Verificarea calității de proprietar asupra imobilului revendicat la momentul soluționării excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.

Revendicare imobiliară. Verificarea calității de proprietar asupra imobilului revendicat la momentul soluționării excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.

Sentinţa Nr. 8106/2019/30.12.2019 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia nr. 957/2020/17.11.2020 a Tribunalului Galați prin care s-a respins apelul ca neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 248 alin.2 Cod procedură civilă, în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcție de efectele pe care acestea le produc.

Având în vedere excepțiile invocate în cauză, pentru stabilirea ordinii de soluţionare instanţa are în vedere că acestea sunt în legătură cu exercițiul dreptului la acțiune şi apreciază că se impune să analizeze cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active, apoi excepţia lipsei de interes  şi excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive.

Pentru exercitarea acțiunii civile trebuie îndeplinite patru condiţii, respectiv capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenții şi justificarea unui interes.

Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Dovedirea calităţii procesuale, active sau pasive, revine în sarcina reclamantului

Excepţia lipsei de calitate procesuală este o excepție absolută, de fond şi peremptorie, reprezentând mijlocul procesual prin care partea adversă, procurorul sau instanţa invocă lipsa identității dintre părţile litigante şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Reclamantul P____ M____ a învestit instanţa cu o acţiune în revendicare imobiliară.

Acţiunea în revendicare imobiliară constituie o acţiune reală, în cadrul căreia reclamantul trebuie să probeze că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. În măsura în care şi pârâtul invocă un titlu de proprietate asupra aceluiași imobil, instanţa va proceda la confruntarea celor două titluri de proprietate, stabilind care este cel mai bine caracterizat.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție translativă, prin moștenire legală sau testamentară, prin accesiune, prin uzucapiune, prin hotărâre judecătorească, atunci când este translativă de proprietate prin ea însăși, prin efectului unui act administrativ, în condițiile prevăzute de lege. Construcțiile şi terenurile aflate în proprietate privată, indiferent de titular, sunt în circuitul civil şi pot fi înstrăinate prin oricare dintre modurile de dobândire a proprietății reglementate de lege.

În dovedirea dreptului său de proprietate asupra imobilului revendicat, reclamantul a invocat înscrisul sub semnătură privată, denumit „chitanţă”, încheiat la data de 16.06.1997 între acesta şi numitul P____ I___, potrivit căruia părţile contractante s-au înțeles cu privire la vânzarea cumpărarea unui imobil teren în suprafaţă de 1000 mp şi unei construcţii compuse din două camere, situate în T __ P __, conform Titlului de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 persoanei îndreptățite P___ D___. Părţile au convenit ca actul juridic încheiat la data de 16.06.2017 să îşi producă efectele până la încheierea unui act autentic în faţa unui notar public.

Instanţa reţine că actul sub semnătură privată încheiat la data de 16.06.2017 reprezintă un antecontract de vânzare cumpărare şi nu constituie titlu de proprietate care să stea la baza dobândirii dreptului de proprietatea asupra bunului revendicat. Antecontractul de vânzare cumpărare constituie un acord de voinţă contractual, prin care părţile îşi asumă reciproc obligaţia de a încheia, în viitor, un anumit contract de vânzare cumpărare, stabilind conținutul esențial al acestuia. Antecontractul de vânzare cumpărare nu are efect translativ de proprietate, constituind un contract valabil din care izvorăsc îndatoriri de a îndeplini operațiunile care se impun pentru ca vânzarea cumpărarea să poată fi perfectată şi să opereze transmiterea dreptului de proprietate.

Atât timp cât prin antecontractul de vânzare cumpărare nu este transmis dreptul de proprietate nu se poate constata că reclamantul invocă un drept de proprietate asupra imobilului teren revendicat.

Având în vedere considerentele de drept şi de fapt anterior expuse, instanţa constată ca fiind întemeiată excepţia invocată de către pârâţi. Atât timp cât nu a fost făcută dovada dreptului de proprietate invocat de către reclamant, acesta nu justifică legitimare procesuală activă, cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, urmând a fi respinsă ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că temeiul acordării acestora este culpa procesuală a părţii. Având în vedere soluţia pronunţată cu privire la cererea de chemare în judecată, instanţa reţine că reclamantul se află în culpă procesuală, astfel că ar avea obligația de a suporta cheltuielile de judecată efectuate de partea adversă.

Potrivit art. 452 Cod procedură civilă, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului.

Instanţa constată că pârâţii au făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată pretinse (onorariu avocat – chitanţa seria ____ nr. ____/26.02.2019 şi chitanţa seria ____ nr. _____/14.03.2019 filele 161,162), astfel încât va dispune obligarea reclamantului la plata sumei de 2000 de lei cu acest titlu.

Domenii speta

Spete similare