Plângere contravenţională (Analiză risc atm).

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pascani la data de 20.12.2019 sub nr. de dosar 7262/866/2019, petentul .............  , a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimatii Politia Municipiului Pascani si INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN IAŞI, anularea procesului-verbal de contravenţie seria PISY nr. 099677 /21.11.2019 şi inlăturarea sancţiunii contraventionale a avertismentului.

În motivare, petentul a arătat ca .............  . detine pe teritoriul tarii o retea de automate de tranzactii cu numerar (ATM), iar aceste dispozitive se află amplasate atât in sediile BRD, cât si in afara sediilor băncii, in spatii apartinând diversilor agenti economici, care incheie cu Banca contracte de inchiriere sau de comodat si respectă prevederile legale in materia pazei bunurilor si valorilor.

Petentul este Directorul General al .............  .

In fapt, acesta a arătat ca la data de 01.11.2019 orele 14.00-15.00  s-a efectuat un control de catre agentul constatator din cadrul Politiei Municipiului Pascani care a intocmit la data de 21.11.2019 procesul-verbal contestat in care s-a retinut că petentul,  ca in calitate de conducator al Bancii nu ar fi luat masurile necesare astfel incât sa fie intocmită analiza de risc la securitatea fizica pentru automatul destinat tranzactiilor cu numerar (ATM) ee apartine bancii .............  , amplasat in .............  , fiindu-i aplicată sanctiunea contraventionala a avertismentului, iar procesul verbal de contraventie a fost întocmit in lipsa contravenientului si in prezenta unui martor asistent.

In apărare, petentul consideră că fapta descrisă de agentul constatator in procesul verbal - de a nu lua masurile necesare astfel incat sa fie elaborate analiza de rise la securitate fizica -nu este prevăzută si sanctionată de norma contraventională indicată.

Agentul constatator a indicat in cuprinsul procesului-verbal contestat ca fapta pretins comisă este prevazuta la art. 3 pct. 2 din HG nr. 301/2012, adică „constituie contraventie incalcarea prevederilor din norme/e metodologice, dupa cum urmeaza: incalcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexa referitoare fa efectuarea analizei de risc si securitate fizica.” Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din anexa, adoptarea masurilor de securitate prevazute la alin. (1) se realizeaza in conformitate cu analiza de risc efectuata de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experti abilitati, care detin competente profesionale dobandite pentru ocupatia de evaluator de risc la securitatea fiziea. Conform prevederilor HG 301/2012, neluarea anumitor masuri impuse de prevederile Normelor metodologice (anexa la HG 301/2012) poate reprezenta abatere contraventionala, insa doar cu referire la masurile prevazute la art. 66 alin. (3) din anexa (contraventia de la art. 3 pet. 17 din HG 301/2012) si cu cele de la art. 94 din anexa (contraventia de la art. 3 pet. 26 din HG 301/2012), iar neluarea altor masuri prevazute de anexa la HG 301/2012 in afara celor doua anterior mentionate nu constituie contraventie.

Petentul a invocat o incălcare a dreptului la apărare si la un proces echitabil din perspectiva art. 6 al. 3 CEDO, criticând si stabilirea locului de săvârsire a contraventiei asa cum a fost el mentionat in procesul verbal – ATN situat in ............. – cu raportare la faptul că acesta isi defăsoară activitatea profesională la sediul central in Bucuresti de unde dă dispozitii unitătilor  din subordine si opiniind că fapta omisivă pentru care a fost sanctionat nu s-ar fi putut produce decât la sediul central al Băncii. In plus faptul că dumnealui este cetătean francez, cu minime cunostinte de limba română, iar procesul verbal contestat a fost incheiat in lipsa sa, fără a avea posibilitatea de a fi informat in mod eficient de fapta de care se face vinovat, fără a i se solicita un punct de vedere a priori sanctionării sale, ii incalcă dreptul la apărare si la un proces echitabil. In sprijinul apărării sale, petentul invocă practica CEDO, in care in spete similare s-a constatat nulitatea absolută a actului sanctionator incheiat in această manieră. De asemenea, arată petentul că si jurisprudenta natională converge spre aceleasi solutii – Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a (decizia civilă nr. 3585/2017) si Tribunalul Neamt (decizia nr. 326/2019 prin care s-a dispus anularea unui proces verbal de contraventie emis fata de un cetatean strain aratandu-se ca sanctiunea aplicată pentru incalcarea acestor drepturi este nulitatea procesului verbal de contraventie, neavand relevanta nici macar faptul ca persoana sanctionata avea cunostinte minime de limba romani, cat timp nu este vorbitor nativ de limba romană,  scopul dispozitiilor art. 6 din CEDO este cel de a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale cetătenilor si de a asigura respectarea principiului egalitatii de arme, iar nelegalitatea actului emis cu incalcarea acestor cerinte imperative nu poate fi acoperită in niciun fel).

