Onorariu succes pe cale separata

Sentinţă civilă 3875 din 20.10.2021


Publicat la data de 02.11.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții ..., CNP ..., cu domiciliul în ... și ..., CNP ..., cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâții ..., cu domiciliul în ..., şi cu sediul procesual ales la ..., și ..., CUI ..., cu sediul procesual ales în ....

Obligă reclamanţii la plata către pârâtul ... a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial redus.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Slatina.

Pronunțată azi, 20.10.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., la data de ... cu nr. ..., reclamanţii ... si ... în contradictoriu cu pârâţii ... şi ... a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 75.627 lei reprezentând cheltuielile de judecata efectuate în cadrul dosarului nr. ... aflat pe rolul Judecătoriei ..., soluţionat prin sentinţa penala nr. ..., rămasa definitiva prin decizia Curţii de Apel ... nr. ...

În fapt, a arătat că, la data de ..., inculpatul ..., in timp ce conducea autoturismul marca ..., pe raza localităţii ..., a intrat in coliziune cu autoturismul marca ... condus de ..., cauzând decesul numitei ..., mama reclamantei ... si concubina reclamantului ....

În cadrul dosarului penal menţionat, inculpatul ... a fost condamnat, in baza art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

De asemenea, prin sentinţa pronunţata de Judecătoria Slatina, au fost admise în parte acţiunile civile formulate de părţile civile (reclamanţii) şi obligată partea responsabilă civilmente ... la plata sumelor de:

- 240.000 lei către partea civilă ... (fiica persoanei decedate în evenimentul rutier) cu titlu de daune morale;

- 10393,1. lei către partea civilă ..., reprezentând cuantumul prestaţiei periodice calculat de la momentul decesului mamei sale până la data de 01.10.2018;

- 240.000 lei către partea civilă ..., cu titlu de daune morale;

-24.180,46 lei către partea civilă ..., cu aceleaşi date, cu titlu de daune materiale.

În cadrul acestui proces îndelungat (patru ani), reclamanţii au efectuat cheltuieli de judecata, plătind onorariul avocatului ales care i-a asistat/reprezentat pe tot parcursul procesului, inclusiv onorariul de succes in cuantum total de 75.627 lei astfel:

-39.627 lei -..., conform facturii fiscale ... din ...;

-36.000 lei- ..., conform facturii fiscale ... din ....

A solicitat instantei sa aibă in vedere că asistenţa juridică a reclamanţilor a fost prestată de un avocat ales, astfel că reclamantul a beneficiat de servicii de calitate, specializate, în mod constant pe durata întregului litigiu, concretizată atât prin prezenţa la multe termene de judecata, cât şi prin cereri, apărări scrise, de la momentul inceperii urmăririi penale si pana la data pronunţării deciziei penale, precum şi participarea la dezbaterile orale.

În drept a invocat prevederile art. 453 CPC.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri ( f 13-30).

La data de 17.06.2021 pârâtul ... a depus întâmpinare prin care a solicitat instanţei in principal, sa respinga integral cererea de chemare in judecata ca fiind nefondata si neintemeiata; in subsidiar, daca se va aprecia ca pretenţiile reclamanţilor sunt temeinice si legale sa dispuna admiterea in parte a cererii, in sensul diminuării cunatumului pretenţiilor solicitate si SA OBLIGE ... la plata integrala a tuturor eventualelor pretenţii admise in prezenta cauza in baza contractului de asigurare VALABIL încheiat la data evenimentului rutier, respectiv poliţa R.C.A.

În fapt, a arătat că in dosarul ..., prin hotărârea nr.... pronunţata de Judecătoria Slatina la data de ... s-a dispus in fond :„..in baza art. 276 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură penală, admite în parte cererile formulate de către părţile civile şi, pe cale de consecinţă, obligă partea responsabilă civilmente. .... la plata către părţile civile ..., ... şi ... a câte 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de parte (onorariu avocat).”

In calea de atac uzitata, au fost respinse toate cererile de apel formulate de parti, fara a fi pus in discutie onorariul avocaţial, Hotărârea Nr.1128/11.07.2019 pronunţata de Curtea de Apel ....

