Lovirea sau alte violente

vs Persoană fizică, Spital, Persoană fizică

ROMÂNIA

Câmpina, _____________________, nr.14, jud. Prahova

Operator de date cu caracter personal nr. 7527

Cod ECLI ECLI:RO:JDCPA:2020:003.______

Dosar nr. _____________

JUDECĂTORIA CÂMPINA - SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 252/2020

Şedinţa publică din data de 10.11.2020

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE - A_____ E____ C_______

GREFIER – M______ A______ S_____

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina a fost reprezentat de doamna procuror J____ S______ R_____.

Pe rol fiind judecarea cauzei penale având ca obiect lovire sau alte violenţe (art.193 alin. 2 NCP) privind pe inculpatul G____ L______ şi părţile civile I_____ D______ şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, a răspuns inculpatul G____ L______ personal şi asistat de apărător ales, dl. A________ D__, partea civilă I_____ D______ personal şi asistată de dl. avocat Chiriacopol V_______, apărător ales, martora Petricica N____ A______, lipsind reprezentantul SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ PLOIEŞTI.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

La dosar, în şedinţă publică, se depune de către apărătorul inculpatului înscrisuri în circumstanţiere, solicitând ca acestea să fie încuviinţate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse.

Pentru partea civilă, dl. avocat Chiriacopol, arată că nu se opune încuviinţării probei.

Instanţa, în temeiul art. 100 alin. 3 C.proc.pen., încuviinţează pentru inculpat proba cu înscrisurile în circumstanţiere, în suplimentarea celor depuse anterior, acestea fiind legale şi relevante pentru soluţionarea cauzei.

Pentru partea civilă, dl. avocat Chiriacopol depune la dosarul cauzei, în şedinţă publică, înscrisuri din care rezultă că martora P________ N____ A______ s-a prezentat, în data de 10.11.2020, la locul de muncă, în schimb nu s-a putut prezenta la data de 10.11.2020 în faţa instanţei pentru a depune mărturie, depunând la dosar în acest sens adeverinţă medicală.

Instanţa arată că va pune în discuţia martorei situaţia prezentată de apărătorul părţii civile.

Instanţa procedează la audierea martorei P________ N____ A______, sub prestarea de jurământ, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Partea civilă, prin avocat, depune la dosarul cauzei înscrisuri în circumstanţiere, raportul de evaluare psihologică şi listingul celor mai recente mesaje postate de inculpat pe reţeaua de socializare Facebook.

Totodată, apărătorul părţii civile solicită, având în vedere că s-a pus atâta accent pe locul unde s-au aflat celelalte părţi faţă de locul producerii incidentului şi pentru ca instanţa să se edifice în legătură cu distanţele şi zonele respective, să se efectueze o cercetare la faţa locului.

Mai arată că declaraţia martorei Z_____ se coroborează cu probele de la dosar, în schimb, declaraţiile martorilor P________ şi M____ sunt contradictorii şi nu au legătură cu ceea ce s-a reţinut în rechizitoriu, întrucât de la 25 m se percepe situaţia într-un anumit fel, iar de la 10 m sau mai puţin se percepe altfel.

Cu privirea la efectuarea unei cercetări la faţa locului, reprezentantul Ministerul Public apreciază că proba nu este utilă cauzei şi totodată arată că aspectele ce se doresc a fi demonstrate prin aceasta au fost deja demonstrate prin declaraţiile martorilor date atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată. Având în vedere perioada foarte scurtă a producerii evenimentului, dar şi perioada de timp trecută de la producerea incidentului, apreciază că nu se poate efectua o reconstituire mai precisă decât cea făcută cu mijloacele de probă administrate în cauză.

Pentru inculpat, dl. avocat A________ arată că prin aplicaţia Google Maps se poate vizualiza _________________ clădiri unde s-a produs incidentul, iar una din opţiunile aplicaţiei este aceea de a puncta distanţele între două locuri, sens în care la dosarul cauzei s-a depus un extras din această aplicaţie.

Referitor la declaraţia martorei Z_____, arată că aceasta s-a pliat pe declaraţia persoanei vătămate, care îi este şefă, şi a spus că distanţa dintre ea şi locul incidentului era de 9-10 m, iar distanţa de la _______________________ locul incidentului era de 4-5 m, menţionând că martora şi partea vătămată nu au făcut altceva decât să dispară 15 m din stradă, arătând că restul declaraţiilor, inclusiv cele de la urmărirea penală, se coroborează şi corespund ca şi distanţe cu cele determinate de aplicaţie.

Pentru considerentele enumerate mai sus şi în raport şi de argumentele reprezentantului Ministerului Public, apărătorul ales al inculpatului solicită respingerea probei cu cercetarea la faţa locului ca fiind inutilă.

