Divort prin acord

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr......../207/2020, petenţii G............ L...........-C.........şi P...... A....-M......, au solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se declare desfăcută căsătoria încheiată între părţi, la data de 25.08.2012, prin acordul părţilor, în temeiul art.373 lit.a C.civ, să se stabilească locuinţa copilului minor, G............... N............ - A.........., la domiciliul tatălui din Caracal, str. P......... P........nr. ........, Jud. Olt, să se dispună exercitarea în comun a autorităţii părinteşti asupra minorului de către ambii părinţi şi să se stabilească un program de vizită în favoarea mamei, la locuinţa copilului, conform înţelegerii petenţilor astfel: primul weekend pe lună, în ziua de sâmbătă, de la ora 10:00, până la ora 18:00 şi, în plus, cu acordul ambilor părinţi, minorul va putea fi vizitat oricând cu condiţia să nu fie perturbat programul normal de educaţie şi orice alte activităţi programate, necesare unei dezvoltări armonioase. Iniţial, soţii au agreat ca mama să nu fie obligată la plata unei pensii de întreţinere.

În motivarea cererii, petenţii au arătat că s-au căsătorit la data de 25.08.2012, din relaţia de căsătorie rezultând minorul G............... N............ - A.........., şi având în vedere neînţelegerile apărute între soţi, de comun acord, au convenit desfacerea căsătoriei, prin acordul părţilor, conform art. 374 şi următoarele din Codul civil.

Petenţii au mai arătat că, de comun acord, au convenit şi asupra celorlalte capete de cerere cu privire la care solicită să se ia act şi să se dispună în consecință.

Astfel, în ceea ce priveşte autoritatea părintească asupra copilului, de comun acord, au stabilit să se exercite de către ambii părinţi, conform art. 504 coroborat cu art 397 Cod civil., dorind ca după divorţ,  locuinţa minorului să rămână la domiciliul tatălui, respectiv în Caracal, str. P......... P........nr. ..., jud.Olt.

În ceea ce priveşte legăturile personale cu copilul, părţile solicită ca mama să beneficieze de un program de vizită după cum urmează: primul weekend pe lună, în ziua de sâmbătă, de la ora 10,00, până la ora 18:00, iar, în plus, cu acceptul ambilor părinţi, copilul va putea fi vizitat oricând de mama sa, cu condiţia să nu se perturbe programul normal de educaţie şi orice alte activităţi programate, necesare unei dezvoltări armonioase a acestuia şi conform înțelegerii intervenite între petenţi, tatăl urmează să se ocupe de îngrijirea copilului, asigurându-i condiții optime de viaţă, locuinţă şi educaţie.

Petenţii au mai arătat că au agreat ca mama să nu fie obligată la achitarea unei pensii de întreținere lunară în favoarea minorului.

S-a mai arătat că, în ceea ce priveşte relaţia dintre soţi, în ultima perioadă, au existat anumite divergenţe care s-au acutizat odată cu trecerea timpului, iar, în ultima perioada, aceste divergenţe au condus la apariţia de discuţii în contradictoriu şi la o răcire evidentă a relaţiilor dintre soţi, considerând că relațiile de căsătorie sunt grav şi iremediabil vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

În dovedirea cererii, petenţii au depus la dosar copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de naştere al minorului, copii C.I.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 200 lei, astfel cum rezultă din chitanţa seria 125472/2020 nr. 0031785 din 16.10.2020, conform art.  15 lit. a) din OUG 80/2013.

Instanţa, din oficiu, a dispus efectuarea anchetei psihosociale de către Primăria mun. Caracal, jud. Olt – Serviciul Autoritate Tutelară, la domiciliul situat în mun. Caracal, str. P......... P........, nr. 1B, jud Olt, care a fost depusă la dosarul cauzei - f.13.

