Pentru pretenţiile reclamantului în sumă de 4000 lei, invocate de acesta reprezentând prejudiciul cauzat reclamantului de către pârât generat de neîndeplinirea obligaţiilor vizând efectuarea procedurilor de executare silită în dosarul execuţional menţionat, reclamantul nu a argumentat şi dovedit care sunt criteriile după care a calculat un atare prejudiciu, deşi a specificat textual că acesta constituie un prejudiciu material. În răspunsul la întâmpinare, acesta a confirmat că societatea specificată de pârât a executat lucrările de demolare pe care le implica executarea silită. Reclamantul nu avea niciun temei de drept să pretindă ca pârâtul personal, sau în calitate de executor să execute fizic operaţiunile de demolare. Chiar dacă reclamantul a indicat pârâtului respectiva societate, aceasta nu putea acţiona decât cu concursul pârâtului şi pe cheltuiala reclamantului, operaţiunile de demontare executându-se în cadrul executării silite. În consecinţă, instanţa nu a identificat vreun prejudiciu cauzat reclamantului de către pârât, nici personal, nici în cadrul activităţii sale în calitate de executor judecătoresc.
Curtea de Apel Timișoara
Recurs. Stabilirea datei declarării în cazul comunicării instanţei a cererii de recurs prin e-mail
Tribunalul Bihor
Neîndeplinirea condiţiei pentru întreruperea executării pedepsei închisorii constând în „lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică”, diferenţa faţă de cauza Curţii Europene a Drepturilor Omului Dorneanu contra României C-55089/13)
Tribunalul Tulcea
Civil - asigurare dovezi - -INVENTARIERE BUNURI
Judecătoria Pitești
contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat
Tribunalul Vaslui
hotărâre care sa țină loc de act autentic