Instanţa, în baza art. 100 alin. 4 C.proc. pen., respinge ca nefiind relevantă solicitarea de efectuare a unei cercetări la faţa locului, sub aspectul utilităţii acesteia, având în vedere că aspectele ce se propun a fi dovedite rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti şi în cursul urmăririi penale, declaraţii a căror fiabilitate va fi avută în vedere de către instanţă pe fondul cauzei.

Instanţa, nemaifiind alte cererii, declară încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în urma administrării probelor vinovăţia inculpatului a fost dovedită.

Precizează că, din declaraţia martorei Petricica N____, reiese că inculpatul era o persoană speriată, şicanată şi lipsită de orice dorinţă de răzbunare dar aceste relatări ale martorei sunt în contradicţie cu faptele, având în vedere că inculpatul nu avea cum să fie speriat, întrucât înainte de a se duce la pizzeria Giulia de bună voie, s-a dus în aceeaşi zi la locuinţa părţii civile pentru a purta o discuţie cu soţul acesteia, după care au convenit să se întâlnească la pizzerie.

Totodată, arată că imaginea inculpatului aceea că era o persoană speriată şi sicanată este demontată de înscrisurile de la dosarul cauzei care spun ceva despre persoana inculpatului, arătând că mesajele postate de inculpat sunt licenţioase, scandaloase şi chiar pornografice.

Pe de altă parte, martora Petricica N____ este singura persoană audiată care a prezentat că partea civilă l-a lovit pe inculpat în piept precum şi singura care a observat gesturi de apropiere între cei doi care sugerau fără dubiu că ar fi existat o relaţie între cele două părţi.

Tot martora Petricica N____ a dat detalii exacte cu privire la distanţe şi chiar a repetat faptul că martorul M____ cât şi dânsa erau la distanţă de 1 m de incident.

Mai mult decât atât, martora Petricica N____ a povestit în detaliu leziunile suferite de partea civilă, în schimb martorul M____ când a fost întrebat a arătat că nu a văzut urme de sânge pe faţa părţii civile, deşi a văzut cum a căzut aceasta.

Totodată, arată că declaraţiile persoanei vătămate se coroborează cu declaraţiile martorei Z_____ E____, parţial şi cu declaraţiile martorilor M____ M_______ V_____ şi P________ N____, doar până la momentul efectiv al locului unde s-a produs __________, cu concluziile raportului de constatare criminalistic, cu concluziile raportul medico-legal şi cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, cu declaraţiile extrajudiciare ale colegilor şi cu raportul întocmit de psihologul autorizat depus la dosarul cauzei.

În concluzie, reprezentantul parchetului solicită condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe la o pedeapsă cu amenda, solicitând aplicarea unei amenzi într-un cuantum orientat către mediu, dat fiind faptul că inculpatul nu a recunoscut fapta şi nu o regretă, urmând a i se atrage atenţia cu privire la dispoziţiile art. 63C. pen..

În temeiul art. 25C. proc. pen. solicită admiterea acţiunii civile, în măsura în care instanţa apreciază că aceasta a fost dovedită, solicitând totodată în temeiul art. 274C. proc. pen. obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare de către stat.

Având cuvântul pentru partea civilă, dl. avocat Chiriacopol solicită admiterea acţiunii civile, apreciind că din probele administrate în cauză s-au dovedit susţinerile din cererea de constituire parte civilă. Precizează că rar i-a fost dat să vadă în profesia sa o asemenea perseverenţă din partea inculpatului, menţionând că inculpatul, chiar şi după momentul săvârşirii faptei reprobabile, a terorizat persoana vătămată şi familia acesteia cu mesajele obscene, execrabile, chiar pornografice postate pe reţeaua de socializare Facebook, având repercursiuni asupra psihicului persoanei vătămate, fapt ce reiese şi din raportul psihologic întocmit.

Apărătorul părţii civile arată că a încercat să transmită un mesaj de împăcare părţilor, în faza de judecată, însă a rămas fără niciun rezultat, inculpatul nu a dorit să îşi recunoască vinovăţia, ba mai mult, în prezent, s-a ajuns la o situaţie de nedescris, solicitând instanţei ca astfel de atitudini să fie cuantificate ca atare.

Cu privire la latura penală apreciază că din probele administrate în cauză, în special din declaraţia inculpatului, declaraţia persoanei vătămate şi declaraţiile martorilor rezultă o situaţie necontestată în sensul că între părţi a existat un incident.