Aşadar, in dosarul penal s-au acordat cheltuielile de judecata părților civile, astfel cum au fost dovedite, instanţa apreciindu-le ca fiind temeinice si rezonabile.

Prin prezenta acţiune se încearcă obţinere unui onorariu de succes achitat avocatului ULTERIOR soluţionării cauzei penale, cerere pe care o apreciaza netemeinica in raport de situaţia de fapt.

De altfel, Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 405 din 4 februarie 2010 pronunţată în recurs de Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect recursul împotriva obligaţiei de plată a unor cheltuieli de judecată) că, partea care a câştigat procesul va putea obţine restituirea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabileşte realitatea, necesitatea şi caracterul rezonabil al acestora. În acest sens, în acord cu jurisprudenţa CEDO, instanţa supremă a apreciat că onorariul de succes, nefiind o cheltuială efectuată până la finalizarea procesului, constituie o recompensă suplimentară a muncii efectiv prestate de avocat, cu vădit caracter voluntar şi voluptoriu şi, din aceste motive, nu poate fi impus ca obligaţie în cadrul cheltuielilor de judecată în sarcina părţii care a pierdut procesul.

În subsidiar, daca se va aprecia ca aceste pretenţii constând in onorariul de succes sunt temeinice, solicită diminuarea lor intr-un cuantum rezonabil, raportat la complexitatea cauzei, precum si obligarea părtii responsabila civilmente, ... la plata acestora.

Pârâtul, la data producerii evenimentului rutier, a avut încheiat un contract de asigurare cu parata ..., respectiv o poliţa RCA valabila la data de .... (data producerii accidentului), motiv pentru care in eventualitatea admiterii prezentei sa dispuna ca plata pretenţiilor sa fie efectuata de către partea responsabila civilmente.

La data de 06.07.2021 pârâta ... a depus întâmpinare prin care solicita instantei respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.

În motivare a arătat că inculpatul ... a produs un accident de circulaţie soldat cu decesul victimei Peta Alina Ionela.

Întrucât autoturismul condus de inculpat deţinea asigurarea RCA la ..., societatea pârâta a avut calitate de parte responsabila civilmente in dosarul penal, fiind obligata la despăgubiri materiale si morale catre părţile civile constituite in cauza penala indicata.

Astfel: prin sentinţa penala .... rămasa definitiva prin decizia ..., pârâta a fost obligata si in consecinţa, a achitat următoarele sume de bani caire părţile civile -reclamante:

1. Catre reclamanta ... (fiica victimei): 240.000 lei daune morale, 10.393.1 lei prestaţie periodica, 2.000 lei cheltuieli de judecata - onorariu avocat.

2. Catre reclamantul ... (concubinul victimei): 240.000 lei daune morale, 24.180.46 lei daune materiale, 2. 000 lei cheltuieli de judecata- onorariu avocat;

3. Catre ... (mama victimei) care nu e parte in acest dosar: 240.000 lei daune morale, 35.023 lei, daune materiale 2.000 lei cheltuieli de judecata- onorariu avocat

PE FONDUL CAUZEI, ...a achitat cheltuielile de judecata - onorariu de avocat - efectuate de părţile civile la momentul soluţionării dosarului penal. Fiind trei parti civile care au necesitat aceleaşi apărări, onorariul de 6.000 lei (cate 2000 lei pentru fiecare parte) perceput de avocat pentru faza de fond a procesului corespunde pe deplin exigentelor exercitării profesiei de avocat, acest onorariu fiind, de altfel, acceptat de instanţa si pus in sarcina sa.

Apelurile fiind respinse, nu s-au mai înregistrat cheltuieli de judecata.

Onorariul de succes perceput de avocat in suma 75.627 lei pentru părţile civile, (reclamanţii in speţa) este o cheltuiala nefacuta la data judecaţii. Se observa ca litigiul penal s-a încheiat definitiv la data de 11.07.2019 prin Decizia 1128 pronunţata de Curtea de Apel, iar plata onorariului de succes s-a făcut in 14.08.2019. Aşadar, acesta cheltuiala nu poate fi imputabila părtii care cade in pretenţii, constituind o recompensa suplimentara cu un vădit caracter voluntar si voluptoriu al părtilor promitente, astfel cum s-a pronunţat si ICCJ prin Decizia ....