În şedinţa publică din 17.11.2020, avocat Andrei Daniel, apărător al reclamantului şi mandatar cu procură specială autentificată prin încheierea de autentificare nr. 125-20-13719/30.10.2020,  emisă de Consulatul General al României la Trieste, să îl reprezinte în cauză pe petentul G............ N...........-C............, a depus la dosar împuternicirea avocaţială seria OT nr. 0073791/17.11.2020 de reprezentare şi asistenţă judiciară pentru reclamantul G........... Li..... C......, un exemplar în original de pe cererea de chemare în judecată, copie de pe cartea de identitate şi procura specială  anterior menţionată.

La acelaşi termen, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar, a procedat la luarea interogatoriului petentei P...... A....-M......, consemnat în încheierea de şedinţă, şi, faţă de susţinerile părţilor de la acest termen, a încuviinţat proba cu ancheta socială de la domiciliul efectiv al petentului G........... Li..... C......din Italia - San Stino Di Livenza.

Instanţa a dispus efectuarea acestor demersuri prin intermediul petentului G........... Li..... C......, cu adresă emisă de instanţă în acest sens, în baza încheierii de şedinţă, către autoritatea competentă din cadrul Primăriei San Stino Di Livenza din Italia, unde locuieşte efectiv petentul G........... Li..... C......, prin care s-a solicitat să se efectueze o anchetă socială la domiciliul său cu privire la comportarea părinţilor, ataşamentul minorului faţă de părinţi şi persoane din familia extinsă, condiţiile de viaţă, urmând a se exprima propuneri pentru instanţă.

Totodată, instanţa a pus în vedere apărătorului petentului să depună la dosar actele de stare civilă traduse în limba română de un traducător autorizat, ce s-au depus la acest termen în limba italiană şi s-a precizat că adresa va fi comunicată autorităţii corespunzătoare din Italia prin intermediul petentului, după depunerea la dosar a actelor de stare civilă traduse în limba română de un traducător autorizat.

Tot la termenul din 17.11.2020, instanţa a învederat părţilor că, deşi nu se cere stabilirea obligaţiei de întreţinere în sarcina mamei minorului, instanţa este obligată, potrivit prev. art. 919 alin. 2 C.pr.civ. să se pronunţe şi în acest sens, chiar dacă părţile nu o cer, interpelând-o pe petenta P...... A....-M...... cu privire la acest aspect. Petenta a arătat că este de acord să fie obligată la plata acestei pensii.

La dosar s-au mai depus, la 10.12.2020, înscrisurile de la filele 26-36, iar, la termenul din data de 12.01.2021, notele de şedinţă de la fila 37.

Tot la termenul de judecată din 12.01.2021, faţă de absenţa anchetei sociale de la dosar şi faţă de solicitarea petentului de a i se acorda un termen mai lung pentru finalizarea raportului de către autoritatea competentă din Italia, instanţa a acordat termen, punând în vedere petentului şi sp depună la dosar informaţiile transmise de autoritatea competentă din San Stino di Livenza – Italia, depuse la acest termen, traduse în limba română de un traducător autorizat, precum şi alte înscrisuri cu privire la nevoile de viaţă ale minorului şi alte activităţi extraşcolare frecventate de minor.

S-au depus la dosar, de către petent, înscrisurile de la filele 39-52.

La termenul din 23.02.2021, instanţa, din oficiu, a dispus efectuarea unei adrese către Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt, în vederea comunicării angajatorului reclamantei  P...... A.... - M.... pe teritoriul ţării, în caz afirmativ urmând a se comunica şi un extras REVISAL, şi a unei adrese către ANAF – AJFP Olt pentru a comunica veniturile realizate de reclamantă în ultimele 6 luni, relaţii comunicate la dosar.

La termenul din 09.03.2021, instanţa a acordat cuvântul în dezbateri şi, apoi, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 17.03.2021.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, petenţii G............ L...........-C.........şi P...... A....-M...... s-au căsătorit, căsătorie  înregistrată în Registrul Stării Civile al Primăriei comunei B......,  jud. Sibiu, sub nr. 9 din 25 august 20..., emiţându-se certificatul de căsătorie seria CG nr. ........... din 25.08.2012.