Petentul a aratat ca bancile nu au obligatia de a efectua analiza de risc pentru instalatiile de tipul bancomatelor (ATM), deoarece acestea nu intra sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor. Acestea nu trebuie supuse analizei de risc pentru siguranta fizica, ci trebuie sa respecte conditiile minimale trecute in art. 18 din Anexa 1 a HG nr. 301/2012 privind metodologia de aplicare a Legii nr. 333/2003.

Conform prevederilor Legii nr. 333/20013 si a HG 301/2012, ATM-urile nu sunt supuse obligatiei de a fi analizate din perspectiva riscurilor pentru securitatea fizica, deoarece in textul legal nu exista nici un articol prin care sa fie stabililta obligatia de a efectua analiza de risc pentru automatele bancare, fapt ce este confirmat in principal de art. 1 alin. (1) din HG nr. 301/2012, privind metodologia de aplicare a Legii nr. 333/2003: "prezentele instructiuni stabilesc modul de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizica a unitatilor care fac obiectul Legii nr. 333/2003". In plus, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 face o distinctie intre unitate si zone functionale, instituind obligatia unitatilor de a efectua analiza de risc la securitatea fizica, iar categoriile de unitati si zonele functionale au doar obligatia de a respecta si de a institui cerintele minimale de securitate prevazute de dispozltile legale.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea 333/2003, sunt considerate unitati Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, regiile autonome, companiile si societatile nationale, institutele nationalE de cercetare-dezvoltare, societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, precum si alte organizatii care detin bunuri ori valori cu orice titlu. Bancomatul este un simplu obiect, un aparat bancar si nu poate fi incadrat in categoria subiectelor cu personalitate juridică.

Petentul a aratat ca daca s-ar lua in considerare rationamentul intimatilor, ar rezulta că de efectuarea analizei de risc a bancomatelor, care ar reprezenta unitati care trebuie sa ii asigure paza conform Legii nr. 333/2003, ar trebui sa raspunda conducatorul acestor bancomate, conform art. 99 alin. (4) din Anexa la HG 301/2012, care stabileste: "conducătorii unitătilor raspund de solutionarea in termen a masurilor stabilite in procesul-verbal privind remedierea deficientelor sistemului de securitate a unitătii", insa, dupa cum este evident, nu exista persoane care sa aiba functia de conducatori ale unor asemenea mijloace fixe in organigrama institutlei bancare petente, scopul Legii nr. 333/2003 fiind acela de a obliga operatorii economici si institutiile publice să îsi asigure paza clădirilor sau spatiilor ocupate de sediile sau dezmembrămintele acestora si nu de a păzi bunuri imobilizate in perimetre ce exced sediilor unitătilor mai sus enumerate.

Potrivit art. 18 din Anexa nr. 1 din cadrul HG nr. 301/2012 privind metodologia de aplicare a Legii nr. 333/2003, ATM-urile trebuie să restpecte o serie de cerinte minimale speciale, astfel: Art. 18 - (1) Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea electronică şi protecţia mecanofizică.

(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia.

(3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării.

(4) Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.

(5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează fără prezenţa în proximitatea acestora a persoanelor neautorizate.

(6) Automatele de plăţi sau alte terminale care acumulează şi depozitează numerar pe timpul nopţii, cu excepţia celor pentru produse alimentare, care nu sunt dispuse în spaţii delimitate prin elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori, ori nu sunt asigurate cu pază, se asigură prin fixarea de suporturi imobile.

In plus, Directia de Ordine Publică/Inspectoratul General al Politiei Române prin Adresa nr. 991850/07.05.2014, a răspuns la sesizarea Asociatiei Române a Băncilor nr. 93/07.04.2017, apreciind că asimilarea bancomatelor cu o unitate în sensul legii este o interpretare forțată din punct de vedere juridic.

