat manevra de virare la dreapta, intervenția sa asupra volanului determinând pierderea controlului direcției de deplasare, acroșarea autoturismului Audi A4 cu nr. OT-23-...... și accidentarea a 2 persoane care se aflau pe partea carosabilă a străzii, rezultând astfel decesul victimei V.......... L............ M............ și vătămarea victimei B....... G............ D.........
În cuprinsul denunțului, inculpatul a relatat că a luat cunoștință de această împrejurare în urma administrării probei cu martori, faptele rezultând din declarația martorei S......... E......... C......, care ulterior le-ar fi relatat imediat ulterior producerii accidentului martorilor B.......... B.......și A........ C...........
La niciun moment anterior la care inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale (nici prin declarația de suspect din 08.04.2020, nici prin declarația de inculpat din 08.04.2020), acesta nu a relatat că martorul U........... F............ F........ a tras către dreapta de volanul autoturismului pe care îl conducea.
Inculpatul a rămas în pasivitate și a înțeles să facă aceste afirmații însă doar la data de 25.05.2020, prin denunțul formulat împotriva lui U........... F............ F........ (filele 255-256 DUP), denunț formulat abia după momentul în care față de inculpat s-au dispus în cauză măsuri preventive privative de libertate, respectiv reținerea din data de 08.04.2020 și arestarea preventivă din data de 09.04.2020, menținută la data de 29.04.2020.
Mai reține instanța că declarațiile în acest sens ale martorilor indirecți, respectiv B.......... B.......și A........ C.........., care ar fi luat cunoștință despre această împrejurare relatată de martora S......... E......... C...... privind fapta martorului U........... F............ F........ de a trage de volanul autoturismului condus de inculpat, se contrazic în mod evident în privința momentului la care a avut loc relatarea. Astfel, primul martor a precizat că această relatare a avut loc în autoturismul condus de el către locuința familiei Velea și că S......... E......... C...... le-a povestit în același timp, atât lui, cât și martorei A........ C.........., această întâmplare, în timp ce martora A....... C.........a precizat că martora S......... E......... C...... i-a menționat doar ei această împrejurare după ce s-au întors de la familia V...... și se aflau pe băncuțele din fața primăriei, la locul accidentului, iar ea i-a povestit la rândul său și martorului B........ B..........., mai târziu, în aceeași noapte, ceea ce aflase de la S......... E......... C.......
Prin rechizitoriu, s-a dispus, în baza art. 16 lit. c) C.pr.pen., clasarea cauzei față de numitul U........... F............ F........, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) C.pen. și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen., întrucât faptele nu au fost săvârșite de acesta, iar soluția de clasare a rămas definitivă prin necontestare.
Prin declarația dată în fața instanței înainte de trimiterea cauzei spre rejudecare (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, fila 148), inculpatul a arătat că recunoaște fapta astfel cum este descrisă în rechizitoriu și că solicită judecarea cauzei conform procedurii simplificate, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
De asemenea, în cuprinsul declarației din data de 07.12.2021 dată nemijlocit în fața instanței după trimiterea cauzei spre rejudecare (filele 188-189 dosar nr. ...../207/2020*), inculpatul a precizat în mod expres că înțelege să mențină solicitarea de judecare a cauzei conform procedurii simplificate, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar la momentul interpelării instanței cu privire la denunțul formulat în cursul urmăririi penale împotriva martorului U........... F............ F........, a relatat că a procedat astfel doar pentru că martora E........ (S......... E......... C......) care era cu el în autoturism i-ar fi spus că martorul ar fi tras de volan anterior impactului, însă inculpatul a precizat în mod expres că el nu a perceput acest lucru.
În ceea ce privește împrejurările producerii accidentului, a declarat inculpatul în fața instanței că la data de 12.03.2020, în jurul orei 22:00, a condus autoturismul marca Opel Astra pe raza mun. Caracal, iar la intersecția dintre străzile Mărului și Piața Victoriei, a efectuat manevra de depășire a unui autoturism marca Volkswagen cu o viteză peste limita legală și peste 2 treceri de pietoni, iar când a văzut că din sens opus venea un alt autoturism, a pierdut controlul direcției de mers, fapt ce a culminat cu producerea unui accident rutier soldat cu decesul lui V.......... L............ M............ și vătămarea corporală a persoanei vătămate Butan Georgian.
A declarat inculpatul că atunci când a ajuns în dreptul cișmelei ,,șipot”, s-a angajat în depășirea autoturismului Volkswagen, ajungând paralel cu acesta la intersecția celor două străzi, conducătorul autoturismului Volkswagen mărind viteza la acel moment. Inculpatul a relatat că, în timp ce se afla paralel cu acesta, a observat că din sens opus venea un alt autoturism, s-a speriat și a tras dreapta de volan, lovind cu partea dreaptă un autoturism și pe cele 2 persoane vătămate care se aflau în parcarea din fața primăriei, pe partea dreaptă. Despre poziția unde se aflau persoanele vătămate, a menționat inculpatul că acestea se aflau în spatele autoturismelor parcate în fața primăriei, la o distanță de aproximativ o jumătate de metru/1 metru față de acestea. În ceea ce privește accidentul produs, inculpatul a apreciat însă că, în măsura în care nu ar fi pierdut controlul volanului, nu ar fi lovit pe cele 2 persoane vătămate.
Conform procesului-verbal privind concluziile preliminare referitoare la calculul vitezei autoturismului Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... implicat în accidentul din 12.03.2020, emis de un expert tehnic inginer auto la data de 13.03.2020, a fost menționată o valoare preliminară a vitezei de deplasare de 92,25 km/h a acestui autoturism (fila 188 DUP).
În cursul urmăririi penale, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, fiind întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară din 25.05.2020 (filele 272-290 DUP).
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară, s-a stabilit, ca mecanism al producerii accidentului, la Capitolul II – Secțiunea 2.1 (fila 273 verso DUP) că la data de 12.03.2020, autoturismul cu nr/ de înmatriculare OT-77-...... condus de inculpatul S.......... C.......... A............ se deplasa pe str. Mărului din mun. Caracal, din direcția Iancu Jianu către str. Cuza Vodă, circulând în spatele autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare OT-99-...... condus de B........ B............ S-a menționat în același raport de expertiză că, în zona cișmelei șipot, inculpatul s-a angajat în depășirea autoturismului Volkswagen Golf, cu toate că în zonă urmau două treceri pentru pietoni semnalizate și marcate corespunzător, la o distanță de 50 metri una față de cealaltă, iar drumul era în curbă la stânga, obturându-i vizibilitatea și se circula în condiții de noapte. În continuare, s-a reținut că în tip ce rula în paralel cu autoturismul Volkswagen Golf, observând că din sens opus venea autoturismul Volkswagen Passat cu nr. de înmatriculare OT-08-.....condus de C........ P......., a efectuat o manevră bruscă de revenire pe bandă în fața autoturismului Volkswagen Golf al cărui conducător auto a frânat și el pentru a-i face loc inculpatului să revină pe banda normală de mers. S-a reținut în continuare că, urmare a manevrei bruște efectuate de inculpat, acesta a pierdut controlul direcției de mers a autoturismului Opel Astra și a acroșat cu partea dreaptă a acestuia partea din spate a autoturismului Audi A4 cu nr. de înmatriculare OT-23-...... care se afla parcat pe partea dreaptă a străzii Mărului, în parcarea amenajată lângă Primăria Caracal. S-a menționat că, ulterior acestui impact, autoturismul Opel Astra a intrat cu viteză într-un grup de 3 persoane care se aflau în spatele autoturismelor parcate, lovind cu partea dreaptă față pe numiții V.......... L............ M............ și B....... G............ D........, iar după ce a mai acroșat încă 3 autoturisme din parcare, a ajuns pe sensul opus de mers și s-a oprit la o distanță de cca. 23,50 metri de locul ieșirii din impact.
Conform raportului de expertiză, în zona producerii accidentului, partea carosabilă a străzii avea o lățime de 13 metri, fiind amenajată cu 2 sensuri de mers, cu câte o bandă de circulație pe fiecare sens de mers, cu marcaj longitudinal de separare a sensurilor de mers cu linie simplă discontinuă, pe ambele laturi ale străzii fiind amenajate locuri de parcare cu dispunere perpendiculară.
S-a reținut că partea carosabilă era în stare uscată, vizibilitatea în condiții de noapte cu timp favorabil, cer senin și iluminat public în funcțiune.
Expertul a stabilit la secțiunea 2.2 viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat pe baza energiilor consumate în coliziunile cu cele 4 autoturisme și pietonii și ținând cont de distanța parcursă în regim de frânare și derapare până în poziția finală repaus, reținând o viteză de deplasare pentru autoturismul Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... de cca. 96 km/h la momentul impactului cu primul autoturism marca Audi A4 (filele 276-277 DUP).
Drept cauze de producere a accidentului, expertul desemnat de organul de urmărire penală a reținut pierderea controlului direcției de deplasare a autoturismului condus de inculpat în momentul în care acesta a efectuat o manevră bruscă de revenire din depășire pe banda sa normală de mers la observarea autoturismului Volkswagen Passat care circula din sens opus, iar circumstanțele care au premers produceri accidentului au constat în conducerea autoturismului Opel Astra de către inculpat pe str. Mărului din mun. Caracal, cu viteză peste limita legală și angajarea în depășirea neregulamentară a autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. OT-99-...... care se deplasa în fața sa. S-a reținut că manevra de depășire neregulamentară a început înainte de zona în care urmau două treceri de pietoni situate la 50 m una de cealaltă și în condițiile în care drumul în zona de producere a accidentului era în curbă la stânga, astfel că vizibilitatea pentru circulația din sens opus era limitată (fila 278 DUP).
În ceea ce privește analiza posibilităților de evitare a accidentului, expertul a reținut că inculpatul l-ar fi putut evita prin frânarea și oprirea autoturismului Opel Astra înainte de locul impactului cu primul autoturism lovit (Audi A4), dacă la apariția pericolului de accident ar fi circulat cu o viteză mai mică de 70 km/h. De asemenea, s-a reținut că pietonii ar fi putut preveni accidentul dacă nu ar fi staționat pe partea carosabilă a străzii Mărului, în spatele autoturismelor parcate (fila 278 verso DUP).
Expertul desemnat de organele de urmărire penală a răspuns și la întrebările formulate de inculpat prin apărător ales, precizând în acest sens că nu există indicii că viteza autoturismului Volkswagen Golf ar fi fost mărită de conducătorul auto B.......... B.......la momentul la care a sesizat că autoturismul inculpatului ar fi intrat în manevra de depășire a sa, având în vedere că rezultatele de calcul au stabilit că în această ipoteză, autoturismului condus de inculpat i-ar fi fost necesară o distanță de 252 metri de la inițierea depășirii până la finalizarea acesteia, în condițiile în care de la locul inițierii manevrei (cișmeaua șipot) și până la locul impactului cu primul autoturism (Audi A4), conform măsurătorilor, era o distanță de numai 155 metri, insuficientă chiar și numai pentru devansarea autoturismului marca Volkswagen Golf.
A mai reținut expertul desemnat de organele de urmărire penală că, la momentul accidentului, nu existau marcaje de delimitare a părții carosabile în raport cu parcarea și nici delimitarea strictă a locurilor de parcare, aceste marcaje fiind trasate ulterior, între momentul producerii accidentului (12.03.2020) și data inspectării și analizei zonei de producere a accidentului (22.05.2020).