Partea care a câştigat procesul nu poate obţine rambursarea unor cheltuieli decât in măsura in care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.

Nu poate fi pus sub semnul îndoielii faptul ca un onorariu de avocat in suma de 75.627 lei perceput pentru reprezentarea in fata instanţei penale a doua parti civile (care au necesitat aceeaşi apărare: doi martori si înscrisuri) depăşeşte limita unor cheltuieli necesare si rezonabile in acest tip de litigii.

Este de notorietate ca victimele unui accident beneficiază de despăgubiri materiale si morale, legea fiind foarte clara in acest sens, nefiind necesara a interpretare sau o apărarea dificila din partea avocaţilor. În acest sens, solicita instantei sa puna in vedere reclamanţilor sa ataşeze cererile/ cererea de constituire parte civila depusa/se la dosarul ... pentru părţile civile -reclamanati in acesta cauza.

Mai mult decât atat potrivit informaţiilor oferite de Fondul de Protecţie al Victimelor Strazii:”S-a constatat că în cazul infracţiunilor de vătămare corporala din culpă, pe latură civilă, alături de inculpat, au fost chemate să răspundă şi alte entităţi (comitenţi, asigurători) cu o mai bună solvabilitate. O astfel de stare de fapt, ar putea fi în măsură să crească nivelul aşteptărilor părţilor civile/vătămate, acestea fiind poate tentate de multe ori să formuleze pretenţii de despăgubire pentru sume mai mari decât ar fi solicitat în cazul în care inculpatul/vinovatul ar sta singur în latura civilă a procesului, fără a mai beneficia de garanţia unei alte entităţi de drept civil.”

IN CONCLU1ZE, Onorariile de succes, in astfel de spete, sunt percepute in considerarea faptului ca despăgubirile sunt suportate de asigurător. Fata de cele menţionate solicita instantei sa respinga cererea de chemare in judecata ca fiind neîntemeiata.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr. ... pronunțată de Judecătoria ...la data de ... în dosarul nr. ..., s-a dispus condamnarea inculpatului ... la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

Prin aceeași sentință civilă au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile din prezenta cauză și a fost obligată partea responsabilă civilmente ...la plata sumelor de:

-240.000 lei către partea civilă ...(fiica persoanei decedate în evenimentul rutier) cu titlu de daune morale;

-10393,1 lei către partea civilă ..., reprezentând cuantumul prestaţiei periodice calculat de la momentul decesului mamei sale până la data de 01.10.2018;

- 240.000 lei către partea civilă ..., cu titlu de daune morale; - 24.180,46 lei către partea civilă ..., cu aceleaşi date, cu titlu de daune materiale.

A fost obligată partea responsabilă civilmente ... la plata către părţile civile ..., ... şi ... a câte 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de parte(onorariu avocat).

Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelurilor formulate, la data de 11.07.2019.

În drept, instanţa reţine că, potrivit art. 1349 alin.1 C.civ., „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane”, iar alin. 2 „cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

De asemenea, 1357 alin.1 C.civ. „Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”, iar alin.2 „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.

Sunt consacrate astfel în aceste două texte de lege, elementele care trebuie întrunite cumulativ pentru a putea opera răspunderea civilă delictuală, şi anume existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Instanţa reţine că natura juridică a cheltuielilor de judecată este aceea de „despăgubire” acordată părţii care a câştigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuală a celeilalte părţi, aşa cum rezultă din disp. art.453 alin.1  C.pr.civ.

Aşadar fapta părţii „care pierde procesul” declanşează o răspundere civilă delictuală al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câştigat procesul a fost nevoită să le realizeze.

Prin urmare, fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părţii „care pierde procesul” şi reprezintă o sancţiune procesuală pentru partea care se face vinovată de declanşarea procesului şi o modalitate de despăgubire a celeilalte părţi.

De asemenea, aplicarea corectă a prevederilor  art.453 alin.1 C.pr.civ. presupune, însă, că pe lângă condiţia existenţei culpei procesuale, să existe un prejudiciu constând în cheltuielile efectuate în legătură cu procesul, iar răspunderea părţii care a căzut în pretenţii, există numai în limita cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea procesului.