În susţinere, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În drept, petenta a invocat dispoziţiile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor cu modificări şi completări ale H.G. nr.301/2012 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003.

Cererea a legal timbrată cu suma de 20 lei, conform chitanţei de la fila 20.

La data de 19.02.2020, intimatul .............  a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii contravenţionale, arătând că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate elementele prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii.

În drept, au fost indicate prevederile art.148, 205 şi 315 C.pr.civ., precum şi OG nr.2/2001 şi H.G. nr.301/2012.

Sub aspect probatoriu, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul din data de 24.07.2020, instanta s-a declarat competentă general, material si teritorial să solutioneze plângerea, incuviintând ambelor părti proba cu inscrisurile existente in dosar.

Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele:

In fapt, Prin procesul-verbal seria PISY nr. 099677 încheiat la data de 21.11.2019 de către .............  , petentul .............  a fost sancționat cu avertisment în temeiul art.4 alin. 1 lit.d) din HG nr. 301 /2012, fiind retinuta in sarcina sa comiterea, la data de 01.11.2019, a faptei prevazute de art. 3 alin. 2 din HG nr. 301 /2012, în sensul că petentul, in calitate de Director General al BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A, nu a luat măsuri pentru a intocmi analiza de risc la securitate fizică pentru un  ATM extern din  mun. Pascani, str. Stefan cel Mare, bl. A4, parter, jud. Iasi.

Procesul verbal a fost incheiat in lipsa petentlui, dar in prezenta martorului asistent .............  .

Instanţa constată că prezenta plângere a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și se va pronunța, de asemenea, cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

Cu privire condițiile de formă, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, ”Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”.

Examinând procesul-verbal din prezenta cauză, instanța constată că acesta conține elementele obligatorii anterior menționate, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, pe care instanța le poate invoca din oficiu.

Sub aspectul condițiilor de fond ale procesului-verbal, fapta este prevăzută de cadrul legal si a fost corect încadrată juridic, sancţiunile au fiind legal aplicate.

Astfel potrivit art. 3 pct 2 din H.G. nr. 301/2012,  Constituie contravenţie încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează: 2. încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică, art. 2 al. 3 din Anexă prevăzând că, (3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) – adică, Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate - se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică.

 Instanta retine că prevederile H.G. nr. 301/2012 stabilesc expres mai multe situatii de neconformitate cu dispozitiile Lg. Nr. 333/2003 care constituie contraventii, iar Anexa reprezentată de Normele Metodologice are rolul de a detalia/explica prevederile hotărârii de guvern si nu de a le exclude.

Instanţa apreciază că motivele de nelegalitate invocate de către petent, referitoare la încălcarea dreptului său la apărare raportat la calitatea de cetatean strain, sunt neîntemeiate. Încheierea procesului-verbal de contravenţie ulterior săvârşirii faptei este permisă de normele cadru în materie contravenţională - OG nr.2/2001. Pretinsa omisiune a reprezentantului intimatului de a aduce la cunoştinţa persoanei fizice sancţionate si care răspunde de activitatea persoanei juridice proprietar al ATM-ului in cauză,  despre intocmirea procesului verbal  nu este de natură a atrage anularea procesului-verbal de contravenţie, chiar dacă actul sancţionator a fost încheiat în lipsa reprezentanţilor legali sau convenţionali ai petentului, deoarece aceasta este o procedură permisă de OG nr.2/2001. Nu se poate retine vreo vătămare, atât timp cât petentul, in termenul prevăzut de lege, a avut posibilitatea de a promova prezenta plângere contravențională, exercitându-si dreptul la apărare prin contestareaîn fapt şi în drept a actului sanctionator supus analizei legalitătii si temeiniciei in fata instantei de control judiciar.

Pentru aceste motive, instanţa constată că procesul-verbal atacat a fost în mod legal întocmit.

Sub aspectul temeiniciei, instanța, observând că procesul-verbal contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri (ex propriis sensibus) de către agențul constatator, apreciază că actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de veridicitate.

Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea că repezentanţii autorităţilor publice consemnează exact faptele pe care le constată fără a adăuga alte denaturări ale realității.

În considerentele Deciziei nr. 4 din 30 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a analizat şi jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în Cauza Haiducu şi alţii contra României (Cererea nr. 7.034/07, decizia de inadmisibilitate din 13 martie 2012), Curtea Europeană a precizat că prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumţie fără de care ar fi practic imposibilă sancţionarea încălcărilor legislaţiei în materia circulaţiei rutiere.

