Raspundere civila delictuala

Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ... invocată de către pârâţii, a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă ... (Cnp ..), cu domiciliul în ... şi  intervenientul ... (Cnp ...), cu domiciliul în ..., astfel cum a fost modificată, în contradictoriu cu pârâţii ... (Cnp ...), cu domiciliul în ..., ... (Cnp ...), cu domiciliul în ... şi ...(Cnp ...), ca neîntemeiată, a constatat ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei, pentru expertiza în specialitatea „construcţii civile, industriale şi agricole” efectuată de către d-nul expert ...., a dispus darea în debit a reclamantei şi a intervenientului cu suma de ... lei, ce reprezintă diferenţă onorariu expert majorată, pentru  expertiza „construcţii civile, industriale şi agricole” efectuată de către d-nul expert ....a obligat în solidar pe reclamantă şi intervenient, la plata  sumei de ... lei către d-nul expert ..... a luat act că pârâţii nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ... în data de ... sub nr. ..., reclamanta ... în contradictoriu cu pârâta ... a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei să-i restituie suma de ... lei suma ce reprezintă contravaloarea apartamentului care a fost proprietatea sa si care a fost vândut de către executorul judecătoresc pentru acoperirea unei linii de credit contractate de către pârâta şi pentru care a gajat cu acest apartament plus dobânzi şi penalităţi, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost angajata pârâtei, în această calitate şi la solicitarea acesteia a gajat cu apartamentul proprietate personală aflat în ..., o linie de credit contractata de parata de la ... în valoare de ... lei.

Datorită faptului ca pârâta nu a achitat creditul banca a solicitat executarea silita, executare care presupunea valorificarea apartamentului cu care a gajat.

Astfel, s-a întocmit dosarul de executare nr...., iar prin actul de adjudecare întocmit la data de ... apartamentul a fost vândut contra sumei de ... lei. Suma a fost distribuita conform proiectului de distribuire încheiat la data de ..., iar potrivit procesului verbal încheiat la data de ... i s-a pus in vedere să predea imobilul.

În toata perioada executării a primit asigurări de la pârâta ca va face tot posibilul să îi restituie banii pentru a-şi cumpăra un alt apartament sau ca ea va fi aceea care îi va cumpăra apartamentul. Acest lucru nu s-a întâmplat astfel încât consideră ca este îndreptățită să primească contravaloarea apartamentului care a fost vândut pentru o datorie a pârâtei.

În drept au fost invocate dispoz. art.1349 C.civil.

În susţinerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. ...).

Pârâta a depus la dosar întâmpinare la data de ... prin care a solicitat respingerea acțiunii.

In fapt creditul de care face vorbire reclamanta a fost făcut cu acordul ei, la ..., iar împrumutatul era societatea comerciala .... La acel moment, în anul ..., când s-a pus garanţie ipotecară apartamentul reclamantei, aceasta a semnat la banca o data cu reprezentantul societăţii comerciale pentru accesarea unei linii de credit, așa cum este menţionat în Actul de Adjudecare pentru Dosarul de executare nr.... întocmit de executor ..., act ce se găseşte la dosarul cauzei.

Societatea comerciala ... a intrat ulterior în faliment şi nu s-a mai putut achita linia de credit contractată.

Pârâta a menţionat ca nu a fost acţionar al acestei societăţi, nici administrator si nici al societăţii în cauza, iar doamna ... a ştiut despre ce este vorba în momentul în care si-a dat acordul; la banca cu certitudine i s-au explicat şi i s-au comunicai toate riscurile.

Astfel, ea nu pot fi obligată să restitui suma de ...lei pretinsă de reclamantă, deoarece nu a dispus de aceşti bani, neavand nici o legătură cu societatea ....

În drept au fost invocate dispoz. art.205 C.p.c.

Prin încheierea pronuntată în sedinţa publica din ... instanta a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtii ... şi ...

Prin încheierea pronuntată în sedinţa publica din ... instanta a dispus introducerea în cauză a soţului reclamantei ....

BEJ ..., a înaintat, la solicitarea instanţei, copia dosarului de executare nr. ... (f.... vol.I).

... şi ... au depus cererii prin care au solicita obligarea pârâţilor să le restituie o sumă egală cu cea necesară pentru achiziţionarea unui apartament asemănător pe care ei l-au avut în proprietate şi care  a fost vândut la licitaţie (f... vol.I).

La data de ... a fost depus raportul de expertiză specialitatea construcţii , iar la data de ... răspunsul la obiecţiuni de către d-nul expert ... (f.... vol.II)

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele :

Instanţa va proceda la analiza cu prioritate, conform art. 248 alin.1 C.pr.civ., asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ..., invocată de către pârâţii.

Reclamanta a motivat că a formulat cererea în contradictoriu această pârâta întrucât aceasta ar fi determinat-o să încheie contractul pentru linie de credit nr.... din data de ... şi actul adiţional (f.... vol.I).

Una din condiţiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existenţa calităţii  procesuale.

Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Potrivit dispoziţiilor art.9 şi art.194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligaţia de a preciza prin cererea de chemare în judecată, părţile, obiectul cererii sale şi motivarea în fapt şi în drept a acesteia.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligaţia de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât şi de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

Instanţa observă că aspectele invocate de către reclamantă, nu au fost contestate de către pârâtă, ci numai faptul că nu ea dispus de aceşti bani şi că nu are nicio legătură cu ....Prin urmare, instanţa observă că nu se urmăreşte răspunderea contractuală a pârâtei ci răspunderea delictuală, motiv pentru care instanţa apreciază că pârâta are calitate şi va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ....

Pe fond.

Prin cererea de chemare în judecată, s-a indicat de către reclamantă ca temei de drept dispoziţiile art.1349 C.civ. coroborate cu cele ale art.133 din Legea nr.85/2006, ca urmare a faptului că societatea a fost dizolvată prin numirea unui lichidator judiciar.

Potrivit art.1349 alin.1 C.civ., „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”.

Totodată,  din economia dispoziţiilor art.1357 C. civ. reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar şi pentru cea mai uşoară culpă.

Sunt consacrate astfel, în aceste două texte de lege, elementele care trebuiesc întrunite cumulativ pentru a putea opera răspunderea civilă delictuală, şi anume: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

În prezenta cauză, instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, pentru următoarele considerente

Prin contractul pentru linie de credit nr... din data de ... şi actul adiţional (f.... vol.I) că s-a acordat un împrumut  de către ... Sucursala ... în sumă de ... lei pe o perioadă de 12 luni, societăţii ..., instituindu-se drept garanţii, 5 ipoteci, printre care şi ipoteca de rang I nr.... asupra imobilului- apartament situat în municipiul ..., str. ..., judeţul ... proprietatea familiei ... şi ....

Ca urmare a neachitării debitului, creditoarea a demarat executarea silită, fiind înregistrat dosarul de executare nr.... (f.... vol.I).

La data de ...  prin încheierea nr.... pronunţată de către Judecătoria ..., s-a dispus încuviinţarea executării silite împotriva debitorilor ...,  ... şi ... (f... vol.I).

Pentru recuperarea creanţei s-a dispus vânzarea la licitaţie publică a imobilului reclamanţilor, fiind adjudecat la data de ... cu suma de ... lei de către ... (f... vol.I).

Din înscrisul (f... vol.I), instanţa reţine că debitoarea ... a fost dizolvată la data de ..., fiind lichidată la data de ....

Fapta ilicită este conduită omului prin care se încalcă normele imperative ale dreptului, săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice împotriva autorului lor, efecte care însă se produc în puterea legii.

În alţi termeni, prin fapta ilicită înţelegem acţiunea sau inacţiunea contrară legii care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.

Termenul de ilicit, prin el însuşi, evocă ideea de comportare interzisă sau contrară unei norme juridice imperative.

În primul rând instanţa reţine că nu s-a dovedit de către reclamantă şi intervenient, fapta contrară legii a pârâtei ....

În acest sens sens, nu s-a dovedit că pârâta a săvârşit o faptă care să intre în sfera ilicitului, şi prin urmare să atragă răspunderea civilă delictuală a acesteia.

Un alt aspect, instanţa observă că cererile reclamantei şi intervenientului, se axează pe răspunderea membrilor organelor de conducere, ca urmare a faptului că aceştia prin fapta lor ar fi generat stare de insolvabilitate a societăţii.

Pârâţii ..., au avut calitatea de asociaţii în cadrul societăţii ..., iar împrumutul a fost acordat societăţii şi nu asociaţilor.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că pârâţii în calitate de asociaţii au fost de vină că societatea a intrat în faliment, instanţa o respinge întrucât, există o procedură distinctă prevăzută de art.138 şi urm din Legea nr.85/2006, care prevede care este modalitatea atragerii răspunderii membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii.

Or, nu s-a dovedit că în cadrul procedurii de insolvenţă, a fost atrasă răspunderea asociaţilor, şi prin urmare instanţa nu poate reţine existenţa faptei ilicite  a acestora.

Instanţa mai reţine că în ipoteza în care reclamanta şi intervenientul au plătit datoria creditoarei, aceştia puteau fie să se înscrie la masa credală, în cadrul procedurii insolvenţei, fie să formuleze o acţiune în regres, care are la bază ideea de subrogaţie în drepturile creditorului plătit.

În acest sens, cum obligaţiile părţilor au avut un temei contractul (contractul pentru linie de credit nr... din data de ...), în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile privind răspunderea civilă delictuală.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa urmează să respingă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă şi intervenient, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată.

Va constata  ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei, pentru expertiza în specialitatea „construcţii civile, industriale şi agricole” efectuată de către d-nul expert ....

Va dispune darea în debit a reclamantei şi a intervenientului cu suma de ... lei, ce reprezintă diferenţă onorariu expert majorată, pentru  expertiza „construcţii civile, industriale şi agricole” efectuată de către d-nul expert ....

Va obliga în solidar pe reclamantă şi intervenient, la plata  sumei de ... lei către d-nul expert ....

Domenii speta

Spete similare