Expertul desemnat a reținut că nu poate stabili cu certitudine poziția pietonilor loviți de inculpat raportat la partea carosabilă a străzii Mărului, însă a estimat că, în momentele premergătoare impactului cu autoturismul Opel Astra, pietonii implicați în accident staționau pe partea carosabilă a străzii Mărului, fără a putea cunoaște care a fost poziția acestora și care dintre aceștia și la ce distanță exactă se aflau de marginea carosabilului (fila 281 DUP), poziția aproximativă a pietonilor fiind redată de expert la fig. 17 din raportul de expertiză. Expertul a apreciat că, raportat la configurația părții carosabile, cu o singură bandă de circulație pe sensul de mers în lățime foarte mare, de 6,50 metri în zona accidentului, prezența pietonilor la marginea părții carosabile nu a avut un aport favorizant sau cauzal în producerea accidentului.
De asemenea, expertul a stabilit, în baza poziției autoturismului față de gurile de canal de pe carosabil și în raport cu traiectoria urmei de frecare-derapare, că denivelările din carosabil reprezentate de acestea în zona producerii accidentului nu au influențat direcția de mers a autoturismului condus de inculpat, întrucât autoturismul nu a trecut cu niciuna dintre roți prin aceste denivelări (fila 282 DUP).
Expertul desemnat a mai relatat că, raportat la traiectoria urmată de autoturismul Opel Astra condus de către inculpat, nu există indicii care să confirme o eventuală intervenție a pasagerului din dreapta șoferului asupra volanului, împrejurare pe care și instanța o reține, având în vedere că singura probă directă în acest sens este declarația martorei S......... E......... C......, care nu se coroborează nici cu declarațiile inculpatului, care nu a relatat această împrejurare la niciun moment la care a fost audiat în cursul urmăririi penale și care a infirmat această ipoteză la momentul audierii in fața instanței. De asemenea, așa cum și anterior s-a reținut, nici măcar declarațiile martorilor indirecți cărora martora S......... E......... C...... le-ar fi relatat că pasagerul din dreapta inculpatului ar fi tras de volan nu se coroborează între ele.
Expertul desemnat de organele de urmărire penală a întocmit și un supliment la raportul de expertiză, ca urmare a obiecțiunilor formulate de inculpat, menținând în totalitate concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară inițial (filele 286-290 DUP).
A fost formulată de către un expert recomandat de inculpat o opinie separată (filele 264-271 DUP) la lucrarea întocmită de expertul tehnic numit de organele de urmărire penală.
În cuprinsul acestei din urmă opinii, expertul recomandat de inculpat a precizat că atenția conducătorului autoturismului Opel Astra în timpul efectuării manevrei de depășire a autoturismului marca Volkswagen Golf ar fi fost perturbată de manevra incorectă a conducătorului acestuia, B........ B..........., care a accelerat, nepermițând reintrarea autoturismului pe partea dreaptă a carosabilului.
Instanța nu poate reține această afirmație a expertului recomandat, având în vedere că este fundamentată doar pe declarațiile martorei S......... E......... C......, fiind contrazisă de concluziile raportului de expertiză întocmită de expertul tehnic desemnat de organele de urmărire penală, unde, la secțiunile 2.8 și 2.9 (filele 279-280 DUP), unde, în urma analizei efectuate, expertul desemnat a stabilit că distanța dintre locul inițierii manevrei de depășire și locul primului impact, raportat la viteza autoturismului condus de inculpat, ar infirma o asemenea ipoteză.
De altfel, subzistă motivele enunțate anterior de instanță, în baza cărora au fost înlăturate afirmațiile în acest sens atât ale martorei S......... E......... C......, cât și ale martorului U........... F............ F........, dar și distanța dintre locul inițierii manevrei de depășire (cișmeaua șipot) și locul primului impact cu autoturismul Audi A4, distanță de 155 metri, insuficientă, conform raportului de expertiză, pentru ca inculpatul să inițieze manevra de depășire și să devanseze autoturismul pe care îl depășea, în condițiile în care acesta din urmă ar fi mărit viteza de deplasare, iar la momentul primului impact, autoturismul condus de inculpat ar fi rulat cu o viteză de deplasare de 96 km/h.
Expertul recomandat a mai făcut referire la intervenția pasagerului din dreapta inculpatului, respectiv U........... F............ F........, care ar fi tras de volan către dreapta anterior impactului, fapt ce ar fi constituit principala cauză a pierderii controlului asupra autoturismului Opel Astra, cu consecința acroșării autoturismelor parcate și a accidentării pietonilor aflați pe carosabil în spatele acestora. În mod evident, și aceste afirmații ale expertului recomandat urmează a fi înlăturate, întrucât aceste aspecte au fost analizate și anterior și instanța a reținut că nu sunt susținute de probele administrate în cauză, fiind contrazise inclusiv de declarația inculpatului dată în fața instanței la termenul din 07.12.2021.
În ceea ce privește critica referitoare la introducerea unei probe suplimentare în raport față de cele reținute în cursul cercetării la fața locului, respectiv a urmei unuia dintre pneurile autoturismului Opel Astra, instanța reține că expertul desemnat de organele de urmărire penală nu a afirmat în cuprinsul raportului de expertiză că ar fi descoperit la data de 22.05.2020 o urmă care ar proveni de la autoturismul condus de inculpat la data de 12.03.2020. În ceea ce privește urma de roți, expertul desemnat nu a făcut referire la nicio secțiune din raportul de expertiză întocmit că el ar fi descoperit acea urmă la data de 22.05.2020, ci a menționat că este relevată de planșele fotografice întocmite de organele de poliție în seara producerii accidentului, respectiv în seara de 12.03.2020, cu ocazia efectuării cercetării la fața locului. Mai reține instanța că, în cuprinsul raportului, expertul menționează doar că acea urmă este posibil să aparțină autoturismului condus de inculpat și a menționat că aceasta avea o traiectorie asemănătoare cu direcția pe care s-a deplasat acest autoturism în contextul impactului cu cele 4 autoturisme parcate și cu pietonii.
În ceea ce privește viteza de deplasare a autoturismului Opel Astra cu nr. OT-77-....., expertul recomandat a precizat că, în baza celor reținute de expertul desemnat, aceasta ar fi fost fie de 30 km/h, fie de 25 km/h. Totodată, a menționat expertul recomandat că distanța de proiectare a victimei a fost de 7 metri, iar raza traiectoriei de deplasarea a autoturismului după lovirea victimelor era de cca. 9,3 metri (fila 269 DUP).
Raportat atât la gravitatea urmărilor produse, cât și la aspectele declarate de martori, cele redate de înregistrarea video depusă la dosar (fila 326 DUP), dar și de urmările producerii accidentului (distanța de 23,50 metri dintre locul celui de-al doilea impact și locul unde a fost găsit oprit autoturismul condus de inculpat, faptul că autoturismul s-a oprit pe sensul opus de mers, pe marginea din stânga a părții carosabile, orientat cu fața către direcția din care venise), în mod evident nu poate fi reținută o viteză de deplasare de 25 sau 30 km/h pentru autoturismul condus de inculpat la momentul imediat anterior producerii accidentului, această opinie contrazicând nu doar pe cea a expertului desemnat, ci inclusiv toate declarațiile date în cauză de toți martorii și de inculpat.
Expertul recomandat a mai relatat că perturbarea suplimentară a traiectoriei autoturismului Opel Astra, cu deviere către autoturismele parcate, ar fi putut fi influențată inclusiv de abordarea primei denivelări (gura de canal), fără să precizeze în concret operațiunile efectuate care l-ar fi condus către această concluzie, potrivit art. 21 lit. b) și c) din OG nr. 2/2000.
Instanța reține că inculpatul a formulat un denunț împotriva expertului desemnat de organele de urmărire penală cu privire la aspectele consemnate în raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. ...../207/2020, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) și (2) lit. c) C.pen., prin ordonanța din 05.05.2021 dispusă în dosarul penal nr. 1188/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal dispunându-se, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., clasarea cauzei, împotriva soluției nefiind formulată plângere conform art. 339-340 C.pr.pen. (filele 174-178 dosar ...../207/2020*).
Așadar, acest dosar penal cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă la care s-a făcut referire a vizat fapta sesizată de inculpat cu privire la expertul desemnat de organele de urmărire penală, iar nu fapta martorei S......... E......... C.......
În ceea ce privește cele două guri de canal despre care inculpatul a făcut referire în declarațiile date în cursul urmăririi penale, acestea aveau diametre de 1 metru fiecare și adâncimi de 3-4 cm, respectiv 6 cm (filele 67-70 DUP).
Instanța reține, pe de o parte, faptul că din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că inculpatul a trecut cu roțile autoturismului pe lângă acestea, iar pe de altă parte, existența acestora nu poate conduce la înlăturarea răspunderii penale a inculpatului, date fiind dispozițiile legale încălcate de inculpat în calitate de conducător auto și obligația generală ce revine oricărui conducător auto, de a adapta viteza la condițiile de drum, stipulată de art. 48 din OUG nr. 195/2002.
De asemenea, din înregistrarea video aflată la dosar (fila 326 DUP) se pot observa în cadru cele 2 guri de canal (secvența de la momentul 00:07 al filmării, când în cadru trece un alt autoturism, neimplicat în accident, însă a cărui lumină a farurilor scoate în evidență poziția celor 2 guri de canal în raport cu poziția unde se aflau victimele, respectiv cu traiectoria autoturismului condus de inculpat) la care se face referire în raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat și în opinia expertului recomandat, la momentul la care autoturismul inculpatului ajunge în dreptul acestora, inculpatul pierzând deja controlul direcției de mers, îndreptându-se către victimele ce se observă în același cadru, una din aceste guri de canal fiind în imediata apropiere a victimelor, iar cea de-a doua la o distanță foarte apropiată de acestea, astfel că nu se poate reține că plasamentul celor 2 guri de canal ar fi contribuit în vreun fel la pierderea controlului asupra direcției de mers de către inculpat, respectiv la producerea accidentului.
Potrivit procesului-verbal de verificare a stării tehnice, sistemul de frânare de serviciu al autoturismului condus de inculpat era eficace la momentul producerii accidentului, având un coeficient de frânare de 62,1%, în timp ce minimul necesar era de 50%, frâna de staționare fiind însă ineficace (fila 190 DUP).
Deși în declarația de suspect din 08.04.2020, inculpatul a relatat că în momentul în care a pierdut controlul volanului, a constatat că nu ar fi avut frâne, aceste susțineri nu au mai fost reluate ulterior prin declarațiile date în fața procurorului în calitate de inculpat sau în fața instanței, unde inculpatul a precizat în mod expres că recunoaște acuzația adusă și solicită parcurgerea procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii.
De altfel, susținerile sale în sensul că frânele nu ar fi funcționat sunt contrazise de procesul-verbal de verificare a stării tehnice și de declarația martorului I........... M............, care a relatat că a condus în trecut autoturismul condus de inculpat, constatând că, deși frâna de mână nu funcționa, cea de picior funcționa corespunzător (fila 210 DUP).
Instanța reține în egală măsură că, în condițiile în care sistemul de frânare de serviciu funcționa în parametri optimi, faptul că frâna de staționare era ineficace nu a avut nicio implicație în producerea accidentului din seara de 12.03.2020, fiind de notorietate pentru orice conducător auto că aceasta din urmă nu se utilizează în niciun moment în timpul deplasării autoturismului, ci doar la staționare/oprire.
Totodată, se reține că, potrivit aceluiași proces-verbal, mecanismul de direcție, sistemul de rulare și cel de iluminare funcționau în limite admise la momentul producerii accidentului.
Susținerile inculpatului din declarația dată în calitate de suspect (fila 311 DUP) referitoare la uzura pneurilor față ale autoturismului pe care îl conducea nu pot fi așadar primite, având în vedere că la analiza stării tehnice a autoturismului s-a reținut că sistemul de rulare funcționa în limite admise. Mai mult decât atât, chiar și dacă ar fi fost reale susținerile inculpatului, având în vedere că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare OT-77-....., nu prezintă relevanță faptul că acesta nu avea calitatea de proprietar și că i-a fost încredințat de o altă persoană, întrucât răspunderea pentru conducerea unui autovehicul cu anvelope care sunt uzate peste limita admisă revine conducătorului auto, conform art. 100 alin. (1) pct. 6 din OUG nr. 195/2002, iar nu proprietarului.