Din relaţia de căsătorie  a petenţilor a rezultat  minorul G............... N............ - A.........., născut la data de 27 decembrie 2012, naşterea fiind transcrisă în actul de naştere nr. 399/08.09.20....., înregistrat la Primăria Municipiului Caracal, conform căruia s-a emis certificatul de naştere seria NW nr. 770542 din 08.09.20.......

Instanţa reţine că petenţii au solicitat instanţei să ia act de acordul acestora privind desfacerea căsătoriei şi să nu se motiveze hotărârea de divorţ cu privire la culpa soţilor.

Totodată, instanţa reţine că părţile s-au înţeles cu privire la stabilirea locuinţei minorului G............ N...........-Al...........la tată, cu privire la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti asupra minorului de către ambii părinţi, precum şi cu privire la programul de vizită al mamei, astfel:

- în primul weekend din fiecare lună, în ziua de sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 18.00. 

- cu acordul ambilor părinţi, mama va putea să îl viziteze pe minor oricând, cu condiția să nu perturbe  programul  normal  de educație şi orice alte activități programate, necesare unei dezvoltări armonioase a minorului.

Totodată, în faţa instanţei, petenţii s-au înţeles cu privire la obligarea petentei P...... A....-M...... la plata, în favoarea minorului G............ N...........-Al..........., născut la data de 27.12.2012, a unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/4 din salariul minim pe economie, de la data introducerii actiunii (16.10.2020) şi până la majoratul minorului ori până la schimbarea condiţiilor avute în vedere de instanţă.

Instanţa mai reţine că petenţii şi-au păstrat, pe durata căsătoriei, numele avute anterior căsătoriei, astfel cum rezultă din actul de căsătorie al acestora.

În drept, instanţa reţine că, potrivit disp.art.374 alin. 1 din Codul Civil, divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori, rezultaţi din căsătorie.

De asemenea, potrivit art. 373 lit. a C.civ., divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre ei, acceptată de celălalt soţ.

Totodată, potrivit  art. 931 alin. 1 C.p.c. „la termenul de judecată, instanţa verifică dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor şi, în caz afirmativ, va pronunţa divorţul, fără a face menţiune despre culpa soţilor”.

Instanţa verificând consimțământul celor doi soţi, al petentei P...... A....-M...... exprimat personal în faţa instanţei, la termenul din 17.11.2020, iar al petentului G............ N...........-C............, exprimat prin avocat A.....D....., apărător al reclamantului şi mandatar cu procură specială autentificată prin încheierea de autentificare nr. 125-20-13719/30.10.2020, emisă de Consulatul General al României la Trieste, să îl reprezinte în cauză pe petentul G............ N...........-C............, care a depus la dosar şi împuternicireile avocaţiale seria OT nr. 0073791/17.11.20....... şi seria OT nr. 00783789 din 12.11.20......, de reprezentare şi asistenţă judiciară pentru reclamantul G............ N...........-C............, constată că acesta este liber şi neviciat.

Pentru acest motiv şi văzând prev. art. 927 C.pr.civ., care stipulează că hotărârea de divorţ nu se va motiva dacă ambele părţi solicită instanţei aceasta, urmează să admită capătul de cerere privind divorţul şi să declare desfăcută căsătoria încheiată între petenţii G............ L...........-C.........şi P...... A....-M......, la data de 25 august 2012, înregistrată în Registrul de Stare Civilă al Primăriei Comunei B......, jud. Sibiu, sub nr. act de căsătorie 9/25 august 20......, în baza căruia s-a emis certificatul de căsătorie seria CG nr. 110835/25.08.20......, prin acordul părţilor, fără a motiva hotărârea sub acest aspect, urmând să ia act că nu se solicită motivarea hotărârii cu privire la divorţ.

Instanţa urmează să ia act că părţile şi-au păstrat, pe durata căsătoriei, numele avute anterior căsătoriei, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie al acestora – f. 4 din dosar.

Referitor la efectele divortului cu privire la raporturile dintre părinţi si copilul lor minor, instanţa observă că în conformitate cu dispoziţiile art.396 alin. 1 Cod civil, instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copilului, de concluziile raportului de anchetă socială precum şi de înţelegerea părinţilor, pe care îi ascultă.