Totodată, solicită instanţei să înlăture apărarea prin care inculpatul arată că nu a încercat să o lovească pe partea civilă ci doar a încercat să se apere, deoarece din raportul de expertiză medico legal întocmit în cauză a rezultat că era imposibil ca trauma părţii civile să fie produsă prin lovirea cu vârful acelei umbrele, arătând că fizic este imposibil să întorci o umbrelă de 1 m şi să te loveşti cu aceasta, cât timp persoana vătămată ţinea umbrela de mâner.

Solicită înlăturarea depoziţiei martorei P________ N____ întrucât aceasta este concubina inculpatului şi are un interes clar în soluţionarea în favoarea inculpatului a prezentei cauze, declaraţia acesteia fiind singulară în raport de celelalte declaraţii de martor date în prezenta cauză.

Totodată, martora Petricica şi inculpatul sunt singurii care au spus că partea civilă avea umbrela închisă, restul martorilor precizând că partea civilă avea umbrela deschisă.

Mai mult decât atât, solicită instanţei să constate că inculpatul nu a fost într-o situaţie de autoapărare, întrucât partea civilă nu avea cum să se manifeste violent având în vedere că inculpatul era însoţit de martorul M____ şi de concubina sa, în schimb atitudinea inculpatului de a lovi o femeie nu este o atitudine corectă. Cu cheltuieli de judecată conform chitanţei aflate la dosarul cauzei.

Având cuvântul pentru inculpat, dl. av. A________ solicită, în temeiul art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C. proc. pen., achitarea inculpatului, în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

Solicită instanţei să aibă în vedere mobilul care a condus la acest incident, momentul loviturii şi de cine a fost produsă aceasta şi în ce condiţii.

Referitor la afirmaţia cum că martora Petricica N____ fiind într-o relaţie consensuală cu inculpatul nu a fost destul de corectă, având interesul să îl ajute pe inculpat, arată că toţi martorii audiaţi au depus un jurământ şi răspund pentru ceea ce declară. În legătură cu subiectivismul martorilor, arată că şi martora Z_____ este colegă, prietenă bună şi subalternă a părţii civile, iar declaraţiile celor două se sincronizau foarte bine.

În ceea ce priveşte declaraţia martorului M____ arată că acesta nu avea niciun interes în cauză acesta fiind prieten cu ambele părţi, acesta fiind şi motivul pentru care inculpatul i-a solicitat să-l însoţească, temându-se totodată că evenimentul respectiv să ia amploare. Mai arată că niciunul din martorii propuşi de inculpat nu au fost instruiţi cu privire la ce să spună, aceştia s-au exprimat liber.

Totodată arată că şi martorul M_______ a spus ca partea civilă a fost lovită cu umbrela, însă nu a detaliat acest aspect, în schimb martora P________ a arătat şi modul în care partea civilă ţinea umbrela.

Precizează că persoana vătămată era nervoasă şi agresivă, întrucât s-a prezentat la localul Giulia pentru că fusese pusă în discuţie relaţia extraconjugală pe care o avusese, de aici a rezultat şi atitudinea agresivă a părţii vătămate. Arată că inculpatul, având în vedere şi relaţia avută cu partea civilă, dar şi faptul că o cunoştea pe aceasta de mulţi ani, nu ar fi putut să o lovească pe aceasta.

Pe de altă partea, relaţia inculpatului cu partea civilă a fost una păgubitoare şi pentru inculpat având în vedere că această relaţie a dus la destrămarea căsniciei sale.

Prin prisma relaţiile tensionate de la locul de muncă pe fondul geloziei părţii civile care s-au cumulat, toate acestea au făcut ca inculpatul să meargă la soţul părţii civile şi să-i relateze despre relaţia avută cu soţia sa.

Mai arată că pe partea civilă nu lovitura în sine a afectat-o, ci situaţia la care s-a ajuns, faptul că a ajuns în instanţă şi conjunctura în care a fost pusă faţă de colegi, faţă de cunoscuţi, lucru care îl afectează inclusiv pe inculpat. Mai arată că inclusiv martora Petricica a avut de suferit din cauza atitudinii persoanei vătămate, care încerca cu orice preţ să îi facă probleme, pe fondul geloziei.

Precizează că persoana vătămată avea o atitudine agresivă, pe fondul stării de nervozitate, la momentul când a ajuns la localul Giulia, iar inculpatul a fost nevoit să se apere de vârful umbrelei cu care a fost lovit în piept de către aceasta, încercând să se apere şi nu a încercat să lovească partea vătămată.

Martorii inculpatului au fost martori direcţi, ei fiind cel mai aproape de locul incidentului, spre deosebire de martora Z_____ R_____ care se afla la 25 m faţă de locul incidentului, ei fiind cei care au văzut mai bine cele întâmplate.