Cu toate acestea, contrar susținerilor expertului desemnat de organele de urmărire penală și aspectelor reținute în acest sens în rechizitoriu, instanța reține că o culpă, într-o proporție foarte redusă, respectiv într-un procent de 10%, în ceea ce privește cauzele producerii accidentului, revine și victimelor, respectiv lui V.......... L............ M............ și părții civile B....... G............ D.........
Astfel, instanța reține că, potrivit declarațiilor persoanei vătămate B....... G............ D........ (filele 91-92 DUP) și martorului M....... A......... F....... (fila 168 DUP), aceștia se aflau împreună cu V.......... L............ M............ în zona parcării din fața Primăriei mun. Caracal, în spatele unui autoturism parcat regulamentar, fumând și discutând despre dotările unor autoturisme.
Aceștia staționau la o distanță de aproximativ 50 cm de autoturismul în spatele căruia se aflau, la limita dintre această parcare și partea carosabilă. La momentul accidentului, liniile care delimitau parcarea de zona carosabilă nu erau trasate, însă în cuprinsul raportului de expertiză, expertul tehnic desemnat de organele de urmărire penală a menționat că aceștia se aflau la marginea părții carosabile (fila 281 DUP).
În cuprinsul aceluiași raport de expertiză, planșa fotografică de la fig. 17 din cuprinsul raportului (fila 281 DUP) ce ilustrează o poziție aproximativă a pietonilor loviți de inculpat îi plasează pe aceștia în spatele autoturismelor parcate, la limita dintre parcare și partea carosabilă, cu precizarea că la acel moment nu erau trasate încă marcajele ce delimitau parcarea de zona carosabilă.
A reținut astfel expertul desemnat că, deși nu poate stabili cu exactitate poziția pietonilor raportat la partea carosabilă a străzii Mărului, ,,(...) se estimează că în momentele premergătoare impactului cu autoturismul Opel Astra doi sau chiar toți cei trei pietoni implicați în accidentul rutier analizat staționau pe partea carosabilă a străzii Mărului, fără a se putea cunoaște care a fost poziția acestora și care dintre aceștia și la ce distanță exactă se aflau de marginea carosabilului (...)”.
Expertul a reținut de asemenea, ca una din variante ale evitării producerii accidentului, că acesta ar fi putut fi prevenit de către cei 3 pietoni ,,dacă aceștia nu ar fi staționat pe partea carosabilă a străzii Mărului, în spatele autoturismelor parcate” (fila 278 verso DUP).
Totodată, expertul a mai stabilit că ,,revine organelor cu atribuții jurisdicționale să stabilească dacă prezența pietonilor pe carosabil a avut o contribuție în producerea accidentului”, neasumându-și o poziție clară cu privire la acest aspect.
Inclusiv în rechizitoriu, la fila 14 a acestuia (fila 335 verso DUP), procurorul menționează că ,,(...) erau staționate în spatele mașinilor parcate regulamentar într-o parcare special amenajată lângă clădirea Primăriei mun. Caracal. Cele două persoane accidentate se aflau la limita dintre partea carosabilă și spațiul destinat parcării, la o distanță de aproximativ 50 cm în spatele autovehiculelor (...)”.
Chiar dacă în rechizitoriu nu s-a reținut expres culpa/gradul culpei inculpatului și victimelor, este expusă situația de fapt concretă, pe care și inculpatul a recunoscut-o și instanța a reținut-o în baza probelor analizate, iar cu privire la situația de fapt, revine instanței sarcina de a stabili existența/inexistența unor fapte culpabile concurente, iar în ipoteza unui răspuns afirmativ, și identificarea proporției acestora.
Partea carosabilă este definită de art. 6 pct. 23 din OUG nr. 195/2002 ca fiind porțiunea din platforma drumului destinată circulației vehiculelor.
În aceste condiții, devin incidente prevederile art. 72 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, potrivit cărora ,,Pietonii sunt obligați să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcția lor de mers. Când și acostamentul lipsește, pietonii sunt obligați să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părții carosabile, în direcția lor de mers”.
Nu poate fi reținut argumentul expus de procuror în rechizitoriu în sensul că nu se poate reține nicio încălcare a dispozițiilor OUG nr. 195/2002 sau a HG nr. 1391/2006 în sarcina persoanelor vătămate, procurorul nefăcând referire, în analiza sa, și la prevederile art. 72 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.
În cauză, exista trotuar în zona producerii accidentului la data de 12.03.2020, în zona unde erau parcate autoturismele în spatele cărora staționau persoanele vătămate, la o distanță de aproximativ 50 cm de aceste autoturisme.
Relevantă în sensul reținerii poziționării persoanelor vătămate pe partea carosabilă, la limita dintre aceasta și parcare, este mai ales înregistrarea video pusă la dispoziția organelor de urmărire penală de către martorul O........ N......... A....... (al cărui autoturism era parcat, având în funcțiune o cameră de bord, în seara producerii accidentului, pe partea opusă locului în care se aflau victimele la momentul impactului).
Astfel, din vizionarea CD-ului ce conține această înregistrare video (fila 326 DUP), se observă, la intervalul 00:00 - 00:01 (chiar la momentul la care începe filmarea) că victimele se află, exact la momentul la care are loc impactul dintre autoturismul condus de inculpat și acestea, în spatele unui autoturism parcat în fața platoului din zona Primăriei mun. Caracal, staționând pe partea carosabilă, la o distanță suficientă față de autoturismul în spatele căruia se aflau încât să se poată reține că staționau pe carosabil, iar nu în zona parcării sau pe trotuar.
În condițiile în care dispozițiile legale interzic deplasarea pietonilor pe carosabil și impun deplasarea acestora numai pe trotuar sau pe acostament, cu atât mai mult aceste dispoziții legale le sunt opozabile pietonilor și în caz de staționare, neexistând nicio rațiune pentru care starea de pericol să nu subziste în caz de staționare pe carosabil în aceleași condiții ca cea generată de deplasarea pe carosabil.
Este adevărat că pot exista împrejurări care să justifice deplasarea pietonilor pe carosabil, fără a atrage încălcarea prevederilor art. 72 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 (cum ar fi necesitatea coborârii dintr-un autoturism parcat la marginea părții carosabile sau transportul unor bagaje la autoturismul parcat pe marginea părții carosabile), însă în cauză, victimele pur și simplu staționau, pentru o perioadă mai îndelungată, purtând o discuție și fumând, la limita dintre această parcare și partea carosabilă, la o distanță de 50 cm în spatele autoturismelor parcate și pe zona carosabilă, iar nu pe trotuar, în condiții de noapte și într-o zonă suficient de circulată a orașului, deși ar fi putut staționa în condiții de siguranță pe trotuar.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că din planșele fotografice întocmite de organele de poliție (fila 77 DUP), dar și din raportul de expertiză (filele 274 verso, 281 DUP), rezultă că benzile de circulație în zona producerii accidentului au o lățime considerabilă, de aproximativ 6,50 metri fiecare, încăpând așadar cu ușurință chiar și 2-3 autoturisme, paralel și simultan, pe o singură bandă de circulație, în zona impactului (imaginea de la fila 77 DUP), astfel că poziția persoanelor vătămate a avut o contribuție extrem de redusă în economia mecanismului producerii accidentului.
Așadar, raportat la lățimea extrem de mare a fiecărei benzi de circulație (6,5 metri fiecare bandă de circulație, în condițiile unei zone carosabile cu o singură bandă pe fiecare sens de mers) și la circumstanțele producerii accidentului, respectiv la conduita iresponsabilă a inculpatului, care, în calitate de conducător auto, a încălcat mai multe prevederi ale OUG nr. 195/2002 și HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, respectiv a efectuat manevra de depășire a autoturismului care se deplasa în fața sa, într-o zonă total improprie efectuării unei astfel de manevre și de altfel într-o zonă în care această manevră era interzisă, respectiv pe 2 treceri de pietoni situate la o distanță de 50 metri una de cealaltă, semnalizate corespunzător prin marcaje rutiere și indicatoare, în condițiile existenței unei curbe către stânga care obtura vizibilitatea către sensul opus de mers, deplasându-se cu o viteză de 96 km/h la momentul imediat anterior impactului cu victimele, respectiv la momentul impactului cu primul autoturism (viteză cu 46 km/h peste limita legală), în interiorul unei localități, în condiții de noapte și într-o zonă din centrul orașului, intens circulată la acea oră atât de alte autoturisme, cât și de numeroși pietoni (având în vedere că era o seară de primăvară, respectiv în ziua de 12.03.2020, în jurul orei 22:00, în perioada anterioară declarării stării de urgență din cauza pandemiei, respectiv 19.03.2020), aspect ce rezultă inclusiv din planșele fotografice întocmite de organele de poliție, care scot în evidență prezența a numeroase persoane la fața locului în urma producerii accidentului, instanța reține că revine inculpatului, în proporție covârșitoare, de 90%, răspunderea pentru producerea accidentului soldat cu vătămarea corporală a persoanei vătămate B....... G............ D........ și decesul lui V.......... L............ M.............
Inculpatul, prin conduita sa, a încălcat o serie dispoziții cu caracter general din OUG nr. 195/2002, respectiv pe cele ale art. 35 alin. (1), potrivit cărora ,,Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporala a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private” și pe cele ale art. 48 din același act normativ, conform cărora ,,Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevra în condiții de siguranță”.
De asemenea, inculpatul a încălcat dispozițiile cu caracter specific referitoare la interdicția efectuării manevrei de depășire în condiții improprii, respectiv pe cele ale art. 45 alin. (3) din OUG nr. 195/2002, potrivit cărora ,,Atunci când prin manevra de depășire se trece peste axa care separa sensurile de circulație, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispun de spațiu suficient pentru a reintra pe banda inițială, unde au obligația să revină după efectuarea manevrei de depășire” și pe cele ale art. 120 alin. (1) lit. c), e) și j) din HG nr. 1391/2006, potrivit cărora ,,(1) Se interzice depășirea vehiculelor (...) c) în curbe și în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m (...) e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare și marcaje (...) j) când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii”.
Totodată, a încălcat dispozițiile cu caracter specific referitoare la necesitatea respectării limitei maxime de viteză admisă în localitate, respectiv pe cele ale art. 49 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, potrivit cărora ,,Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h” și pe cele ale art. 121 alin. (1) din HG nr. 1391/2006, conform cărora ,,Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”.
În raport de mijloacele de probă administrate și de dispozițiile legale anterior menționate, instanța reține că între încălcarea de către inculpat, în calitate de conducător auto, a dispozițiilor legale ce reglementează regulile de circulație care îi sunt opozabile, pe de o parte, și producerea accidentului rutier ce a avut drept consecințe decesul victimei V.......... L............ M............ și vătămarea corporală a părții civile B....... G............ D........, pe de altă parte, există o legătură de cauzalitate directă, reținând totodată și culpa concurentă a victimelor care nu au respectat dispozițiile art. 71 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, revenind așadar o culpă în producerea accidentului în proporție de 90% pentru inculpat și în proporție de 10% pentru victime.