În ceea ce privește exercitarea autorității părintești, instanța reține că, potrivit art. 483 alin. (2) – teza I din C. Civ., părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului.

De asemenea, în conformitate cu art. 2 alin. (4) din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea 272/2004), principiul interesului superior al copilului prevalează în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, instanța judecătorească chemată să decidă într-un astfel de caz fiind obligată să îi acorde acestui principiu un interes deosebit.

În temeiul art. 503 alin. (1) coroborat cu art. 505 alin. (2) din C. Civ., instanța reține că părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, iar dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile, în această privință, dispozițiile privitoare la divorț.

În materia divorțului, art. 397 C.civ. stipulează regula exercitării în comun a autorității părintești de către ambii părinți, în afară de cazul în care instanța decide altfel, excepția fiind consacrată în art. 507 C.civ., care stipulează că, dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte va exercita singur autoritatea părintească.

Totodată, în conformitate cu art. 398 alin. (1) din Codul civil, instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să se exercite numai de unul dintre părinți doar în cazul în care, în baza unor motive întemeiate, s-ar constata că exercitarea autorității părintești în comun, de către ambii părinți, ar afecta interesul superior al copilului.

Astfel, înlăturarea unuia dintre părinți de la exercitarea autorității părintești asupra minorului este o măsură excepțională, motivele pentru care poate fi dispusă regăsindu-se în art. 36 alin. (7) din Legea 272/2004, respectiv: alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.

În cauză, părțile nu se află în niciuna dintre situațiile de excepție enumerate anterior, neexistând un impediment pentru ca cele două părți să exercite, în comun, autoritatea părintească asupra minorului rezultat din căsătorie.

Mai mult, instanța apreciază că exercitarea în comun a autorității părintești îi va responsabiliza pe părinți, determinându-i să creeze şi să mențină o permanentă legătură, respectând nevoia minorului pentru fiecare dintre ei și înlăturând, astfel, riscul unui ataşament afectiv mai puternic față de unul dintre părinți, care ar putea să genereze un dezechilibru psihologic al minorului, cu consecințe în viața pe care o va avea ca adult.

Pentru aceste motive, instanța va lua act de înţelegerea părţilor şi va dispune exercitarea autorităţii părinteşti în comun, de către ambii părinţi, asupra minorului G............ N...........-A..........., născut la data de 27.12.20.......

În ceea ce privește locuința minorului, instanța reține că potrivit art.496 alin. 1 şi 2 din noul Cod civil, copilul minor locuiește la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.

Instanţa reţine că, părţile au ajuns la o înţelegere fermă în ceea ce priveşte stabilirea domiciliului minorului la tată, acesta dispunând de condiţii corespunzătoare de locuit, astfel cum rezultă din ancheta de la filele 48 – 52 din dosar, efectuată de autoritatea competentă din San Stino di Livenza, la domiciliul din Italia.

 Instanţa are în vedere, totodată, şi faptul că minorul este puternic ataşat de tatăl său care îi oferă o bună educaţie şi îngrijire corespunzătoare, chiar mama minorului relatând aceste aspecte reprezentanţilor autorităţii competente din Italia, care au efectuat raportul de anchetă socială (f.49 din dosar).

Totodată, instanţa reţine faptul că mama petentă este de acord ca domiciliul minorului să fie stabilit la tată, aspect ce reiese din cererea de chemare în judecată semnată de ambele părţi şi din interogatoriul luat petentei în şedinţa publică - f.23-24.

Faţă de mijloacele de probă administrate în cauză, instanţa apreciază că, în prezent, alături de tată, minorul poate dezvolta o adevărată viaţă de familie, de natură să îi asigure o dezvoltare fizică şi psihică propice şi că este în interesul superior al minorului să îi fie stabilită locuinţa la tatăl său.

Constatând că există înțelegere între părți în privința acestui aspect și reținând concluziile raportului de anchetă socială potrivit cărora petentul oferă copilului condiții optime de locuit la domiciliul din Italia, instanța va lua act de înţelegerea părţilor şi va stabili locuința minorului G............ N...........-Al..........., născut la data de 27.12.20....., la tată.

