Ordonanta presedentiala-program vizitare

Sentinţă civilă 1360/2021 din 11.10.2021


Dosar nr. 1996/284/2021

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:2021:001.001360

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RĂCARI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1360

Şedinţa publică din data de 11.10.2021

Instanţa constituită din:

Preşedinte:

Grefier:

Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamanta XXX, domiciliată în XXX, cu reşedinţa în XXX în contradictoriu cu pârâtul XXX, domiciliat în XXX.

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din 08.10.2021 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 11.10.2021, când a dispus:

După deliberare,

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari, la data de 11.06.2021, sub nr. XXX, reclamanta XXX a solicitat în contradictoriu cu  pârâtul XXX, stabilirea locuinței minorilor YYY și YYZ la domiciliul reclamantei și încredințarea minorilor către reclamantă, până la soluționarea acțiunii de divorț.

În motivare, a arătat că în timpul conviețuirii cu pârâtul, acesta a avut un comportament agresiv față de reclamantă, manifestat adeseori în prezența copiilor. De asemenea, pârâtul a avut o relație extraconjugală, ce a generat acțiunile violente ale acestuia față de reclamantă.

În data de 18.05.2021, a fost lovită cu pumnii și picioarele de către pârât, martori fiind părinții pârâtului și nașul de botez al minorului YYZ. Apoi, i-a luat telefonul pentru a nu putea suna la poliție sau pentru ca reclamanta să nu își anunțe părinții.

În următoarea zi, pârâtul a luat-o pe reclamantă de la serviciu pentru a p transporta cu mașina la domiciliul părinților acesteia, spunându-i să nu se mai întoarcă acasă. Au mers la domiciliu, unde reclamanta a împachetat obiectele sale și ale copiilor, iar după ce aceasta și copiii s-au urcat în mașină, părinții pârâtului au luat copiii cu forța și i-au închis în casă.

Din acel moment, nu i s-a mai permis să aibă vreun contact cu minorii, spunându-i-se că nu îi va mai vedea vreodată.

Minorilor nu li se permite să meargă la școală, să o contacteze pe reclamantă, iar învățătoarea minorului YYY a recomandat ca acesta să participe la ședințe de consiliere psihologică întrucât este foarte trist.

Reclamanta a precizat că beneficiază de condiții materiale bune, domiciliul său fiind situat într-o zonă cu acces la servicii medicale și de învățământ.

În schimb, condițiile locative ale pârâtului nu sunt potrivite creșterii minorilor, iar aceștia sunt traumatizați din cauză că au stat în grija bunicii în această perioadă. Mai mult, bunica nu îi poate ajuta la teme întrucât nu are decât o clasă, iar în locuința pârâtului, limbajul folosit este unul licențios. Copiii plâng foarte des, ceea ce nu se întâmplă când sunt în prezența reclamantei.

În privința condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale, a arătat că măsura este urgentă, față de prevalența interesului superior al minorilor. Tatăl nu oferă timp suficient creșterii și îngrijirii minorilor, sunt obligați de pârât să vorbească urât și să fumeze.

Având în vedere vârsta copiilor, faptul că aceștia se află în proces de dezvoltare afectivă, emoțională și psihică, de formare a personalității, este necesară prezența mamei în viața lor, cu asigurarea unui mediu sigur și stabil. Pârâtul nu le poate asigura un astfel de mediu întrucât este negativ influențat de persoana cu care are o relație extraconjugală, iar comportamentul acestuia pune în pericol viața copiilor.

În ceea ce privește exercitarea autorității părintești, se impune ca aceasta să fie atribuită reclamantei întrucât s-a ocupat de creșterea și educarea minorilor și prezintă garanțiile morale și materiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.

În drept, a invocat dispozițiile art. 919 C.proc.civ. .

În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

Instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriile părților.

La termenul din data de 08.10.2021, reclamanta, cu acordul pârâtului, și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul stabilirii unui program de vizitare la domiciliul său ori la domiciliul pârâtului, de sâmbătă până duminică, de două ori pe lună.

Analizând materialul probatoriu administrat, instanța reține următoarele:

În fapt, părțile s-au căsătorit în data de 26.02.2017, căsătorie din care au rezultat minorul YYY, născut la data de XX.2011, și minorul YYZ, născut la data de XX.2017.

În urma separării în fapt a părților, minorii au rămas în grija tatălui și a bunicilor paterni. Minorul YYY este înscris la Școala gimnazială din Crevedia, județul Dâmbovița, în clasa a IV-a B, iar minorul YYZ, la grădinița din cadrul aceleiași școli.

În drept, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, potrivit art. 997 alin. (1) C.proc.civ. ,,Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”.

Conform art. 920 C.proc.civ. „instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.”.