În drept, faptele inculpatului S.......... C.......... A............ care, în seara de 12.03.2020, în jurul orei 22:00, a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. OT-77-...... pe str. Mărului din mun. Caracal, context în care a efectuat într-un loc nepermis manevra de depășire a autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare OT-99-...... care circula în fața sa, respectiv peste 2 treceri pentru pietoni semnalizate corespunzător cu indicatoare și marcaje rutiere, într-o curbă către stânga unde vizibilitatea către sensul opus de mers era redusă și în timp ce din sens opus se apropia un alt autoturism al cărui conducător auto a fost obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii, fapt ce a culminat cu pierderea de către inculpat, la momentul revenirii pe banda proprie, a direcției de deplasare, cu consecința producerii unui accident rutier în urma căruia au survenit decesul lui V........ M............ L...........și vătămarea corporală a părții civile B....... G............ D........, care a necesitat un nr. de 180 zile de îngrijiri medicale, inculpatul rulând autoturismul cu o viteză de 96 km/h la momentul imediat anterior momentului impactului cu victimele, încălcând astfel dispozițiile art. 35 alin. (1), art. 48, art. 49 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 și pe cele ale art. 120 alin. (1) lit. c), e) și j) și art. 121 alin. (1) din HG nr. 1391/2006, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen. și art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen., elementul material constă în acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... pe str. Mărului din mun. Caracal, efectuând manevra de depășire a unui alt autoturism peste 2 treceri pentru pietoni semnalizate corespunzător și într-o curbă fără vizibilitate către sensul opus de mers, în timp ce din sens opus venea un alt autoturism al cărui șofer a fost nevoit să efectueze manevre de evitare a coliziunii, inculpatul pierzând controlul volanului autoturismului la momentul revenirii pe propria bandă, intrând astfel în coliziune cu pietonul V.......... L............ M............ care staționa pe partea dreaptă, în zona parcării din fața Primăriei mun. Caracal, la limita dintre parcare și carosabil, autoturismul condus de inculpat având o viteză de 96 km/h la momentul imediat anterior impactului.
Distincția dintre infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (1) C.pen. și varianta agravată prevăzută la art. 192 alin. (2) C.pen. constă în necesitatea îndeplinirii condiției suplimentare, pentru varianta agravată, a existenței unei nerespectări de către autor a dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități.
În cauză se reține varianta agravată a infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen., întrucât inculpatul, în calitate de conducător auto, a încălcat prevederile art. 35 alin. (1), art. 48, art. 49 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 și pe cele ale art. 120 alin. (1) lit. c), e) și j) și art. 121 alin. (1) din HG nr. 1391/2006, astfel cum au fost analizate anterior, prevederi ce îi erau pe deplin opozabile, fapta fiind comisă în timp ce inculpatul conducea autoturismul Opel Astra cu nr. OT-77-...... pe drumurile publice. Fapta inculpatului de ucidere a victimei V.......... L............ M............ este o consecință a nerespectării dispozițiilor legale anterior menționate.
Urmarea imediată constă în producerea decesului victimei V.......... L............ M............, persoană cu care autoturismul condus de inculpat a intrat în coliziune la momentul producerii accidentului, respectiv la 12.03.2020, decesul survenind la data de 20.03.2020, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Între acțiunea inculpatului și urmarea imediată produsă a existat o legătură de cauzalitate directă, așa cum rezultă din raportul necropsie nr. 921/A3 din 02.09.2020 întocmit de IML Craiova, unde se menționează că moartea lui V.......... L............ M............ a fost una violentă, leziunile putând fi produse prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului suferit, iar între aceste leziuni și deces există legătură de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului la momentul săvârșirii faptei se caracterizează prin vinovăție sub forma culpei cu prevedere în sensul art. 16 alin. (4) lit. a) C.pen., inculpatul, în calitatea sa de conducător auto, având posibilitatea de a prevedea rezultatul faptei sale, respectiv riscul ca, urmare a nerespectării prevederilor legale referitoare la respectarea vitezei legale de deplasare a autoturismelor în localitate și interdicția de a efectua manevra de depășire în zona a 2 treceri de pietoni, respectiv într-o curbă către stânga, cu vizibilitate obturată către sensul opus, în timp ce din sens opus venea un alt autoturism, să producă un accident de circulație în care să fie implicate alte persoane, determinând uciderea unei persoane, rezultat pe care însă inculpatul nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., elementul material constă în acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-...... pe str. Mărului din mun. Caracal, efectuând manevra de depășire a unui alt autoturism peste 2 treceri pentru pietoni semnalizate corespunzător și într-o curbă fără vizibilitate către sensul opus de mers, în timp ce din sens opus venea un alt autoturism al cărui șofer a fost nevoit să efectueze manevre de evitare a coliziunii, inculpatul pierzând controlul volanului autoturismului la momentul revenirii pe propria bandă, intrând astfel în coliziune cu pietonul B....... G............ D........ care staționa pe partea dreaptă, în zona parcării din fața Primăriei mun. Caracal, la limita dintre parcare și carosabil, autoturismul condus de inculpat având o viteză de 96 km/h la momentul imediat anterior impactului.
Distincția dintre infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (2) C.pen. și varianta agravată prevăzută la art. 196 alin. (3) C.pen. constă în necesitatea îndeplinirii condiției suplimentare, pentru varianta agravată, a existenței unei nerespectări de către autor a dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități.
În cauză se reține varianta agravată a infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen., întrucât inculpatul, în calitate de conducător auto, a încălcat prevederile art. 35 alin. (1), art. 48, art. 49 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 și pe cele ale art. 120 alin. (1) lit. c), e) și j) și art. 121 alin. (1) din HG nr. 1391/2006, astfel cum au fost analizate anterior, prevederi ce îi erau pe deplin opozabile, fapta fiind comisă în timp ce inculpatul conducea autoturismul Opel Astra cu nr. OT-77-...... pe drumurile publice. Fapta inculpatului de vătămare corporală a persoanei vătămate B....... G............ D........ este o consecință a nerespectării dispozițiilor legale anterior menționate.
Art. 196 alin. (2) C.pen. face trimitere la dispozițiile art. 194 alin. (1) C.pen., iar conform art. 194 alin. (1) lit. b) C.pen., consecința faptei constă în producerea unor leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat pentru vindecare mai mult de 90 zile de îngrijiri medicale.
Circumstanțele menționate la art. 194 alin. (1) lit. b) C.pen. reprezintă nu numai un criteriu medical, terapeutic, ci și un criteriu legal de apreciere a gravității vătămării, cu consecințe asupra corectei încadrări juridice a faptei. În acest context, este necesară fie examinarea medico-legală a persoanei, fie o expertiză medico-legală care, evaluând gravitatea leziunilor traumatice produse, stabilește, dacă este cazul, incidența criteriului zilelor de îngrijiri medicale sau a urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce în urma agresiunii exercitate.
În prezenta cauză, se reține din raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3271/A5/15.01.2021 emis de SJML Olt, faptul că urmarea imediată este reprezentată de leziunile traumatice cauzate persoanei vătămate în urma accidentului de circulație suferit la data de 12.03.2020, fiind necesare un număr de 180 zile de îngrijiri medicale.
Urmarea imediată constă așadar în producerea vătămării corporale a persoanei vătămate B....... G............ D........, persoană cu care autoturismul condus de inculpat a intrat în coliziune la momentul producerii accidentului, respectiv la 12.03.2020, partea civilă necesitând un nr. de 180 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
Între acțiunea inculpatului și urmarea imediată produsă a existat o legătură de cauzalitate directă, așa cum rezultă din raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3271/A5/15.01.2021 emis de SJML Olt, unde se menționează că leziunile traumatice au survenit ca urmare a accidentului de circulație suferit la data de 12.03.2020.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului la momentul săvârșirii faptei se caracterizează prin vinovăție sub forma culpei cu prevedere în sensul art. 16 alin. (4) lit. a) C.pen., inculpatul, în calitatea sa de conducător auto, având posibilitatea de a prevedea rezultatul faptei sale, respectiv riscul ca, urmare a nerespectării prevederilor legale referitoare la respectarea vitezei legale de deplasare a autoturismelor în localitate și interdicția de a efectua manevra de depășire în zona a 2 treceri de pietoni, respectiv într-o curbă către stânga, cu vizibilitate obturată către sensul opus, în timp ce din sens opus venea un alt autoturism, să producă un accident de circulație în care să fie implicate alte persoane, determinând vătămarea corporală a altei persoane, rezultat pe care însă inculpatul nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.
Instanța va avea în vedere că, așa cum s-a reținut anterior, starea potențială de pericol în producerea accidentului a fost creată în proporție determinantă de către inculpat, care a circulat cu o viteză peste limita maximă admisă pe sectorul de drum, respectiv 96 km/h, deși limita maximă admisă era de 50 km/h și a efectuat manevra de depășire a unui alt autoturism într-o zonă total improprie, unde efectuarea acesteia era interzisă, respectiv peste 2 treceri pentru pietoni aflate la o distanță de 50 metri una de cealaltă, semnalizate corespunzător, într-o curbă fără vizibilitate către sensul opus de mers și în timp ce din sens opus venea un alt autoturism al cărui șofer a fost nevoit să efectueze manevre de evitare a coliziunii, iar la producerea accidentului a concurat, într-o proporție redusă, și conduita pietonilor V.......... L............ M............ și B....... G............ D........, care staționau pe carosabil, pe partea dreaptă, la limita dintre carosabil și parcarea din fața Primăriei mun. Caracal, la o distanță de aproximativ 50 cm în spatele unui autoturism parcat.
Se reține că pentru niciuna dintre cele două infracțiuni comise de inculpat nu a intervenit o condamnare definitivă, astfel că acestea sunt comise în condițiile concursului de infracțiuni, fiind aplicabile prevederile art. 38 C.pen.
Așadar, instanța constată, pe baza probelor administrate în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele reținută în sarcina inculpatului există, că acestea constituie infracțiuni și că au fost săvârșite de către inculpat, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (2) C.pr.pen., urmează să dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen. și art. 196 alin. (2) și (3) C.pen., ambele cu apl. art. 38 alin. (1) C.pen.
Conform art. 192 alin. (2) C.pen., infracțiunea de ucidere din culpă, în forma agravată, reținută în sarcina inculpatului, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar conform art. 196 alin. (3) C.pen., infracțiunea de vătămare corporală din culpă în forma agravată reținută în sarcina inculpatului se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Instanța reține în continuare incidența dispozițiilor art. 396 alin. (10) C.pr.pen., dat fiind faptul că la primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa așa cum au fost reținute prin actul de sesizare a instanței, iar instanța a admis această solicitare.
Prin urmare, limitele de pedeapsă pentru fiecare infracțiune vor fi reduse cu 1/3, astfel că instanța va stabili o pedeapsă între 1 an și 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C.pen., respectiv o pedeapsă între 4 luni și 2 ani închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) C.pen.
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen.
Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, se reține că acesta este un tânăr în vârstă de 23 ani, aflându-se la primul contact cu legea penală (aspect ce rezultă din fișa de cazier judiciar), necăsătorit, absolvent a 12 clase, fiind în prezent angajat la Greenbrier Astra Rail începând cu data de 02.02.2021 (fila 34 dosar ...../207/2020*).
Instanța reține că inculpatul a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, dându-se în acest sens eficiență dispozițiilor art. 396 alin. (10) C.pr.pen.
Raportat la valorile sociale ocrotite de normele penale încălcate de inculpat, respectiv dreptul la viață și dreptul la integritate fizică a persoanei, precum și la urmările concrete produse, respectiv decesul unei persoane și vătămarea corporală cu consecințe grave a alteia, dar și la modalitatea de comitere a infracțiunilor, instanța reține că faptele comise de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social.
Astfel, inculpatul, deținând permis de conducere eliberat de autoritățile române la mai puțin de 1 an înainte de data comiterii faptelor, în calitate de conducător auto, după lăsarea întunericului, într-o zonă intens circulată din mun. Caracal, într-o seară de primăvară de dinainte de declarare a stării de urgență în România, a efectuat o manevră de depășire a unui alt autoturism într-o zonă în care efectuarea unei astfel de manevre era interzisă de prevederile legale.