Aşadar, procesul-verbal de contravenţie este un act administrativ, întocmit de un agent constatator ca reprezentant al autorităţii administrative învestit cu autoritate statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de o prezumţie de autenticitate şi veridicitate, care este însă relativă şi poate fi răsturnată prin probe, de contravenient (Cauza Anghel împotriva României - Cererea nr. 28.183/03, Hotărârea din 4 octombrie 2007, rămasă definitivă la 31 martie 2008).

 În considerentele Deciziei nr. 4/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se mai reţine că procesul-verbal întocmit de agentul constatator pe baza constatărilor personale, se bucură de prezumţia de autenticitate şi veridicitate.

Instanţa constată că intimatul a depus la dosarul cauzei Raportul agentului constatator din 03.02.2020 (f.27), in cuprinsul căruia se arată că in urma controlului efectuat la data de 01.11.2019, in incinta .............  s-a identificat un ATM off site, proprietatea .............  pentru care nu a fost intocmită analiza de risc la securitate fizică conform art. 2 al. 3 din Anexa H.G. nr. 301/2012, desi acest ATM mai fusese verificat anterior, la data de 16.05.2019, iar prin procesul verbal nr. 416504/16.05.2019 (f.28), Băncii i-a fost trasată această sarcină. Agentul constatator retine că măsurile de securitate adoptate pentru ATM-ul in cauză nu au fost instalate pe baza unei analize de risc la securiatea fizică intocmite special in functie de caracteristicile obiectivului nebancar in care a fost amplsat ATM-ul off site. Sustine agentul constatator că in mod eronat contravenientul invocă că nu este necesară efectuarea acestei analize de risc, intrucât normativele din domeniu – Anexa 3 la OUG nr. 98/2010 si Decizia Primului Minitru nr. 133/2013 – impun această procedură a priori instalării măsurilor de securitate.

Potrivit Adresei IGPR-DOP nr. 283513/25.06.2019 (f.31) care are in vedere corespondenta initiată de anumite bănci comerciale ulterior intrării in vigoare a Lg. nr. 225/2018 si H.G. nr. 35/2019, instanta retine că sectorul financiar-bancar reprezintă o infrastructură critică natională/europeană (ICN) asa cum a fost definită de art. 3 lit. a din OUG nr. 98/2010. Conform art. 11 al. 1 din OUG nr. 98/2010, proprietarul/operatorul/administratorul de ICN elaborează un plan de securitate pentru operator (PSO) si il transmite spre avizare autoritătilor publice responsabile. Acest plan de securitate are rolul de a identifica in concret elementele de infrastructură critică ale componentei analizate si de a fixa solutiile de securitate necesare pentru protectia acesteia. Procedura privind planul de securitate a fost stabilită prin Decizia Primului Minitru nr. 133/2013, din care reiese că solutiile de securitate pentru protectia ICN vor avea la bază o analiză de risc efectuată prin utilizarea de metode/tehnici descrise in standarde internationale sau nestandardizate, operatorul trebuind să-si justifice alegerea abordării de securitate realizată, iar autoritatea publică responsabilă trebuie să o avizeze.

Potrivit art. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor,(1) În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege  ( adică ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora), denumite în continuare unități indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deținere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale. (2) Cerințele minimale de securitate, pe zone funcționale și categorii de unități, sunt prevăzute în anexa nr. 1. (3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experți abilitați, care dețin competențe profesionale dobândite pentru ocupația de evaluator de risc la securitatea fizică. (4) Până la adoptarea standardului ocupațional pentru ocupația de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialiști cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani. (5) Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităților și a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică și să indice măsurile de protecție necesare obiectivului analizat.

 In cazul de fată, instanta retine că .............  , reprezentată de petentul Director General, este o unitate sensul prevăzut de art. 2 al. 1 din Lg. 333/2003, care detine un bun bancar – ATM off side amplasat in incinta ............. din .............  si care trebuie să adopte anumite măsuri de securitate fizică pentru protectia bunului, dar si a persoanelor care il utilizează.

Retine instanta că pentru ATM-ul in cauză s-au luat anumite măsuri minime de securitate (f. 29), insă aceastea nu s-au aplicat conform unei analize de risc la securitatea fizică elaborată special pentru acest obiectiv, aspect confirmat si de către petent.