Cu privire la raportul de expertiză arată că acesta este discutabil, având în vedere şi concluziile cu privire la acesta de la termenul anterior, unde s-au arătat anumite aspecte, referitoare la modul cum probele au fost administrate în faza de urmărire penală, dubiu ce ar trebui să profite inculpatului şi nu părţii vătămate.

Referiror la proba cu poligraful, apărătorul ales al inculpatului arată că această probă este una controversată care dă erori şi care nu este înscrisă în rândul mijloacelor de probe, dar inculpatul fiind de bună credinţă s-a prezentat la testul poligraf, în schimb persoana vătămată s-a răzgândit şi nu s-a mai prezentat.

Cu privire la latura civilă, apărătorul ales al inculpatului solicită respingerea cererii de constituire parte civilă având în vedere contribuţia cu intenţie a părţii vătămate la fapta care s-a produs.

În privinţa inculpatului arată că acesta, în afara incidentului avut cu persoana vătămată, nu a mai avut nicio problemă cu nimeni niciodată, sens în care la dosarul cauzei s-au depus caracterizări, de unde rezultă acesta că este o persoană muncitoare, care îşi susţine şi îngrijeşte mama în vârstă de 85 ani, care vrea să îşi refacă viaţa, şi care nu a mai avut probleme cu legea.

În replică, apărătorul ales al părţii civile, arată că în cererea persoanei vătămate constituită parte civilă sunt întrunite elementele contitutive ale infracţiunii de lovire pentru care a fost trimis în judecată, din punct de vedere al laturii subiective şi al laturii obiective aceste condiţii sunt îndeplinite.

Mai arată că la locul de muncă comun celor două părţii a fost un conflict între inculpat şi actuala concubină fapt ce le-a determinat pe colegele celor doi să aducă la cunoştinţă conducerii unităţii această situaţie, luându-se decizia mutării martorei P________ la o altă unitate, inculpatul apreciind atunci că vinovată pentru mutarea concubinei sale este partea civilă, arătând că până în 2019, când s-a angajat martora Petricica nu au fost conflicte la acel loc de muncă.

Apărătorul părţii civile, solicită a se avea în vedere faptul că dacă inculpatului i se aplică pedeapsa amenzii, nu face decât ca pe viitor inculpatul să aibă aceeaşi atitudine şi să nu fie o măsură de natură să îl educe.

În opinia sa, dacă s-ar aplica o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, probabil inculpatul pe viitor s-ar gândi mult mai bine la repercursiunile pe care le poate avea o nouă faptă.

În replică, apărătorul inculpatului, cu privire la mesajele depuse la dosar în copie, arată că le contestă.

Inculpatul G____ L______, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu apărarea formulată de apărătorul său.

La interpelarea instanţei inculpatul arată că nu este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în cazul în care va fi găsit vinovat.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Obiectul cererii:

Prin rechizitoriul nr. 1369/P/1019, din 23.07.2020, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, a fost trimis în judecată inculpatul G____ L______, fiul lui G_______ şi V_______, născut la data de 07.01.1970, în mun. Câmpina, jud. Prahova, studii medii, concubinaj, frizer la ____________________, cu domiciliul în com. Băneşti, ___________________ A, jud. Prahova, CNP _____________ (cu adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură în com. Băneşti, ___________________, jud. Prahova), fără antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ,,lovire sau alte violenţe” prev. şi ped. de art. 193 alin. (2) C. pen.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că:

În ziua de 15.06.2019, în jurul orei 16.00, inculpatul a împins persoana vătămată I_____ D______ şi i-a aplicat acesteia o lovitura cu pumnul în bărbie, fapt ce a condus la căderea ei pe un plan dur (asfalt), cauzându-i astfel leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.

Organele de urmărire penală au precizat faptul că inculpatul şi persoana vătămată sunt colegi de serviciu, ambii lucrând ca frizeri la CITRAS SA Câmpina, iar pe fondul unei situaii tensionate la locul de muncă, cu implicaţii personale, inculpatul a luat hotărârea de a se întâlni cu soţul persoanei vătămate I_____ G_______ C_______, pentru a-i transmite anumite aspecte legate de persoana vătămată. Inculpatul s-a întâlnit cu soţul persoanei vătămate în data de 15.06.2020, ora 15:45 la restaurantul Giulia din Câmpina, inculpatul fiind însoţit de concubina sa, martora Petricica N____ A______ şi M____ M_______ V_____. Cu această ocazie, organele de urmărire penală au reţinut că inculpatul i-a adus la cunoştinţă soţului persoanei vătămate faptul că a avut o relaţie extraconjugală cu aceasta. Numitul I_____ C_______ şi-a sunat soţia, aceasta fiind invitată la faţa locului pentru a asista la discuţie.