Așadar, manevra respectivă a fost efectuată peste 2 treceri pentru pietoni succesive, aflate la o distanță de 50 metri una de cealaltă, într-o zonă unde există o curbă către stânga ce obturează vizibilitatea către sensul opus de mers și în timp ce din sens opus venea un alt autoturism al cărui conducător auto a fost nevoit să efectueze manevre de evitare a coliziunii. Drept consecință a inițierii și efectuării manevrei de depășire, atunci când a observat autoturismul ce venea din sens opus, inculpatul a tras de volan către dreapta, cu consecința producerii unui accident în urma căruia un pieton a decedat și altul a fost grav rănit, la momentul imediat anterior impactului, autoturismul condus de acesta având o viteză de 96 km/h, o valoare aproape dublă în raport cu viteza maximă admisă pe acel sector de drum, de 50 km/h.
Inculpatul a acționat cu o ușurință ieșită din comun, încălcând normele de conduită opozabile conducătorilor auto și reglementate de dispozițiile codului rutier și regulamentului de aplicare a acestuia, sperând, în mod iresponsabil, că rezultatele conduitei sale imprudente nu se vor produce. Inculpatul ar fi trebuit să realizeze că, rulând autoturismul în circumstanțele faptice anterior descrise, ar fi putut crea un pericol pentru siguranța celorlalți participanți la trafic, prezența acestora putând cu lejeritate fi anticipată în condițiile în care se deplasa într-o zonă circulată atât de autoturisme, cât și de pietoni, zonă din centrul municipiului.
Sarcina inculpatului de a anticipa consecințele faptelor sale este apreciată prin raportare la obligația de diligență ce incumbă conducătorilor auto atunci când conduc autovehicule pe drumurile publice, de a nu pune în pericol viața celorlalți participanți, în prezenta cauză neexistând vreun motiv obiectiv care să-l fi împiedicat să prevadă acest rezultat posibil la momentul luării deciziei de a iniția manevra de depășire, respectiv de a o continua, în circumstanțele anterior analizate.
Deși pietonii accidentați de inculpat staționau pe carosabil la momentul producerii accidentului, la limita dintre acesta și parcare, respectiv la o distanță de aproximativ 50 cm în spatele autoturismelor parcate, așa cum s-a reținut anterior, poziția acestora nu a constituit un factor determinant în producerea accidentului, culpa revenind în proporție semnificativă inculpatului, într-un procent de 90%. Culpa concurentă a victimelor în proporție de 10% va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei pentru fiecare dintre cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.
Faptul că inculpatul nu figurează cu antecedente penale constituie o stare de normalitate și împrejurarea este avută în vedere la stabilirea pedepsei, însă aceasta nu poate constitui un factor decisiv care să atragă în mod imperativ, în cauza de față, ca modalitate de executare, stabilirea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, în condițiile art. 91 și urm. C.pen.
Totodată, în pofida caracterizărilor inculpatului întocmite de către reprezentanții autorităților locale din localitatea unde acesta domiciliază și de către actualul și fostul angajator ai acestuia, nu se poate face abstracție de atitudinea inculpatului de la momentul comiterii faptelor, maniera în care acesta a acționat și urmările produse denotând o lipsă de maturitate și de preocupare pentru consecințele pe care le-ar fi putut produce, cu atât mai mult cu cât experiența sa de conducător auto era una limitată, deținând permis de conducere de mai puțin de 1 an, aspect ce ar fi trebuit să imprime o mai mare atenție și responsabilitate la volan.
Deși inculpatul este o persoană tânără, instanța reține că și victima V.......... L............ M............, al cărui deces a fost cauzat de acțiunea inculpatului, era tot o persoană tânără, de 21 ani la data decesului.
De asemenea, și partea civilă B....... G............ D........ este o persoană tânără, de 22 ani, la momentul producerii accidentului fiind cursant al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” din mun. Drăgășani, de unde a fost exmatriculat în urma accidentului, din cauză că, în urma evaluării stării de sănătate degradată de leziunile provocate de acțiunea inculpatului, organele de conducere ale unității au stabilit că acesta era inapt fizic pentru a continua cursurile unei instituții militare de învățământ (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 67-71).
În vederea realizării scopului preventiv, respectiv a celui educativ ale pedepsei, instanța reține că se impune aplicarea, față de inculpatul S.......... C.......... A............, a unor pedepse cu închisoarea între mediul și maximul prevăzute de lege, între limitele reduse conform art. 396 alin. (10) C.pr.pen., pentru fiecare din cele 2 infracțiuni reținute în sarcina sa.
Prin urmare, în baza art. 192 alin. (1) și (2) C.pen. cu apl. art. 396 alin. (2) și (10) C.pr.pen., va condamna pe inculpatul S.......... C.......... A............, la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În raport cu valoarea socială ocrotită, respectiv viața persoanei și cu circumstanțele comiterii faptei, având în vedere și faptul că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn a exercita orice funcție reprezentativă ori care implică antrenarea unui interes public, în baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen. și art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară interzicerea, pentru o perioadă de 3 ani, a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deținerii unui permis de conducere, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen.
Tot astfel, în baza art. 65 alin. (1) rap.la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deținerii unui permis de conducere, pedeapsă ce se va executa, conform art. 65 alin. (3) C.pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 196 alin. (2) și (3) C.pen. cu apl. art. 396 alin. (2) și (10) C.pr.pen., va condamna pe inculpatul S.......... C.......... A............, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă comisă în dauna persoanei vătămate B....... G............ D.........
În raport cu valoarea socială ocrotită, respectiv integritatea corporală și a sănătății persoanei și cu circumstanțele comiterii faptei, dar ținând cont și de faptul că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn a exercita orice funcție reprezentativă ori care implică antrenarea unui interes public, în baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen. și art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară interzicerea, pentru o perioadă de 3 ani, a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deținerii unui permis de conducere, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei închisorii, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen.
Tot astfel, în baza art. 65 alin. (1) rap.la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deținerii unui permis de conducere, pedeapsă ce se va executa, conform art. 65 alin. (3) C.pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Având în vedere că cele două infracțiuni sunt comise în condițiile concursului de infracțiuni, devin incidente prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., conform cărora atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Prin urmare, în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., instanța va contopi cele două pedepse de 2 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 6 luni închisoare și va aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 6 luni închisoare (1/3 din 1 an și 6 luni), în final inculpatul S.......... C.......... A............ urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare.
Ca modalitate de executare, se impune executarea pedepsei rezultante în regim privativ de libertate, în condițiile art. 60 C.pen., având în vedere pe de o parte urmările faptei și toate circumstanțele comiterii acesteia, astfel cum au expuse anterior, iar pe de altă parte, faptul că nu este îndeplinită condiția prev. la art. 91 lit. a) C.pen., prin raportare la cuantumul pedepsei principale rezultante aplicate, respectiv o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 3 ani.
În continuare, instanța constată că pe lângă fiecare dintre pedepsele principale, în baza art. 67 alin. (1) C.pen., i s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen., iar în baza art. 65 alin. (1) C.pen., i s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și i) C.pen.
Conform art. 45 alin. (3) lit. a) C.pen., dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeași natură și cu același conținut, în caz de concurs de infracțiuni se aplică cea mai grea dintre acestea, iar dispozițiile art. 45 alin. (5) C.pen. prevăd că, dacă pe lângă pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplică dispozițiile alin. (1), pedeapsa accesorie rezultată executându-se până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În concret, în baza art. 45 alin. (3) lit. a) C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deținerii unui permis de conducere, pe o perioadă de 3 ani, ce se va executa, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen., după executarea pedepsei închisorii, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
Totodată, în baza art. 45 alin. (5) rap. la art. 45 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deținerii unui permis de conducere, pedeapsă ce se va executa, conform art. 45 alin. (5) C.pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Având în vedere că inculpatul S........ C......... A...........a fost supus, în prezenta cauză, măsurilor preventive ale reținerii, respectiv arestării preventive și arestului la domiciliu în perioada 08.04.2020 – 22.11.2020, instanța, în baza art. 72 C.pen. și art. 404 alin. (4) lit. a) C.pr.pen., va deduce din pedeapsa rezultantă durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, începând cu 08.04.2020 și până la 22.11.2020, inclusiv.
Cu privire la măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat, instanța reține că se impune menținerea acesteia, măsura fiind în continuare necesară în interesul bunei desfășurări a procesului penal și proporțională cu gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului și cu scopul urmărit la momentul luării, respectiv menținerilor anterioare ale acesteia.
Așadar, în baza art. 399 alin. (1) și art. 404 alin. (4) lit. b) C.pr.pen., va menține față de inculpatul S.......... C.......... A............ măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă prin încheierea penală nr. 118/19.11.2020 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a7, menținută ulterior prin decizia penală nr. 1221/06.10.2021, pronunțată de către Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ...../207/2020 și prin încheierea penală nr. 121/26.11.2021 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020*/a1, până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri sau, în cazul exercitării căilor de atac, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile.
Pe durata controlului judiciar, inculpatul va respecta în continuare obligațiile impuse prin încheierea penală nr. 118/19.11.2020 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ...../207/2020/a7, respectiv: să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar în fața căruia se află cauza, să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței, să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv Poliția mun. Caracal, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 399 alin. (4) C.pr.pen., dispoziția cu privire la menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpat este executorie.
În baza art. 3, art. 4 lit. b), art. 7 alin. (1) și Anexa – pct. 3 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul S.......... C.......... A............, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Instanța mai reține faptul că, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 195/2002, anularea permisului de conducere se dispune în cazul în care titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârșită ca urmare a nerespectării regulilor de circulație. Potrivit art. 203 alin. (1) lit. a) din HG nr. 1391/2006, atribuții în acest sens are șeful serviciului poliției rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta, care, în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă, dispusă de o instanță din România va anula permisul de conducere.
Astfel, în baza art. 114 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 195/2002 rap. la art. 203 alin. (1) din HG nr. 1391/2006, instanța va dispune comunicarea prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive, către Inspectoratul de Poliție Județean Olt – Serviciul Rutier, în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului S.......... C.......... A.............
În ceea ce privește acțiunile civile exercitate de părțile civile V......... I...... , V......... M...... , O......... A........ M..........., T......... G............. și B....... G............ D........, instanța le va admite în parte, pentru următoarele considerente:
Cu titlu preliminar, instanța reține faptul că, la momentul producerii accidentului, pentru autoturismul condus de inculpatul S.......... C.......... A............ era încheiat un contract de asigurare pentru răspundere civilă între proprietarul autoturismului Opel Astra cu nr. de înmatriculare OT-77-....., respectiv U.............. S........., și partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA (fila 185 DUP).
Având în vedere decizia nr. 1/2016 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, partea responsabilă civilmente, asigurător RCA, este obligat în mod exclusiv pentru acoperirea daunelor morale și materiale provocate de către inculpat ca urmare a accidentului rutier, în măsura în care prejudiciul nu depășește valoarea plafonului asigurat.
În considerentele acestei decizii, obligatorii pentru instanțele judecătorești, s-a reținut că ,,plecând de la natura specială a contractului de asigurare de răspundere civilă obligatorie, se apreciază că asigurătorii de răspundere civilă obligatorie au calitate de părți responsabile civilmente în procesul penal pentru prejudicii produse de asigurații lor prin accidente de vehicule, atât în temeiul legii civile, cât și în temeiul contractului de asigurare (...) părțile încheie un contract aleatoriu, în care riscul producerii unei fapte prejudiciabile trece de la asigurat la asigurător, este asumat de acesta din urmă, care răspunde la producerea riscului asigurat, întrucât a încasat în acest scop o primă de asigurare stabilită în raport cu specificul riscului. Ca urmare, obligația de dezdăunare a persoanelor păgubite prin infracțiune își are cauza în contraprestația asiguratului, respectiv în plata primei de asigurare. Împrejurarea că asigurătorul răspunde în limitele prevăzute în contract și că această limitare ar putea aduce atingere principiului reparației integrale a prejudiciului nu justifică legal răspunderea solidară cu autorul faptei ilicite, întrucât solidaritatea nu rezultă din lege sau din contract, iar asigurătorul răspunde pentru asigurat în temeiul legii și al contractului, asumându-și o obligație proprie și nefiind ținut la reparație în condițiile art. 1382 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, întrucât nu răspunde pentru o faptă prejudiciabilă pe care să fi comis-o alături de asigurat.”