Problema ridicată in prezenta cauză este de a se stabili dacă Banca are sau nu obligatia de a implementa măsurile de securitate pentru ATM-urile off side doar pe baza acestei analize de risc la securitatea fizică.

Având in vedere că aceste ATM-uri off side ale unitătilor bancare depozitează valori, putând fi utilizate non-stop, fiind amplasate in afara sediilor bancare, instanta retine că raportat la acestea există o vulnerabilitate mai mare la amenintări, prezentând un risc crescut  la securitatea fizică a utilizatorilor, impunându-se stabilirea unor măsuri de protectie sporită prin analizarea tuturor factorilor extrinseci acestora (amplasarea in interiorul unor societăti comerciale de diferite tipuri, iluminat stradal, zonă aflată intr-un perimetru păzit, arie in care se inregistrează un rată crescută de infractionalitate etc).

Instanta are in vedere Adresa nr. 991850/07.05.2014 a Directiei de Ordine Publică/ Inspectoratul General al Politiei Române prin care s-a răspuns la sesizarea Asociatiei Române a Băncilor nr. 93/07.04.2017, apreciindu-se că asimilarea bancomatelor cu o unitate în sensul legii este o interpretare forțată din punct de vedere juridic, insă interpretarea corectă a dispozitiilor art. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 cu raportare la art. 2 al. 1 din lege, este aceea că unitătile enumerate exemplificativ au obligatia de a adopta anumite măsuri suficiente de securitate cu privire la bunurile detinute, indiferent de amplasarea acestora.

Desi ATM-ul in cauză respecta măsurile minimale prevăzute in art. 18 din Anexa nr. 1 a HG nr. 301/2012, aspect stabilit chiar de agentul constatator prin procesul verbal nr. 416504/16.05.2019, totusi aceste măsuri nu au fost stabilite pe baza unei analize de risc la securitatea fizică elaborate in mod special pentru acest ATM off side.

Instanta retine că din formularea art. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, prevederile alineatului 2 care vizează cerintele minimale de securitate nu exclud expres prevederile alineatului 3 care impun ca, pentru orice masuri de securitate (minime/medii/maxime) pe care unitătile sunt obligate, conform alineatului 1, să le ia asupra bunurilor detinute, se vor implementa in conformitate cu o analiză de risc la securitatea fizică. 

Având in vedere argumentatia anterioară, instanta va retine si temeinicia procesului verbal intocmit.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei, se observă că petentuluii-a fost aplicată sanctiunea contraventională a avertismentului.

 Conform art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

 Scopul aplicării sancţiunii contravenţionale este, în egala măsură, preventiv şi coercitiv, finalitatea vizată fiind atât oprirea contravenientului de la comiterea unei fapte similare, cât şi instituirea unor privaţiuni de ordin pecuniar. Pentru a-şi realiza acest scop şi pentru a nu reprezenta o represiune excesivă, sancţiunea contravenţională trebuie să fie pe deplin adecvată şi în mod cât mai strict circumscrisă gradului concret de pericol social al faptei.

 Ținând cont de aceste criterii, de faptul că din datele speței nu rezultă că prin săvârșirea contravenției s-au produs urmări deosebit de grave ori că petentul a mai fost anterior sancționat pentru săvârșirea unor contravenții similare, ținând cont și de principiul proporționalității între fapa comisă și sancțiunea aplicată, având în vedere și faptul că petentul a îndeplinit aproape toate măsurile necesare cu privire la securitatea fizică a bancomatelor - singura neîndeplinită fiind cea privind analiza de risc la securitate fizică, instanța  apreciază  că sancțiunea aplicată corespunde gradului de pericol social concret al faptei săvârșite.

Pentru aceste motive, va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul .............  și va menține ca legal și temeinic procesul verbal seria PISY nr. 099677 întocmit la data de 21.11.2019 de către intimatul  .............  .

Instanta ia act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul .............  , CNP .............  , cu resedinta in ............. si cu domiciliul procesual ales la sediul social al .............  , ............. în contradictoriu cu intimatii .............  si  .............  , CF .............  , cu sediul în .............  .

Menţine ca legal şi temeinic întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria PISY  nr. 099677 întocmit la data de 21.11.2019.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei sentinţe, ce se va depune la Judecătoria Paşcani.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 06.08.2020.

Preşedinte, Grefier,

................. ..............

Domenii speta

Spete similare