Prin Decizia nr. 59/2017, , Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că „ este firesc că o astfel de cerere (prin care cheltuielile de judecată sunt solicitate printr-o acţiune separată), care capătă autonomie în raport cu litigiul ce a generat cheltuielile respective, să fie văzută şi tratată ca una cu individualitate proprie, care stă la baza declanşării unui litigiu independent de cel iniţial, care generează propriile cheltuieli şi care se supune regulilor generale de judecată, inclusiv a acelora reglementate în cuprinsul dispoziţiilor art. 451-455 din Codul de procedură civilă ”. Prin urmare, deşi cheltuielile de judecată solicitate pe cale separată au fost efectuate într-un dosar penal, prezentul litigiu este de natură civilă şi are un caracter autonom întemeiat pe disp. art. 1357 şi urm. C. civ. , instanța urmând să aibă în vedere inclusiv aplicabilitatea art. 453 alin. 1 C. pr. civ. a art. 453 alin. 1 C. pr. civ.

 În ceea ce priveşte modalităţile de solicitare a cheltuielilor de judecată, instanţa reţine, cu titlu preliminar, că dreptul la restituirea cheltuielilor de judecată este întotdeauna „afectat de condiţia câştigării litigiului” în care au fost avansate, motiv pentru care şi dreptul la acţiune este afectat de aceeaşi condiţie. Astfel, cheltuielile de judecată pot fi solicitate a) pe cale separată, printr-o acţiune distinctă (cum este cazul acţiunii de faţă), fiind necesară dovedirea îndeplinirii conditiilor răspunderii civile delictuale b) pe cale accesorie, în chiar procesul care le-a ocazionat, c) pe cale incidentală. Cu toate acestea, instanţa va avea în vedere faptul că în cazul în care nu s-au cerut cheltuieli de judecată sau dacă deşi au fost cerute instanţa a omis să se pronunţe asupra solicitării, partea le poate cere pe calea unei acţiuni separate în termen de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care i s-a acordat câştig de cauză. Pe de altă parte, dacă s-au cerut cheltuieli de judecată şi instanţa a omis să se pronunţe cu privire la ele partea le poate cere pe cale separată dar şi pe calea apelului sau după caz a recursului. În schimb, dacă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată fost respinsă cheltuielile pot fi pretinse doar prin intermediul căii de atac nu şi pe cale separată, pentru că s-ar opune astfel autoritatea de lucru judecat derivând din hotărârea respectivă.

Instanța reamintește că, prin sentința penală antemenționată au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile ... și ..., a fost obligată partea responsabilă civilmente ... la plata despăgubirilor civile, precum și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de părțile civile, constând în onorariu avocat.

Această soluție a fost menținută de Curtea de Apel ... prin decizia nr. ....

Cheltuielile de judecată efectuate de reclamanți (părțile civile din dosarul nr. ...) au fost solicitate în dosarul penal în discuție și au fost acordate prin sentința penală nr. ... pronunțată de Judecătoria ...la data de ..., fiind reprezentate de suma de 2000 lei pentru fiecare parte, constând onorariu avocat.

Prin prezenta cerere, însă, reclamanții solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes acordat avocatului, în sumă de 75.627 lei, conform facturilor seria ... din ..., respectiv ... din ... (f. 14-15), în baza contractului de asistență juridică nr. ... (f. 16), respectiv ... (f.17), achitate de părți conform extrasului de cont de la f. 37.

Cu privire la aceste sume, instanța constată că nu este îndeplinită condiţia culpei procesuale. Pentru culpa procesuală, pârâtul a fost deja obligat la plata sumei de 2000 lei cu titlu de onorariu achitat de reclamanţi avocatului.

Plata unui onorariu de succes, care nu trebuie confundat cu o a două „rată” din onorariul propriu-zis, nu are nicio legătură cu culpa procesuală a celeilalte părţi, ci reprezintă exclusiv înţelegerea dintre client şi avocatul său, care nu este opozabilă celeilalte părţi.