La pronunțarea pe acest petit, instanța va avea în vedere nu numai înțelegerea părților, ci, în primul rând, interesul superior al minorului, principiu consacrat în art.263 C.civ, potrivit căruia  orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului  și în art. 2 alin. (3) din Legea nr.272/2004 potrivit căruia  principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.

În ceea ce priveşte programul de legături personale al minorului cu mama sa, în baza art. 496 alin. 5 C.civ., care prevede că părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul la locuinţa acestuia, instanţa, observând şi răspunsurile petentei din interogatoriul luat în şedinţa, care a precizat că petenţii au o relaţie bună în privinţa copilului, neexistând probleme, va lua act de înţelegerea acestora şi va încuviinţa petentei P...... A....-M......, mama minorului G............ N...........-Al..........., născut la data de 27.12.20....., să aibă legături personale cu minorul G............ N...........-Al..........., conform înţelegerii părţilor, astfel:

- în primul weekend din fiecare lună, în ziua de sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 18.00. 

- cu acordul ambilor părinţi, mama va putea să îl viziteze pe minor oricând, cu condiția să nu perturbe  programul  normal  de educație şi orice alte activități programate, necesare unei dezvoltări armonioase a minorului.

În ceea ce priveşte contribuţia părintelui căruia nu i-a fost încredinţat copilul la cheltuielile necesitate de creşterea acestuia, instanţa reţine că, potrivit art. 919 alin. 2 C.pr.civ., instanţa are obligaţia de a se pronunţa asupra acestui aspect chiar dacă părţile nu o cer.

În acest sens, instanţa va face aplicarea art. 402 C.civ, potrivit căruia instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor şi art 499 alin. (1) C.civ, potrivit căruia  tatăl şi mama sunt obligaţi în solidar să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională, iar conform alineatului (4) al aceluiași articol, în caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.

În temeiul art.529 alin.1 C.civ, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, acest text de lege stabilind şi un plafon al pensiei, astfel: când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

În ceea ce privește nevoile minorului, instanța reține că acesta este înscris la şcoală, de luni până vineri,  de la orele 8,00 – 16,00, în Italia, în cadrul instituției şcolare fiind servită masa de prânz şi sunt elaborate temele pentru ziua următoare; în fiecare zi de luni, are o oră de curs de logopedie; în fiecare sâmbătă are 45 minute de curs înot asistat de un instructor, menționându-se că această activitate este suspendată pe perioada pandemiei, astfel cum rezultă din notele de şedinţă de la fila 37 din dosar.

Astfel, minorul are nevoie, pe lângă hrană, de haine și rechizite corespunzătoare vârstei și studiilor, precum şi activităţilor extracurriculare la care participă.

Din cele ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar de ITM Olt şi ANAF – Serviciul Fiscal Municipal Caracal, cu privire la venitul net al petentei P...... A....-M......, instanța observă că aceasta nu realizează venituri, iar petentul G........... L...... C......este de acord cu obligarea sa la plata unei pensii raportate la venitul minim pe economie.

Observând că între părți există înțelegere și pe acest aspect, precum şi că locuinţa minorului urmează a fi stabilită la tată, instanța va lua act de înţelegerea părţilor, astfel cum a fost precizată în faţa instanţei, şi o va obliga pe petenta P...... A....-M...... la plata, în favoarea minorului G............ N...........-A..........., născut la data de 27.12.20...., a unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/4 din salariul minim pe economie, de la data introducerii actiunii şi până la majoratul minorului ori până la schimbarea condiţiilor avute în vedere de instanţă.

Astfel, în ceea ce priveşte data de la care petenta urmează să plătească pensia de întreţinere, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art.532 alin.1 C.civ, potrivit cărora pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată, anume data de 16.10.2020, când acţiunea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal, de la această dată prezumându-se că minorul s-a aflat în nevoie.

În temeiul art. 9 alin. (2) C.proc.civ, care statuează principiul disponibilității în procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Postat 11.05.2021

Domenii speta

Spete similare