Conform art. 14 alin. (4) – (5) și alin. (9) din Legea nr. 132/2017, ,,(...) (4) Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul le plătește cu titlu de dezdăunare și pentru cheltuielile de judecată și/sau cheltuielile aferente în cazul soluționării alternative a litigiului persoanelor prejudiciate prin vătămare corporală sau deces și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.(5) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului din vina căruia s-a produs accidentul. (...) (9) Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la alin. (1)-(6) și (8) se acordă și în cazul în care conducătorul vehiculului, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul”.
În aceste condiții, prin raportare la dispozițiile art. 14 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 și la decizia nr. 1/2016 pronunțată în Recurs în interesul legii, societatea de asigurare SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA este datoare să acorde despăgubirile în cazul accidentului produs de inculpat, chiar dacă acesta nu era proprietarul autoturismului în cauză.
Potrivit art. 19 alin. (1) C.pr.pen., acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. Alin. (5) al aceluiași text prevede modalitatea prin care se repară prejudiciul material sau moral cauzat persoanei vătămate prin săvârșirea infracțiunii, respectiv potrivit dispozițiilor legii civile. Așadar, în cauză devin incidente dispozițiile din C.civ. privind răspunderea civilă delictuală.
Conform art. 1349 C.civ., „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”. Totodată, art. 1357 C.civ. statuează următoarele: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”. Din analiza acestor dispoziții reiese că incidența răspunderii civile delictuale într-un caz concret presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite; producerea unui prejudiciu; existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția autorului faptei ilicite.
De asemenea, art. 252 C.civ. prevede că „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică”.
Persoana păgubită are la dispoziție mai multe mijloace de apărare, printre care și cel enunțat de art. 253 alin. (4) C.civ., conform căruia „(...) persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive”, iar potrivit art. 61 alin. (1) C.civ., ,,Viața, sănătatea și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane sunt garantate și ocrotite în mod egal de lege”.
Instanța mai reține că, în ceea ce privește daunele materiale, potrivit art. 97 C.pr.pen., este obligată să lămurească cauza sub toate aspectele, inclusiv în ceea ce privește latura ei civilă, pe bază de probe, spre deosebire de daunele morale, al căror cuantum se stabilește de către instanță pe bază de apreciere.
În cauză, fapta ilicită constă în acțiunea inculpatului de încălcare a dispozițiilor legale ce îi erau opozabile în calitate de conducător auto, astfel cum au fost analizate în cadrul laturii penale, respectiv efectuarea manevrei de depășire într-o zonă în care efectuarea acesteia era interzisă, conducerea autoturismului cu o viteză peste limita legală admisă, cu consecința pierderii controlului direcției de mers de către acesta și a producerii unui accident rutier cu victime și pagube materiale.
Fapta ilicită este comisă cu vinovăție sub forma culpei cu prevedere, în sensul art. 16 alin. (3) teza I C.civ., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că nu se va produce. Prejudiciul cauzat constă în producerea decesului victimei V.......... L............ M............ și vătămarea corporală a părții civile B....... G............ D........, accidentul producând consecințe grave asupra acestuia din urmă atât în plan fizic, cât și psihic. Între fapta ilicită și prejudiciul produs există legătură de cauzalitate, decesul victimei V.......... L............ M............ și vătămarea corporală, cu consecințe grave din punct de vedere fizic și psihic asupra părții civile B....... G............ D........ fiind cauzate de comiterea faptei ilicite de către inculpat.
La producerea prejudiciului, contribuția inculpatului, autor al faptei ilicite, a fost stabilită de instanță, la analiza laturii penale, în proporție de 90%, iar a victimei V.......... L............ M............ și a părții civile B....... G............ D........, în proporție de 10%, aceste proporţii ale culpelor urmând a fi valorificate inclusiv în soluţionarea laturii civile a cauzei.
În considerentele deciziei nr. 12/2016 pronunţată de ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, ,,Dispoziţiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil nu instituie condiţia ca victima să săvârşească ea însăși o faptă ilicită, cum este în cazul făptuitorului, fiind relevantă în ipoteza reglementată de norma juridică în discuţie doar examinarea atitudinii victimei, din perspectiva vinovăţiei acesteia (...) Aşadar, dacă există o vinovăţie comună a autorului infracţiunii şi a victimei, întinderea despăgubirilor la a căror plată va fi obligat autorul va fi direct proporţională cu ponderea contribuţiei sale la producerea prejudiciului.”
Ceea ce interesează sub aspectul culpei victimei este aşadar vinovăţia, sub forma intenţiei sau culpei, aşa cum sunt definite prin dispoziţiile art. 16 alin. (2) şi (3) C.civ., şi nu caracterul licit sau ilicit al faptei victimei, atât timp cât se reţine existenţa unei fapte culpabile concurente care se înscrie în lanţul cauzal generator al prejudiciului şi care constituie o circumstanţă legală de diminuare a obligaţiei de despăgubire aflate în sarcina făptuitorului.
Cu privire la daunele materiale pretinse de partea civilă V......... I...... , instanța reține că devin incidente prevederile art. 1392 C.civ., potrivit cărora ,,Cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătății victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli”.
În cauză, întinderea pretențiilor de 3.758 lei pretinse de partea civilă V......... I.... este dovedită de înscrisurile depuse la dosar, respectiv facturile care atestă dovada cheltuielilor efectuate de acesta cu materialele de construcție pentru cavou, monumentul funerar, costumul și pantofii pentru defunct (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 138-140).
Având însă în vedere culpa inculpatului, în proporție de 90%, în producerea accidentului și culpa victimei V.......... L............ M............, în proporție de 10%, instanța va dispune, în temeiul art. 1371 alin. (1) C.civ., reducerea proporțională a daunelor materiale pretinse și dovedite, astfel că va obliga partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata către partea civilă V......... I.... a sumei de 3.382,2 lei cu titlu de daune materiale.
Sub aspectul daunelor morale pretinse de părțile civile V......... I...... , V......... M...... , O............ A......... M..............și T......... G............., instanța reține următoarele:
Conform art. 1391 alin. (2) C.civ., ,,Instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu”.
Partea civilă V......... I.... este tatăl victimei V.......... L............ M............ (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 124, 126), V......... M...... este mama acestuia (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 124, 127), O............ A......... M..............este sora (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 124, 126-127, 130-132), iar T......... G............. este bunica maternă (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 124, 133-137).
Cu privire la daunele morale solicitate de către părțile civile, instanța consideră ca acestea reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele de ordin moral ale părților civile. Instanța consideră că pierderea unei persoane importante din familie reprezintă un moment foarte dificil care nu poate fi depășit ușor. Prin urmare, suferința celor 4 părți civile se concretizează într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către partea responsabilă civilmente, prejudiciul fiind cauzat de acțiunea ilicită a inculpatului. Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanței. În cauza de față nu există elemente de natură a contrazice această prezumție.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se au în vedere o serie de criterii, respectiv consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit, iar nu îmbogățirea fără just temei.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale trebuie să țină seama de suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat care a avut drept consecință pierderea vieții unei persoane.
Cu privire la daunele morale, instanța apreciază că nu se poate stabili un preț al suferinței cauzate acestora ca urmare a pierderii unei persoane importante, însă va ține cont de modificările produse în viața părților civile, dar și de faptul că victima V.......... L............ M............ a fost scos din viața acestora într-un mod brutal și intempestiv, ca urmare a accidentului produs, și la o vârstă fragedă, de 21 ani, fapt ce a produs în mod evident o rupere bruscă a echilibrului familiei.
Prin acordarea sumelor de bani cu titlu de daune morale ca urmare a decesului unui membru al familiei se urmărește acoperirea prejudiciului moral cauzat, constând în suferințele psihice produse prin dispariția unei persoane dragi. În speță, sunt evidente consecințele negative suferite în plan psihic de către părinții, sora și bunica victimei, dată fiind legătura profundă a acestora cu cel dispărut și șocul emoțional devastator produs de decesul survenit în condițiile arătate.
Instanța are în vedere faptul că, potrivit declarației martorului N....... D......... N........... (fila 192 dosar ...../207/2020*), prieten al defunctului, familia victimei V.......... L............ M............ nu a trecut nici până în prezent peste trauma provocată de accidentul produs la data de 12.03.2020. A arătat martorul că părinții victimei, respectiv V......... I.... și V......... M...... , sunt persoane în vârstă, cu probleme de sănătate, iar victima era persoana care era stâlpul familiei, ceilalți bazându-se pe el. Tot din declarația martorului rezultă că victima V.......... L............ M............ se îngrijea de părinții săi, iar din actele de stare civilă depuse la dosar, instanța reținând inclusiv faptul că victima locuia la aceeași adresă cu aceștia. În ceea ce o privește pe partea civilă O......... A........ M..........., sora victimei, martorul a arătat că aceasta lucrează în străinătate.
Instanța reține așadar că părinții victimei, părțile civile V......... I.... și V......... M...... , sunt îndreptățiți la admiterea acțiunii civile sub aspectul daunelor morale în cuantum de 500.000 lei fiecare, având în vedere că victima locuia cu aceștia, fiind unicul fiu al familiei, care se îngrijea de părinții săi, însă va fi avută în vedere și culpa victimei în producerea accidentului, astfel că sumele pretinse vor fi reduse proporțional cu gradul culpei acesteia, respectiv cu 10%.
Prin urmare, instanța va obliga pe partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata a câte 450.000 lei către fiecare dintre părțile civile V......... I.... și V......... M...... cu titlu de daune morale.
În ceea ce o privește pe părțile civile O......... A........ M..........., sora victimei, se reține că aceasta nu locuia cu victima Velea Laurențiu și cu părinții acestuia, dar între aceasta și fratele său exista o relație apropiată, relevată de fotografiile depuse la dosar de părțile civile (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 114-123).
Față de acest aspect, instanța apreciază că se impune admiterea în parte acțiunii civile sub aspectul daunelor materiale pretinse de partea civilă O......... A........ M..........., până la suma de 300.000 lei, care va fi redusă corespunzător cu gradul de culpă al victimei în proporție de 10%, în final urmând a fi obligată partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la sumei de 270.000 lei către partea civilă O............ A......... M..............cu titlu de daune morale.
În ceea ce o privește pe partea civilă T......... G............., bunica paternă a inculpatului, instanța reține că nepotul său era cel care se ocupa de cele necesare în familie, inclusiv aceasta fiind afectată de pierderea vieții victimei (dosar nr. 3380/207/2020, vol. I, fila 286).
Așadar, instanța apreciază că partea civilă T......... G............. este îndreptățită la admiterea acțiunii civile sub aspectul daunelor morale pretinse, în cuantum de 100.000 lei, însă se impune reducerea proporțională a acestora, în raport cu gradul de culpă al victimei în producerea accidentului, respectiv cu 10%, astfel că va obliga pe partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata sumei de 90.000 lei către partea civilă T......... G............. cu titlu de daune morale.
Cu privire la penalitățile de 0,2%/zi de întârziere pretinse de aceste părți civile, calculate pentru fiecare zi de întârziere în raport cu data introducerii cererii, respectiv 30.09.2020 (dosar nr. ...../207/2020, vol. I fila 51), instanța reține că potrivit art. 21 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2017, ,,(4) Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F. (5) Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii.”
Raportat la aceste dispoziții legale, solicitarea de acordare a penalităților în cuantum de 0,2%/zi de întârziere poate fi admisă numai în parte, urmând a fi acordate, în caz de neconformare a obligației principale stabilite în sarcina părții responsabile civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA, în raport cu debitul datorat, începând cu a 11-a zi de la data comunicării către partea responsabilă civilmente a prezentei hotărâri, rămasă definitivă.