 În ceea ce priveşte onorariul de succes, instanţa reţine că potrivit art. 134 alin. 6 din Statutul profesiei de avocat, onorariul de succes este perceput de avocat cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Conform aceleiaşi norme legale, onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat; onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

Totodată, instanţa reţine că, această cheltuială efectuată de reclamant, cu titlu de onorariu de succes, nu a reprezentat o cheltuială utilă sau necesară asigurării reprezentării juridice a acestuia în faţa instanţelor de judecată, ci a fost efectuată pentru simplul său confort.

Or, o astfel de cheltuială nu poate fi impusă în sarcina pârâtului, care şi-a exercitat dreptul legal privitor la accesul la justiţie – promovarea unor acţiuni, respectiv apărări în cadrul exercitării unor căi de atac prevăzute de lege împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Prin urmare, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de succes plătit de reclamant  apărătorului lor, instanţa apreciază că nu sunt datorate, întrucât asemenea cheltuială nu este imputabilă părţii căzută în pretenţii, constituind o recompensă suplimentară muncii efectiv prestate de avocat, cu vădit caracter voluntar şi voluptoriu al părţii promitente

Aşadar, onorariul de succes reprezintă un drept al avocatului, distinct de onorariul propriu-zis, pe care îl exercită în raport cu clientul său şi care este influenţat exclusiv de soluţia (favorabilă) pronunţată, fără vreo legătură cu o culpă procesuală a altei persoane. Promiterea de către reclamant avocatului său a unui onorariu de succes reprezintă o chestiune strict obligatorie între părţi şi de natură a-l recompensa pe cel din urmă în maximizarea drepturilor şi intereselor clientului, dar fără a crea obligaţii de returnare în sarcina părţii potrivnice.

Pentru a verifica fondul pretenţiilor noi constând în onorariul de succes, sub aspectul caracterului real, necesar şi rezonabil al acestora, trebuie verificate prealabil şi comparativ raporturile obligaţionale şi cauzele determinante ale acestora, cele din speţă fiind diferite şi ulterioare celor reţinute în procesul iniţial.

Cauza determinantă a noilor pretenţii este dată de specularea şansei de câştig ori de pierdere a procesului, spre deosebire de cauza anterioară a căderii în pretenţiile procesului.

Raportul obligaţional al noilor pretenţii s-a creat între avocat şi partea care a câştigat, iar nu între părţile litigante ale procesului anterior.

Astfel, caracterul aleatoriu al convenţiei dintre avocat şi partea care a câştigat a determinat o cheltuială făcută ulterior încheierii procesului, care ţine exclusiv de înţelegerea existentă între aceştia, iar obligaţia asumată de avocat pentru obţinerea acestui tip de onorariu este una de rezultat.

Suma achitată cu titlu de onorariu de succes nu poate fi astfel recuperată de la cel care a căzut în pretenţii în proces, întrucât cauza determinantă a noilor pretenţii este diferită şi ulterioară celei iniţiale, iar raport obligaţional nu l-a inclus pe cel care a pierdut.

Fără a contesta faptul că avocatul este îndreptăţit să primească, potrivit contractului de asistenţă încheiat cu partea, toate tipurile de onorarii prevăzute de lege [art. 31 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 şi art. 129 din Statutul profesiei de avocat] şi obţinute de avocat (în cazul de faţă, fixe şi de succes), deoarece acestea reflectă valoarea muncii prestate de avocat în legătură cu procesul, instanţa reţine că problema de drept dedusă judecăţii vizează existenţa sau nu a raportului părţii care a câştigat şi care a achitat aceste onorarii, cu partea adversă, care a căzut în pretenţii.

Aşadar, în cadrul acestui raport, astfel cum s-a arătat mai sus, în sarcina părţii care a pierdut procesul nu poate fi stabilit cu titlu de cheltuieli de judecată decât onorariul de avocat plătit până la data judecăţii.

În consecință, va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanţa va obliga reclamanţii la plata către pârâtul ... a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial redus, conform chitanţei aflate la f. 53. În reducerea onorariului, conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ., instanţa are în vedere faptul că dosarul s-a soluţionat la un singur termen de judecată, pe baza de înscrisuri, complexitatea fiind una redusă.