Condițiile ce trebuie îndeplinite pentru admiterea cererii de emitere a ordonanței președințiale sunt următoarele: în favoarea reclamantului există aparența de drept; urgența măsurii; caracterul vremelnic sau provizoriu și neprejudecarea fondului.

Pentru capătul de cerere având ca obiect încredințarea minorilor, instituție prevăzută de Codul familiei și abrogată în prezent, trebuie arătat că Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, în vigoare de la 01 octombrie 2011, introduce instituția autorității părintești. Aceasta reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. 

Referitor la aparența de drept a reclamantei de a exercita autoritatea părintească în mod exclusiv, aceasta nu este îndeplinită întrucât nu a fost făcută dovada unor motive temeinice pentru a se dispune aceasta.

Regula este exercitarea în comun a autorității părintești. Prin excepție, în temeiul art. 398 C.civ., se va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți dacă există motive întemeiate. În acest caz, „(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.”.

Conform art. 36 alin. (7) din Legea nr. 272/2004, „se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.”.

Deși reclamanta a arătat că pârâtul a exercitat acte de violență față de aceasta, în prezența copiilor, aceste aspecte nu au fost dovedite, pârâtul nerecunoscând în cadrul interogatoriului că ar fi exercitat acte de violență fizică față de reclamantă sau faptul că minorul YYY este lăsat să fumeze.

Deși se face referire la planșe fotografice, acestea nu sunt depuse la dosarul cauzei. Mai mult, mijloacele materiale de probă constând în fotografii sau înregistrări audio-video trebuie depuse pe un suport care să permită vizualizarea acestora în format electronic, pentru a se putea verifica data preluării imaginilor, precum și  autenticitatea acestor mijloace de probă

În privința stabilirii provizorii a locuinței minorilor la domiciliul mamei, din oraşul XXX, în temeiul art. 920 C.proc.civ., condiția urgenței este prezumată întrucât pe rolul Judecătoriei Răcari este înregistrat dosarul nr. XXX, având ca obiect divorțul, astfel că nu se impune dovedirea și analizarea acestei condiții.

 Instanța apreciază că nu este îndeplinită condiția ca în favoarea reclamantei să existe aparența de drept.

Conform art. 400 C.civ., instanța va stabili locuința minorului la domiciliul unuia dintre părinți, în cazul în care până la divorț, copilul a locuit cu ambii părinți.

În cauză, conform referatului de anchetă socială, efectuat la domiciliul pârâtului, acesta locuiește în gospodăria părinților săi, XXX și XXX, care contribuie la creșterea și îngrijirea minorilor, condițiile de trai fiind bune și existând spațiu pentru studiu, relaxare și odihnă.

Locuința pârâtului este formată din trei dormitoare, o sufragerie, o bucătărie, o baie și un hol, fiind amenajate camere pentru fiecare copil, cu mobilier adecvat vârstei lor.

Din referatul de anchetă socială efectuat la locuința reclamantei reiese că imobilul este compus din două camere, bucătărie, baie și hol. În această construcție, locuiesc reclamanta și sora acesteia, în aceeași curte existând și o a doua casă, în care locuiesc părinții și bunica reclamantei.

S-a mai arătat în referatul de anchetă socială că sursele de venit ale familiei sunt salariul de 2300 de lei, al reclamantei, salariile surorii și tatălui reclamantei, de 2300 de lei fiecare și pensia bunicii, de 2686 de lei.

Din procesul-verbal de ascultare a minorului YYY, rezultă că acesta este profund afectat emoțional de despărțirea părinților și de starea conflictuală, tensionată dintre aceștia, văzând împăcarea părinților ca unic remediu pentru a nu se mai simți trist.

Instanța apreciază că starea minorului YYY este cauzată de faptul că părinții și-au manifestat neînțelegerile, orgoliile personale și certurile conjugale în fața acestuia, fără a încerca să ajungă la un acord, exclusiv cu privire la măsurile necesare pentru a reduce efectele psihologice negative asupra copiilor, deși chiar reclamanta a arătat că i s-a recomandat ca minorul YYY să urmeze ședințe de consiliere psihologică.

Pentru stabilitatea emoțională a minorilor, ambii părinți trebuie să contribuie în mod activ, petrecând timp cu aceștia, în orice formă, prin vizite, apeluri telefonice, mesaje și altele asemenea.

Conform procesului-verbal de ascultare a minorului YYY, ancorele de sprijin emoțional se află la locuința tatălui, unde are prieteni cu care comunică în privința sentimentelor sale.

Deși reclamanta a afirmat că minorul are probleme la școală, nu își face temele, aceasta apare în mod frecvent la copii ca urmare a traumei suferite din cauza despărțirii părinților.

Deși ambii părinți pot oferi condiții materiale suficiente pentru creșterea și îngrijirea celor doi minori, sunt necesare menținerea rutinei și a unui mediu familiar, pentru ca aceștia să simtă că beneficiază de stabilitate cel puțin în plan material.