Prin urmare, instanța va obliga partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata către părțile civile V......... I...... , V......... M...... , O............ A......... M..............și T......... G............. a unor penalități în cuantum de 0,2%/zi de întârziere în raport cu suma datorată către fiecare dintre aceste părțile civile, începând cu a 11-a zi de la data comunicării către partea responsabilă civilmente a prezentei hotărâri, rămasă definitivă.
Cu privire la daunele materiale în cuantum de 60.000 euro pretinse de partea civilă B....... G............ D........, instanța reține că aspectele expuse anterior în privința necesității dovedirii acestora prin probe sunt valabile în continuare, iar pretențiile solicitate cu acest titlu urmând a fi admise în parte.
Conform contractului de închiriere din 14.09.2020 (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 189-190), tatăl părții civile a închiriat un apartament în mun. București în intervalul 15.09.2020 – 14.02.2021, pentru o perioadă de 5 luni, chiria fiind stabilită într-un cuantum de 270 euro/lună, reieşind astfel o sumă totală de 1.350 euro. Acest apartament a fost închiriat pentru a asigura prezența părții civile în mun. București, în vederea efectuării investigațiilor și consultațiilor medicale, aspect ce rezultă atât din înscrisurile medicale aflate la dosar, emise de instituții/cabinete medicale din mun. București în acest interval, cât și din declarațiile martorilor B........... I............ A...........şi N......... D......... H........... (filele 190-191 dosar nr. ...../207/2020*).
În cauză sunt dovedite și plățile în cuantum de 23.893 lei efectuate cu ocazia ședințelor de consiliere psihologică, respectiv cu consultaţiile medicale la care partea civilă a participat după producerea accidentului, sumele rezultând din însumarea valorilor înscrise pe bonurile fiscale/chitanţele emise de cabinete medicale/unităţi spitaliceşti (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 250, 252, 254, 255, 257, 258, 260-263, 274, dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 42-43).
De asemenea, sunt întemeiate pretențiile și cu privire la suma de 2.323,45 lei reprezentând contravaloarea unor medicamente şi dispozitive medicale achiziționate pentru partea civilă B....... G............ D........, sumele rezultând din însumarea valorilor înscrise pe bonurile fiscale emise de farmacii şi entităţi medicale (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 204-249, dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 36-62).
Totodată, sunt dovedite şi plăţile în cuantum de 2.288,84 lei pentru achiziţia de carburant necesar deplasărilor părţii civile în vederea efectuării consultaţiilor/intervenţiilor medicale la care a fost supus, sumă rezultată din însumarea valorilor înscrise pe bonurile fiscale emise pentru achiziţia de carburant de staţii de alimentare în perioada ulterioară accidentului (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 198-247, dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 36-64).
Instanța nu poate reține însă în susținerea daunelor materiale solicitate și bonurile fiscale care fac dovada achiziției unor alimente sau a unor produse de igienă personală, în perioada ulterioară producerii accidentului. Instanța apreciază că achiziția acestor bunuri nu este o consecință directă și necesară a faptei comise de inculpat, nevoia unei persoane de a-și procura alimente sau articole produse de igienă personală subzistând în orice condiții, independent de starea fizică sau psihică în care aceasta se află. Astfel, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă cu privire la toate sumele indicate în bonurile fiscale depuse de partea civilă la dosar care atestă doar achiziția unor alimente şi produse de igienă personală.
Față de aceste aspecte, în raport cu probele administrate, așa cum au fost anterior analizate și în raport cu dovedirea întinderii daunelor materiale, instanța va obliga partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata către partea civilă B....... G............ D........ a sumei de 1.350 euro în echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii şi la suma de 28.505,29 lei (rezultată din însumarea sumelor de 23.893 lei, 2.323,45 lei şi 2.288.84 lei, indicate anterior) reprezentând daune materiale.
Referitor la daunele morale în cuantum de 450.000 euro pretinse de partea civilă B....... G............ D........, instanța reține faptul că nu există criterii clare de cuantificare a daunelor morale, în general, care au un statut diferit de cel al prejudiciului patrimonial, susceptibil de o evaluare exactă. Este de necontestat faptul că, prin natura sa nepecuniară, prejudiciul moral nu poate fi exprimat în bani, dar nici nu este oportună o altă modalitate de reparare. Astfel, instanța are îndatorirea de a asigura reparația bazată pe un raport echitabil între fapta inculpatului și prejudiciul suferit în plan psihic de către partea civilă, prejudiciul moral neputând fi dovedit cu probe certe, existând doar criterii generale lăsate la aprecierea judecătorului, care va stabili cuantumul bănesc al prejudiciului suferit, întrucât, spre deosebire de prejudiciul material, a cărui întindere trebuie să fie certă, în cazul daunelor morale, certitudinea poartă numai asupra existenței prejudiciului, nu și asupra posibilității de evaluare a acestuia.
Daunele morale reprezintă așadar prejudiciul de natură nepatrimonială al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut neeconomic care definesc personalitatea umană și, în pofida faptului că acest rezultat nu poate fi evaluat pecuniar, generează dreptul și obligația corelativă de reparare.
Infracțiunea de vătămare corporală din culpă este de natură să provoace inclusiv o stare de disconfort psihic, o suferință psihică generatoare de prejudicii morale, orice suferință repercutându-se în planul afectivității și psihicului persoanei vătămate, care suportă astfel, pe lângă o suferință fizică, și una de ordin psihic.
În ceea ce privește integritatea fizică și psihică, acestea apar ca fiind un atribut inerent ființei umane, intangibil, de o valoare incomensurabilă. Acestea constituie premisa viețuirii în condiții normale, a dezvoltării personalității omului și a implicării sale sociale.
Impunerea în sarcina persoanei vătămate a obligației de a dovedi, prin înscrisuri sau alte asemenea mijloace de probă, prejudiciul moral ce i-a fost cauzat apare ca fiind o sarcină excesivă, incompatibilă cu garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil, consacrat la nivel convențional prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Concluzia exonerării persoanei vătămate de proba unui prejudiciu concret este și o consecință a naturii dreptului lezat – integritatea fizică și psihică – natură care nu face loc unei evaluări mecanice.
În cauză, instanța are în vedere atât numărul de zile de îngrijiri medicale menționate în raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3271/A5/15.01.2021 emis de IML Craiova, respectiv 180 zile (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 22-26), cât și urmările produse în plan psihic asupra părții civile B....... G............ D.........
Partea civilă a necesitat astfel, în urma accidentului produs prin acțiunea ilicită a inculpatului, o serie de intervenții chirurgicale la nivelul membrelor inferioare. Astfel, în urma intervenției 26.05.2020, partea civilă a suferit în continuare din cauza mersului dificil, acuzând în continuare dureri la nivelul membrului inferior drept și imposibilitatea flexiei dorsale, precum și parestezii la nivelul membrului inferior drept.
În urma evaluărilor psihologice, s-a stabilit că partea civilă a prezentat tulburări psiho-emoționale și comportamentale care îi afectează viața personală și profesională, având reacție emoțională crescută, vise și coșmaruri legate de accident, sentimente de detașare, iritabilitate, dificultăți de concentrare, atitudine de izolare și neîncredere (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, fila 23 verso). S-a constatat că partea civilă prezintă simptomatologie specifică stresului posttraumatic, stare de hipervigilență în raport cu integritatea corporală și protejarea vieții și amintiri detresante ale evenimentului, deși trecuse o perioadă de aproape 1 an de la data producerii accidentului. De asemenea, factori psihotraumatizanți pentru acesta au mai fost identificați ca fiind durerile fizice, frica, neputința, pierderea prietenilor și moartea prietenului său în același accident, recomandându-i-se să urmeze consiliere psihologică pentru recuperarea psiho-emoțională și în scopul atenuării simptomatologiei.
În cuprinsul aceluiași raport de nouă expertiză medico-legală au fost menționate și efectele negative produse asupra părinților părții civile, a căror suferință, în mod evident, este resimțită și de fiul acestora, partea civilă B....... G............ D........, aceștia locuind împreună, mama lui B....... G............ D........ fiind nevoită ca, în urma accidentului, pentru o perioadă de 4 luni, să obțină concediu pentru a-și putea îngriji fiul, care era imobilizat la pat, acest din urmă aspect fiind relevat inclusiv de declarația martorului Decebal Ștefan Horațiu (fila 190 dosar ...../207/2020*).
Totodată, drept consecință a accidentului produs, conform raportului de nouă expertiză medico-legală, capacitatea de muncă a părții civile a fost pierdută cu cel puțin jumătate.
Din cuprinsul raportului de expertiză extrajudiciară în materia psihologie clinică și judiciară nr. 20/30.07.2020 emis de C.I. Psihologie Iosif Adina (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 171-174), rezultă că partea civilă B....... G............ D........ suferea de stres posttraumatic, factorul traumatizant reprezentat de accidentul rutier și consecințele acestuia, de operațiile suportate, suferința fizică, schimbarea mediului și a rutinelor de viață, au determinat modificări semnificative în plan personal, social și profesional.
Suferințele în plan fizic și pentru o perioadă îndelungată, resimțite de partea civilă, sunt relevate și de înscrisurile medicale (scrisori medicale, buletine ecografii, bilete de ieșire din spital) emise după data producerii accidentului, ca urmare a consultațiilor sau intervențiilor la care a fost supus acesta, dar şi de fotografiile aflate pe suportul optic depus la dosar de partea civilă (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, fila 285).
Se mai constată că, la momentul producerii accidentului (12.03.2020), partea civilă avea calitatea de elev al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” din mun. Drăgășani, începând cu data de 04.02.2020 (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, fila 71), iar leziunile suferite ca urmare a accidentului produs de inculpat i-au afectat starea fizică într-o asemenea măsură încât organele de conducere ale instituției militare de învățământ, în urma unei evaluări, l-au declarat inapt pentru a urma cursurile unei instituții militare de învățământ/similare, conform Ordinului comandantului acestei unități nr. 40119566/19.01.2021 (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 67-71).
Martorul B....... I........... A............., audiat de instanță, a relatat că este coleg de serviciu cu tatăl părții civile și acesta i-a povestit că fiul său a fost supus mai multor intervenții chirurgicale în urma accidentului, iar pe perioada recuperării, familia părții civile a închiriat și un apartament în mun. București. A mai declarat martorul că tatăl părții civile i-ar fi spus că acesta din urmă încă suferă în urma accidentului, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, având în continuare dureri și nu mai socializează ca înainte, izolându-se de prieteni, iar în prezent urmează consiliere psihologică (fila 191 dosar nr. ...../207/2020*). Aceleași aspecte au fost relatate și de martorul N......... D......... H........... (fila 190 dosar nr. ...../207/2020*).
Instanța apreciază că pierderea posibilității de a se mișca liber și de a desfășura aceleași activități fizice ca în perioada anterioară producerii accidentului și suferințele cauzate prin faptul că partea civilă nu mai e una independentă generează o stare de frustrare, supărare, dezamăgire, tristețe și reprezintă un moment foarte dificil, care nu poate fi depășit cu ușurință.
Așadar, la stabilirea cuantumului daunelor morale, nu poate fi avut în mod exclusiv, matematic, doar numărul zilelor de îngrijiri medicale indicat în raportul de nouă expertiză medico-legală (180 zile), ci trebuie avute în vedere inclusiv consecințele în plan fizic și psihic rezultate în urma comiterii infracțiunii și care se vor repercuta și în continuare asupra părții civile, acestea fiind analizate anterior de instanță.
Potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit), daunele morale se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de victimă, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiții sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs persoanei vătămate, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.