Ulterior, în actul de sesizare s-a reţinut faptul că, în restaurant, a sosit şi concubinul martorei Z_____ ce se afla în faţa restaurantului, iar când inculpatul a observat acest lucru, a luat hotărârea de a părăsi restaurantul, împreună cu persoanele cu care era însoţit. În apropierea restaurantului, grupul din care făcea parte inculpatul s-a întâlnit cu persoana vătămată ce sosise la faţa locului. Aceasta avea în mână o umbrelă deschisă. Între inculpat şi persoana vătămată a existat o discuţie contradictorie ce a degenerat, în sensul că inculpatul a scuipat persoana vătămată, a împins umbrela cu care aceasta a dorit să se apere şi i-a aplicat o lovitură cu pumnul în bărbie, fapt pentru care persoana vătămată a căzut pe asfalt. Imediat după incident, inculpatul a fugit de la faţa locului.

În cauză s-a efectuat şi un certificat medico – legal nr. 817 din 18.06.2019 întocmit de S.J.M.L. Prahova (fila nr. 17 dosar up), conform căruia persoana vătămată a suferit leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.

Organele de urmărire penală au arătat faptul că infracţiunea a fost observată în mod direct de martora Z_____ R_____ E____, persoană ce aştepta persoana vătămată în faţa restaurantului, dar şi de martorii M____ M_______ şi Petricica N____. În cazul acestora din urmă, organele de urmărire penală au precizat că aceştia nu au putut relata cu exactitate dacă inculpatul a lovit cu pumnul persoana vătămată, martorul M_______ chiar fugind de la locul faptei. Mai mult, deşi inculpatul şi concubina acestuia au arătat că persoana vătămată a fost cea care a lovit prima şi că inculpatul doar s-a apărat, iar persoana vătămată s-a lovit singură în umbrelă, declaraţiile acestora nu se coroborează cu declaraţia martorei Z_____ R_____, persoană ce s-a aflat în apropierea incidentului.

În cauză a fost efectuat şi un raport de constatare criminalistică nr. _____/07.10.2019 (filele 45-48 dosar up), întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Prahova privind detectarea comportamentului simulat, raport din care rezultă că răspunsurile inculpatului au provocat modificări specifice comportamentului simulat. De asemenea, organele de urmărire penală au dispus efectuarea şi a unui raport de expertiză medico-legală nr. 931/26.11.2019 (fila 28 dosar up), raport ce confirmă că persoana vătămată I_____ D______ a prezentat leziuni traumatice ce pot data din 15.06.2019, au putut fi produse prin lovire cu corp dur (posibil pumn) şi au necesitat pentru vindecare 7 - 8 zile de îngrijiri medicale. Viaţa victimei nu a fost pusă în primejdie.

Pentru dovedirea acestei situaţii de fapt au fost propuse prin rechizitoriu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale:

proces-verbal de constatare urmare apelului 112 - f. 5 dosar up; plângerea, declaraţia persoanei vătămate I_____ D______ şi planşe fotografice privind situaţia victimei după incident - f. 6, 13 – 16, 23-24 dosar up; certificat medico-legal nr. 817 din 18.06.2019 întocmit de S.J.M.L. Prahova - f. 17 dosar up; copii acte medicale - f. 18-22 dosar up; raport de expertiză medico-legală nr. 931 din 26.11.2019 - f. 28 dosar up; raport de constatare criminalistică nr. _____ din 07.10.2019, privind detecţia comportamentului simulat, întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.J.P. Prahova - f. 45 dosar up. declaraţiile martorilor Z_____ E____ R_____, I_____ G_______ C_______, Petricica N____ - A______, M____ M_______ V_____ - f. 50-52, 54-55, 57-59, 61-63 dosar up; proces - verbal de confruntare între martor Z_____ E____ R_____ şi inculpat - f. 65- 67 dosar up; declaraţiile suspectului/inculpatului G____ L______ - f. 31-33 dosar up; Procedura de cameră preliminară şi cercetarea judecătorească:

După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea finală de cameră preliminară din 04.09.2020, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, precum şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 1369/P/1019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, dispunând începerea judecăţii.

Audiat în cadrul cercetării judecătoreşti, inculpatul G____ L______ nu a recunoscut săvârşirea faptei şi nu a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, în cazul în care va fi găsit vinovat.