În baza interesului superior al copiilor, instanța apreciază că ar produce consecințe mai grave schimbarea mediului în care au crescut, în condițiile în care pârâtul dispune de condiții materiale potrivite creșterii și educării minorilor.

Astfel, pentru reducerea efectelor traumei emoționale a copiilor, este necesar ca ambii părinți să petreacă timp cu minorii YYY și YYZ, să evite purtarea diferendelor în prezența copiilor sau prin implicarea acestora și să colaboreze pentru a oferi acces la consiliere psihologică minorului YYY.

Pentru stabilirea unui program de vizită, sunt aplicabile dispozițiile generale, prevăzute de art. 997 alin. (1) C.proc.civ. .

Părțile au fost de acord cu stabilirea unui program de vizitare la domiciliul reclamantei ori la domiciliul pârâtului, de sâmbătă până duminică, de două ori pe lună.

Părțile nu au stabilit însă dacă legăturile personale se pot efectua prin mijloace de comunicare la distanță, nu au stabilit ora luării și readucerii minorilor la domiciliu sau dacă vizitele vor fi efectuate în weekenduri consecutive.

De asemenea, părțile nu au avut în vedere că minorii sunt înscriși la școală, precum și distanța mare dintre locuința tatălui și aceea a mamei, context în care programul de vizită propus de părți ar afecta atât timpul efectiv petrecut de copii cu mama acestora, cât și timpul necesar efectuării temelor și odihnei.

Instanța apreciază că este în interesul copiilor ca mama să aibă legături personale cu minorii YYY și YYZ, prin mijloace de comunicare la distanță sau la domiciliul pârâtului ori la domiciliul reclamantei, cu obligația de a lua minorii și de a-i readuce la domiciliul tatălui, potrivit următorului program: în primul și al treilea sfârșit de săptămână din lună, de vineri, ora 17:00, până duminică, ora 18:00.

Este îndeplinită condiția aparenței de drept în persoana reclamantei întrucât, conform art. 401 alin. (1) C.civ., părintele separat de copilul său are dreptul la legături personale cu acesta.

Caracterul urgent se stabilește prin raportare la scopul luării măsurilor: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara; înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Urgența luării măsurii în cauză este dată de necesitatea asigurării unui echilibru emoțional pentru minori, pentru a reduce efectele negative pricinuite de separarea părinților.

Caracterul provizoriu pe de o parte, se referă la conţinutul reversibil al măsurilor luate, în condiţiile în care pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt. Pe de altă parte, se referă la durata limitată a acestor măsuri.

Având în vedere că pe rolul aceleiași instanțe se află cauza înregistrată sub nr. XXX, având ca obiect divorțul, programul de vizită va fi aplicabil până la pronunțarea unei hotărâri definitive în dosarul de fond.

Referitor la neprejudecarea fondului, această condiție este îndeplinită, măsurile ce se solicită a fi dispuse nerezolvând litigiul în fond și nefiind vorba despre măsuri care nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

În ceea ce privește precizarea pârâtului, în sensul că este de acord ca reclamanta să viziteze minorii, însă potrivit următorului program: de sâmbătă până duminică, de două ori pe lună.

Instanța apreciază că aceasta nu constituie o veritabilă cerere, ci o apărare de fond, în scopul de a înlătura susținerea reclamantei că nu îi este permis a avea legături personale cu minorii.

Față de aceste considerente, instanța va admite în parte cererea, astfel cum a fost modificată de către reclamanta XXX, în contradictoriu cu pârâtul XXX.

Va stabili ca reclamanta să aibă legături personale cu minorii YYY, născut la XX.2011 și YYZ, născut la XX.2017, prin mijloace de comunicare la distanță sau la domiciliul pârâtului ori la domiciliul reclamantei, cu obligația de a lua minorii și de  a-i readuce la domiciliul tatălui, potrivit următorului program: în primul și al treilea sfârșit de săptămână din lună, de vineri, ora 17:00, până duminică, ora 18:00.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată de către reclamanta XXX, CNP, domiciliată în XXX, cu reşedinţa în XXX în contradictoriu cu pârâtul XXX, CNP, domiciliat în XXX.

Stabilește ca reclamanta să aibă legături personale cu minorii YYY, născut la XX.2011 și YYZ, născut la XX.2017, prin mijloace de comunicare la distanță sau la domiciliul pârâtului ori la domiciliul reclamantei, cu obligația de a lua minorii și de a-i readuce la domiciliul tatălui, potrivit următorului program: în primul și al treilea sfârșit de săptămână din lună, de vineri, ora 17:00, până duminică, ora 18:00.

Executorie.

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea se va depune la Judecătoria Răcari.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 11.10.2021.

Președinte, Grefier,

Red. M.A.M. /tehnored. M.A.M

Ex.4/11.10.2021