Față de toate aspectele analizate și față de motivele indicate punctual în analiza expusă anterior, instanța consideră că suma de 250.000 euro (în echivalent lei la cursul BNR de la data plății) cu titlu de daune morale, ar constitui o compensare echitabilă a suferinței cauzate părții civile prin săvârșirea infracțiunii, fără a constitui și o îmbogățire fără justă cauză. Având în vedere culpa părții civile, în proporție de 10%, în ceea ce privește producerea accidentului, instanța urmează să reducă proporțional suma menționată anterior, rezultând așadar suma de 225.000 euro în echivalent lei la cursul BNR de la data plății.
Suma de bani stabilită respectă principiul proporționalității, fiind de natură a ușura sau a compensa, în măsura în care este posibil, suferințele pe care le-a îndurat, sau eventual mai trebuie să le îndure, de a-i asigura o minimă satisfacție în acest sens.
În ceea ce privește pe partea civilă B....... G............ D........, urmare a accidentului suferit, aceasta a fost privată de posibilitatea de a avea activități inerente vieții curente, prejudiciul de agrement vizând repararea în exclusivitate a imposibilității pentru victimă de a avea activități cotidiene specifice vârstei, de a petrece timpul liber, de a urma cariera pentru care se pregătea sau alte activități pe care acesta le practica în mod normal.
Suma stabilită este una care face și ca în cauză să nu aibă loc o despăgubire fără justă cauză, prin raportare la toate aspectele menționate anterior.
Prin urmare, instanța va obliga pe partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata sumei de 225.000 euro în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății către partea civilă B....... G............ D........, cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește prestația compensatorie în cuantum de 2.000 euro/lună solicitată de partea civilă B....... G............ D........, conform art. 1387 C.civ., ,,(1) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condițiile art. 1388 și 1389, după caz, echivalentul câștigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacității sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală și, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viață ale celui păgubit, precum și orice alte prejudicii materiale. (2) Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câștigului din muncă se acordă, ţinându-se seama și de sporirea nevoilor de viață ale celui prejudiciat, sub formă de prestații bănești periodice. La cererea victimei, instanța va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale”, iar potrivit art. 1388 alin. (1) C.civ., ,,Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câștigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacității sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească.”
Având în vedere că la data comiterii faptei ilicite și a producerii prejudiciului partea civilă B....... G............ D........ era elev în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” din mun. Drăgășani, instituție de învățământ militar din care a fost exmatriculat pe motiv că era inapt pentru a continua cursurile acestei instituții, din pricina leziunilor suferite în urma accidentului, se reține că devin incidente prevederile art. 1388 alin. (1) teza finală C.civ.
Astfel, partea civilă ar fi putut realiza, la data terminării pregătirii pe care era în curs să o primească, o remunerație lunară netă aferentă activității de jandarm pe care ar fi urmat să o desfășoare la absolvirea acestei instituții militare.
Cu toate acestea, instanța nu poate ține cont, la stabilirea cuantumului prestației periodice pretinse de partea civilă, de fluturașii de salariu depuși de acesta în susținerea cererii sale (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 65-66).
Instanța reține că în cuprinsul acestor fluturași de salariu emiși pentru alte cadre militare în activitate nu se menționează în concret ce vechime au persoanele care dobândesc aceste venituri, ce grad militar dețin, fiind totodată menționate în cuprinsul acestora inclusiv sume care se acordă cu titlu de indemnizație specială, cum ar fi norma de hrană, contravaloarea echipamentului militar utilizat în exercițiul activității de militar sau decontarea serviciilor turistice, aceste din urmă sume neintrând în venitul lunar net de care se ține cont în mod exclusiv la stabilirea cuantumului prestației, prin raportare la prevederile art. 1388 alin. (1) anterior citate.
Conform art. 15 alin. (4) din Legea nr. 550/1994 privind organizarea și funcționarea jandarmeriei române, formarea subofițerilor de jandarmi se realizează în Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi, iar conform art. 23 alin. (3) din același act normativ, cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Astfel, instanța trebuie să se raporteze la situația concretă în care s-ar fi aflat partea civilă, la momentul terminării pregătirii pe care era în curs să o primească, respectiv la momentul finalizării cursurilor Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” din mun. Drăgășani, ținând cont strict de venitul lunar net pe acesta care l-ar fi obținut la momentul absolvirii, nu și de alte indemnizații cu caracter special.
La momentul absolvirii instituției de învățământ militar anterior menționate, partea civilă ar fi dobândit gradul militar de sergent major, acesta fiind gradul aferent celei mai mici funcții de subofițer în activitate, conform art. 2 lit. A – a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Conform tabelului din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – Anexa VI – Cap. I – Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională – pct. 19, salariul brut aferent funcției corespunzătoare gradului de maistru militar cls. a IV-a/sergent major, în funcție de studiile părții civile, este de 3.610 lei.
În aceste condiții, salarul net aferent funcției corespunzătoare gradului de sergent major este de aproximativ 2.100 lei, prin luarea în considerare a contribuțiilor sociale, respectiv a impozitului pe venit, care se scad din indemnizația brută.
Din adeverinţa nr. 286.650/16.03.2020 emisă de Școala Militare de Subofițeri de Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” din mun. Drăgășani (dosar ...../207/2020, vol. I, fila 264) rezultă că partea civilă ar fi urmat cursurile acestei instituţii de învăţământ militar în perioada februarie - decembrie 2020. Aşadar, acesta ar fi urmat să fie numit într-o funcţie militară ulterior absolvirii acestor cursuri, respectiv începând cu 01.01.2021.
Prin urmare, raportat la aspectele anterior expuse, instanța va dispune obligarea părții responsabile civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA să plătească în favoarea părții civile B....... G............ D........ suma de 2.100 lei/lună cu titlu de prestație periodică, până la intervenirea unei cauze de încetare sau până la atingerea plafonului maxim privind pagubele din polița de asigurare RCA seria RO/16/H16/DV nr. 2037521731 emisă la data de 24.11.2019 de SC Euroins România Asigurare – Reasigurare SA (fila 185 DUP) în cuantum de 6.070.000 euro, suma urmând a fi achitată începând cu data de 01.01.2021 (data de la care a partea civilă ar fi absolvit cursurile instituţiei de învăţământ militar).
Cu privire la acțiunile civile exercitate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și Spitalul Județean de Urgență Slatina, instanța reține faptul că, potrivit art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, ,,Cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătății prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii și au obligația reparării prejudiciului produs.”
Conform decontului de cheltuieli emis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, pentru victima V.......... L............ M............, cuantumul cheltuielilor de spitalizare ocazionate de îngrijirile medicale acordate ca urmare a accidentului produs de inculpat este de 12.536,97 lei, iar conform decontului de cheltuieli emis de Spitalul Județean de Urgență Slatina, pentru partea civilă B....... G............ D........, cuantumul cheltuielilor de spitalizare ocazionate de îngrijirile medicale este de 6.050,21 lei (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, fila 21, fila 204 DUP).
Potrivit art. 2223 alin. (1) C.civ., ,,În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil”.
Conform deciziei nr. 1/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Recurs în interesul legii, partea responsabilă civilmente este obligată în mod exclusiv la repararea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii.
Coroborând considerentele acestei decizii cu prevederile art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 potrivit cărora cheltuielile ocazionate de asistența medicală sunt recuperate de la persoanele care răspund potrivit legii și au obligația de a repara prejudiciul produs, în speță, asigurătorul de răspundere civilă delictuală, precum şi cu dispoziţiile art. 2223 alin. (1) C.civ., instanța reține că revine părții responsabile civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA obligația de a achita în mod exclusiv aceste costuri către unitățile spitalicești care s-au constituit în termen legal părți civile în cauză şi sunt la rândul lor persoane păgubite prin comiterea infracțiunii, în sensul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 132/2017.
De altfel, aceste cheltuieli nu fac parte din categoria celor pentru care asigurătorul nu răspunde, astfel cum sunt enumerate la art. 12 din Legea nr. 132/2017.
Așadar, în baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen. rap. la art. 19 și 25 C.pr.pen., art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 și art. 1357 și 1523 alin. (2) lit. e) C.civ., va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și va obliga partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA să plătească acestei părți civile suma de 12.536,97 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare ale victimei V.......... L............ M.............
Cu privire la solicitarea acestei părţi civile de actualizare a debitului cu dobânzile şi penalităţile de întârziere reglementate de art. 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, având în vedere că natura creanţei datorate de partea responsabilă civilmente este una civilă, iar nu una de natură fiscală.
În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen., va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Slatina și va obliga partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA să plătească acestei părți civile suma de 6.050,21 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții civile B....... G............ D........, sumă la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată asupra sumei datorate, de la data de 23.03.2020 (în raport de prevederile art. 1357 și art. 1523 alin. (2) lit. e) C.civ.) și până la achitarea efectivă a debitului.
În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen., va lua act de faptul că Spitalul mun. Caracal, deși a fost indicat în dispozitivul rechizitoriului ca parte civilă și a fost citat în faza de judecată, nu s-a constituit parte civilă în cauză, neexistând la dosar nicio cerere formulată în acest sens, conform art. 19 și urm. C.pr.pen.
Referitor la cheltuielile judiciare solicitate de părţile civile, instanţa reține că, potrivit art. 11 alin. (2) lit. e) teza I din Legea nr. 132/2017, revine asigurătorului obligaţia de a achita cheltuielile de judecată efectuate de către persoana prejudiciată.
Instanţa mai reține că nici aceste cheltuieli nu fac parte din categoria celor pentru care asigurătorul nu răspunde, astfel cum sunt enumerate la art. 12 din Legea nr. 132/2017.
Instanţa ia act că părţile civile V......... I...... , V......... M...... , O............ A......... M..............şi T......... G............. au precizat, prin apărătorul ales la termenul de judecată din 07.12.2021, că vor solicita pe cale separată cheltuielile judiciare efectuate în al doilea ciclu procesual, după trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin urmare, în baza art. 276 C.pr.pen. rap. la art. 11 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 132/2017, va obliga pe partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata sumei de câte 1.487,50 lei către fiecare dintre părţile civile V......... M...... , O............ A......... M..............si T......... G............. şi la plata sumei de 2.439,50 lei către partea civilă V......... I.... (dosar nr. ...../207/2020, vol. II, filele 96-103), cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de aceste părţi civile.
În baza art. 276 C.pr.pen. rap. la art. 11 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 132/2017, va obliga pe partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare-Reasigurare SA la plata sumei de 11.590 lei către partea civilă B....... G............ D........ (dosar nr. ...../207/2020, vol. I, filele 82-83), cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de această parte civilă.
În baza art. 272 alin. (1), art. 274 alin. (1) C.pr.pen., art. 398 C.pr.pen. şi art. 12 lit. f) din Legea nr. 132/2017, va obliga pe inculpatul S.......... C.......... A............ la plata sumei de 4.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (2.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale și 2.200 lei cheltuieli judiciare aferente camerei preliminare și judecății).
În baza art. 272 alin. (2) și art. 275 alin. (6) C.pr.pen., art. 5 alin. (1) lit. a) și art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatului S.......... C.......... A............, d-na av. T....... D..... G..... din cadrul Baroului Olt, în cuantum de 500 lei (delegația nr. 2600/02.12.2021), ca urmare a prezentării apărătorului ales al inculpatului, va rămâne în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Postat 28.01.2022
Judecătoria Iași
Ucidere din culpă. Culpa concurentă a victimei. Criterii în stabilirea cuantumului pedepsei
Curtea de Apel Cluj
Accident de circulaţie. Moartea a trei persoane şi vătămarea corporală a altor două. Indivizibilitate pasivă. Încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. Individualizarea pedepsei
Judecătoria Câmpina
UCIDERE DIN CULPĂ. Pericol social concret.
Judecătoria Brașov
Ucidere din culpă
Judecătoria Galați
Ucidere din culpă. Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei.