Acțiune în regres formulată de asigurător împotriva asiguratului casco.

Acțiune în regres formulată de asigurător împotriva asiguratului CASCO. Neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 58 lit. b din Legea nr. 136/1995 cu privire la săvârșirea unei fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracțiune săvârşită cu intenţie.

Sentința nr. 6349/2020/13.11.2020, definitivă prin neapelare

În fapt, prin Sentința penală nr. ____/04.10.2016, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. ____/233/2016, inculpata S.L. a fost condamnată la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen.; prin decizia penală nr. ___/08.02.2017 pronunțată de Curtea de Apel Galaţi a fost admis apelul declarat de inculpata S.L., a  fost desființată în parte sentința penală nr. ____/04.10.2016 și în rejudecare a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința apelată, pe un termen de supraveghere de 3 ani, cu stabilirea unor măsuri de supraveghere.

S-a reținut în sarcina inculpatei S.L. că, în care la data de 04.09.2015, în jurul orei 19:30, a condus autoturismul marca SKODA Fabia cu numărul de înmatriculare GL 15 ___ pe bulevardul Marea Unire din municipiul Galați şi pe fondul consumului de alcool şi al nerespectării dispoziţiilor legale pentru efectuarea activităţii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul (art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G 195 /2002 rep. privind circulaţia pe drumurile publice) a lovit persoana vătămată P.A. ce se afla în traversare pe marcajul pietonal, aceasta suferind un politraumatism pentru vindecarea căruia a necesitat 80-85 zile de îngrijiri medicale şi avortul, oprirea în evoluție a unei sarcini de 20-22 săptămâni pentru care a necesitat intervenţie chirurgicală de mica cezariană pentru extragerea fătului mort.

Autoturismul condus de inculpată era asigurat de răspundere civilă auto obligatorie la C_ A_ SA, conform extrasului CEDAM (f. 61).

La data de 22.05.2017, P.A. s-a adresat Fondului de Garantare a Asiguraților cu cerere de despăgubire, față de împrejurarea că asigurătorul inculpatei S.L. se afla în procedura falimentului, iar urmare acestei cereri a fost deschis dosarul de daună ______ și a fost plătită către persoana vătămată suma de 59.480 lei.

Reclamanta a formulat prezenta acțiuni în regres împotriva pârâtei, solicitând obligarea acesteia la plata sumei achitate cu titlu de despăgubiri către persoana vătămată, întemeindu-și pretențiile pe dispozițiile art. 58 lit. b din Legea 136/1955 și susținând că pârâta a fost condamnată pentru săvârşirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice.

În drept, potrivit art. 58 lit. b din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, asigurătorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în cazul în care accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracțiuni săvârşite cu intenţie, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârşite cu intenţie.

Art.49 din Legea 136/1995  prevede că asigurătorul acorda despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în conformitate cu: a) legislaţia în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de vehicul şi cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislaţia respectiva şi cel prevăzut în contractul de asigurare; b) legislaţia românească în vigoare, în cazul în care persoanele păgubite sunt cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, în timpul unei călătorii ce leagă direct două teritorii în care este valabil tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, dacă nu există birou naţional pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul.

De asemenea, potrivit art. 50 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri, iar potrivit art. 55 alin. 1 din Legea 136/1995, despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite.

În conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge; pe de altă parte, conform art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.

Totodată, conform art. 196 alin. 1 C.pen., fapta prevăzută în art. 193 alin. 2 (prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile), săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă; alin. 2 al aceluiași articol prevede că fapta prevăzută în art. 194 alin. 1 (care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe: a) o infirmitate; b) leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; c) un prejudiciu estetic grav şi permanent; d) avortul), săvârşită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă; alin. 3 stabilește că atunci când fapta prevăzută în alin. 2 a fost săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Instanța reține că, în conformitate cu art. 49 din Legea 136/1995, în baza contractului de asigurare, reclamanta în calitate de asigurător, era obligată să acorde despăgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul său, în speţă pârâta, răspundea faţă de terța persoană păgubită prin accidentul de circulație produs la data de 04.09.2015.

Mai departe, instanţa apreciază că în cazul acestui gen de asigurări asigurătorul, după ce a efectuat plata despăgubirilor către persoana păgubită, nu se poate îndrepta pentru sumele plătite cu titlu de despăgubiri împotriva asiguratului său, cu toate că acesta se face vinovat de producerea accidentului, întrucât chiar în acest scop sunt plătite primele de asigurare, pentru a fi despăgubite terțele persoane atunci când asiguratul produce din vina sa un accident de circulaţie.

În cauză, accidentul soldat cu rănirea persoanei vătămate P.A. și care a condus la acordarea de despăgubiri acesteia în temeiul asigurării de răspundere civilă încheiate cu reclamanta, nu s-a produs în timpul comiterii de către pârâtă a unei fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracțiune săvârşită cu intenţie, având în vedere că îmbibația alcoolică stabilită nu s-a situat peste limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge, nefiind astfel îndeplinite condițiile legale pentru acțiunea în regres a asigurătorului.

Este adevărat că pârâta a săvârşit o faptă ilicită, constând în a conduce autovehicul pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică în sânge de 0,45 mg/l alcool în aerul expirat, însă fapta sa nu a întrunit elementele unei infracțiuni, fiind calificată de organul constatator ca faptă contravenţională.

Gradul de alcoolemie al pârâtei la data producerii accidentului nu a fost de natură să constituie infracțiune, astfel că nu se încadrează în excepția de la art. 49 din Legea 136/1995 și nu se regăsește în cazurile expres prevăzute de art.58 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul trebuind să suporte despăgubirile cauzate ca urmare a accidentului produs de asiguratul său, pârâta în speţă.

Pentru aceste considerente, cererea formulată de reclamantă va fi respinsă ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 alin. 1 Cod de procedură civilă instanţa va dispune şi obligarea reclamantei, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de 1000 lei către reclamant,  cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (fila 198).

Domenii speta

Spete similare