În vederea soluţionării cauzei, instanţa a dispus ataşarea la dosar a fişei de cazier judiciar a inculpatului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia:

4.1. În fapt, în data de 15.06.2019, în jurul orei 16:00, pe fondul unor discuţii contradctorii ce au degenerat, inculpatul a scuipat, împins şi lovit persoana vătămată I_____ D______ cu pumnul în zona bărbiei, cauzându-i o leziune ce a necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Astfel, din declaraţia părţii civile (filele 109-111), coroborată cu declaraţiile martorei Z_____ R_____ (filele 112-114) şi parţial cu declaraţiile martorilor M____ M_______ şi N____ Petricica (filele 117-119 şi 158-160) rezultă faptul că, cele două persoane lucrează ca frizeri la aceeaşi unitate, iar din anul 2019 a fost angajată şi martora P________. Conform declaraţiilor părţii civile şi ale martorei Z_____, din luna mai a anului 2019 au existat mai multe discuţii contradictorii la locul de muncă, discuţii ce au fost generate de martora P________, persoană ce nu asigura o igienă corespunzătoare la locul de muncă. Discuţiile continuând, partea civilă a luat hotărârea de a expune această situaţie conducerii unităţii, lucru ce s-a şi întâmplat. Urmare acestor evenimente, martora P________ a fost mutată disciplinar la o altă unitate, lucru recunoscut şi de aceasta. Fiind deranjat de aceste evenimente, inculpatul i-a adresat mai multe ameninţări părţii civile, astfel cum rezultă şi din declaraţia martorei Z_____.

În data de 15.06.2019, inculpatul a luat hotărârea de a se întâlni cu soţul părţii civile pentru a discuta anumite aspecte în legătură cu aceasta, ocazie cu care s-a deplasat la locuinţa acestuia, însă au stabilit o întâlnire la restaurantul Giulia din Câmpina, în aceeaşi zi, în jurul orei 15:45. Inculpatul a fost însoţit la restaurant de martorii Petriciă N____ şi M____ M_______. După sosirea martorului I_____ C_______, inculpatul i-a transmis acestuia că a avut o relaţie extraconjugală cu partea civilă. Auzind aceste aspecte, numitul I_____ C_______ şi-a sunat soţia şi i-a relatat cele auzite, aceasta din urmă dorind să vină la faţa locului. Între timp, la restaurantul Giulia au sosit şi martora Z_____ R_____ şi concubinul acesteia, concubin ce a intrat în restaurant. La vederea acestuia, inculpatul şi cele două persoane cu care a fost însoţit au luat hotărârea de a părăsi localul.

Toate aceste aspecte se coroborează din declaraţiile tuturor celor audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti, neexistând niciun dubiu rezonabil cu privire la dinamica evenimentelor.

Părăsind restaurantul Giulia, la o distanţă de aproximativ 20-25 m de restaurant şi-a făcut apariţia partea civilă ce ţinea în mână o umbrelă deschisă, astfel cum rezultă din declaraţiile părţii civile, martorei Z_____ şi martorului M____ M_______. Declaraţiile inculpatului şi ale martorei N____ Petricica nu pot fi reţinute sub acest aspect, aceştia fiind singurii care au precizat că umbrela era închisă. Ulterior, între inculpat şi partea civilă a existat o discuţie contradictorie, partea civilă reproşându-i acestuia cele relatate soţului şi făcându-l nesimţit. Discuţiile au degenerat, iar inculpatul a scuipat persoana vătămată, aceasta încercând să se apere cu umbrela deschisă. Ulterior, inculpatul a împins-o şi a lovit-o cu pumnul în bărbie. Urmare acestei lovituri, partea civilă a căzut pe asfalt, iar inculpatul a fugit de la faţa locului. Situaţia de fapt se coroborează atât cu declaraţia martorei Z_____, cât şi cu declaraţia martorului I_____ C_______, declaraţie necontestată de inculpat. Totodată, situaţia de fapt se coroborează şi cu raportul de expertiză medico-legală nr. 931 din 26.11.2019 (f. 28 dosar up), raport ce confirmă dinamica producerii incidentului şi faptul că leziunile au fost produse cu un corp dur, posibil pumn, excluzând posibilitatea producerii incidentului cu umbrela părţii civile.

Instanţa nu va reţine situaţia de fapt expusă de inculpat, respectiv faptul că partea civilă s-a lovit singură cu vârful umbrelei ce se afla închisă în momentul în care acesta s-a apărat de loviturile acesteia, având în vedere că această situaţie nu rezultă din probele administrate în cursul procesului. În primul rând, situaţia de fapt expusă de inculpat nu se coroborează decât parţial cu declaraţiile martorilor M____ M_______ şi Petriciă N____, martori propuşi în apărare, existând multe contradicţii între acestea. Astfel, în timp ce martorul M____ M_______ a precizat că umbrela era deschisă şi martora P________ a arătat că umbrela era închisă, inculpatul a precizat că umbrela era iniţial deschisă, aceasta fiind ulterior închisă. Totodată, declaraţiile acestora nu se coroborează nici cu privire la existenţa anumitor lovituri aplicate de partea civilă. Martorul M____ M_______ a arătat că partea civilă a încercat să-l lovească pe inculpat cu umbrela însă nu a văzut ca acesta chiar să fi fost lovit, iar martora P________ N____ a arătat că partea civilă a lovit cu pumnul în umăr şi cu piciorul în şold. De asemenea, o altă contradicţie este dată de existenţa sau nu a unor urme de sânge pe faţa părţii civile, în momentul în care aceasta era căzută pe asfalt. Martorul M____ M_______ a arătat că nu a observat urme de sânge, iar martora P________ a arătat că a observat urme de sânge pe bărbia părţii civile, declaraţie ce se coroborează şi cu depoziţia martorei Z_____ R_____.

În al doilea rând, dinamica producerii incidentului, în modul expus de inculpat, apare ca imposibilă. Conform declaraţiilor martorilor audiaţi, umbrela părţii civile era de aproximativ 1 metru, cu mâner tip baston şi cu vârf cromat de aproximativ 10-15 cm, iar aceasta era ţinută de mâner în momentul apariţiei părţii civile la faţa locului. Astfel, chiar dacă situaţia de fapt ar fi fost cea descrisă de inculpat, în momentul în care acesta împingea umbrela cu palma, partea civilă nu ar fi avut efectiv cum să se lovească cu vârful acesteia în zona bărbiei şi să-şi provoace leziunile descrise în raportul de expertiză. Aceste aspecte apar ca evidente şi din vizionarea planşelor fotografice depuse la dosarul cauzei (filele 23-24 dosar up), planşe ce expun clar leziunile părţii civile.

Nu în ultimul rând, instanţa va avea în vedere şi concluziile raportului de constatare criminalistică nr. _____ din 07.10.2019, privind detecţia comportamentului simulat, întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.J.P. Prahova (f. 45 dosar up), raport ce poate fi reţinut în prezenta cauză, având în vedere că este susţinut de toate celelalte probe.

Apreciind integral probele administrate în mod nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa va reţine situaţia de fapt expusă în rechizitoriu, aceasta dovedindu-se dincolo de orice îndoială rezonabilă, în detrimentul celei descrise de inculpat.

4.2. În drept, fapta inculpatului G____ L______ care, în ziua de 15.06.2019, în jurul orei 16.00, a împins partea civilă I_____ D______ şi i-a aplicat acesteia o lovitura cu pumnul în bărbie, fapt ce a condus la căderea ei pe un plan dur (asfalt), cauzându-i astfel leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat 7 - 8 zile de îngrijiri medicale (conform raportului de expertiza medico-legală nr. 931 din 26.11.2019, întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Prahova), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ,,lovire sau alte violenţe”, prev de art 193 alin 2 C.pen.

Sub aspectul elementului material al laturii obiective aferente conţinutului constitutiv al infracţiunii, instanţa reţine că acesta constă în exercitarea actelor de violenţă asupra părţii civile de către inculpat. Acţiunea violentă constă în acţiunea de împingere şi lovire a părţii civile cu pumnul în zona feţei, acţiune ce îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 193 alin. (2) C. pen. Prin „lovire” se înţelege acel act de agresiune care constă în acţiunea mecanică a unei energii cinetice exterioare de atingere, de compresiune sau izbire bruscă şi violentă a suprafeţei de contact a corpului victimei cu sau de un corp contondent, de regulă, prin proiectare, călcare, alunecare, aruncare sau cădere. Elementul material al variantei agravate, prevăzută în alin. (2), constă în fapta de lovire sau alte violenţe prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane. Gravitatea acestui rezultat este cuantificată, în concepţia legiuitorului, în numărul de zile de îngrijiri medicale apreciat a fi necesar pentru vindecare. Pentru a exista această variantă agravată, este necesar un număr de zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile. În concret, inculpatul a îmbrâncit şi lovit partea civilă cu pumnul în zona feţei, faptă ce i-a produs leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, acţiune ce îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 193 alin. (2) C. pen.

Urmarea imediată a faptei constă în suferinţa fizică produsă părţii civile, suferinţă manifestată prin 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi săvârşirea faptei (ex re), asupra căreia nu există niciun dubiu.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., având reprezentarea faptei şi a pericolului social, urmărind producerea rezultatului.

Instanţa nu poate reţine în sarcina inculpatului circumstanţa atenuantă a provocării, având în vedere neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. a C. pen. Pentru a fi în prezenţa acestei circumstanţe, legiuitorul a prevăzut mai multe condiţii cumulative, condiţii pe care ar trebui să le îndeplinească atât actul provocator sau atacul, cât şi riposta. Analizând eventuala acţiune provocatoare a părţii civile, instanţa constată că aceasta ar trebui să fie reprezentată de o acţiune violentă, atingere gravă a demnităţii persoanei sau altă faptă ilicită gravă, aceasta să cauzeze o stare de tulburare sau emoţie şi să nu fie provocată de cel care se apără.

Analizând prima condiţie, instanţa a constatat deja că între inculpat şi partea civilă au existat mai multe discuţii contradictorii, iar persoana vătămată i-a adresat anumite cuvinte jignitoare inculpatului, făcându-l nesimţit. Astfel, aceasta acţiune ar putea fi inclusă într-o faptă ilicită gravă. Mergând mai departe cu analiza condiţiilor, instanţa va trebui să constate dacă fapta ilicită gravă a părţii civile a putut provoca o stare de temere sau emoţie pentru inculpat. Analizând dinamica evenimentului, dar şi declaraţiile martorilor audiaţi, instanţa apreciază că inculpatul nu poate acuza o stare de temere, astfel cum acesta a încercat să arate, având în vedere atât faptul că a planificat din timp întâlnirea cu soţul persoanei vătămate, dar şi faptul că la faţa locului a fost însoţit de martorii Petricica N____ şi M____ M_______. Mai mult, faptul că a fost făcut nesimtit de partea civilă şi că i-au fost reproşate cele transmise numitului I_____ C_______ nu sunt motive suficiente de a provoca o puternică stare de tulburare sau emoţie care să conducă la o astfel de ripostă. Aşadar, instanţa reţine că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile provocării, motiv pentru care nu se poate reţine o intenţie repentină (spontană) care să justifice reducerea pedepsei.

Mai mult, instanţa va reţine o intenţie directă premeditată a inculpatului, generată de mutarea disciplinară a concubinei acestuia la o altă unitate a frizeriei unde lucrează aceştia. Pretextul întâlnirii de la restaurantul Giulia nu poate fi reţinut în cauză, având în vedere că doar martora Petricica N____ a arătat faptul că ar fi observat anumite gesturi de apropiere între inculpat şi persoana vătămată, celelalte persoane audiate neconfirmând această situaţie. Prin urmare, instanţa apreciază că prezenta faptă a fost generată de dorinţa inculpatului de a se răzbuna.

Individualizarea pedepsei şi modalitatea de executare:

Instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396C. proc. pen., în sensul că s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, iar acesta răspunde penal.

Instanţa va ţine cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74C. pen., respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În acest sens, instanţa are în vedere faptul că infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate medie, îndreptată împotriva integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei, infracţiunea ce a avut ca rezultat producerea unor leziuni traumatice. Prin săvârşirea faptei, inculpatul a creat o stare de pericol pentru valoarea ocrotită.

Instanţa va avea în vedere faptul nerecunoaşterii de către inculpat, pe parcursul judecăţii, a infracţiunii comise, atitudinea nesinceră avută în cursul procesului penal, precum şi imaginea acestuia din societate, imagine ce reiese din postările acestuia de pe diferite reţele sociale. Postările inculpatului sunt jignitoare, licenţioase, scandaloase şi chiar pornografice, de natură a forma convingerea că inculpatul prezintă un dispreţ total faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de cei din jur. Inculpatul nu a înţeles consecinţele faptelor sale, dând dovadă că ar putea repeta fapta comisă.

Pe cale de consecinţă, ţinând seama de atitudinea şi de conduita anterioară a acesteia, precum şi de conduita ulterioară săvârşirii faptei, dar şi de faptul că acesta nu a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, instanţa, în temeiul art. 193 alin. (2) C. pen., raportat la art. 61 alin. (2) şi alin. (4) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (2) C. proc. pen., va condamna inculpatul G____ L______, fiul lui G_______ şi V_______, născut la data de 07.01.1970, în mun. Câmpina, jud. Prahova, studii medii, concubinaj, frizer la ____________________, cu domiciliul în _________________________________ A, jud. Prahova, CNP _____________ (cu adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură în com. Băneşti, ___________________, jud. Prahova), fără antecedente penale, la pedeapsa de 250 zile-amendă, în cuantum de 7500 lei, sub aspectul săvârşirii, la data de 15.06.2019, a infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Văzând dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. pen., va stabili cuantumul unei zile amendă la suma de 30 lei, sumă apreciată potrivită faţă de situaţia materială a condamnatului, dar şi de obligaţiile legale ale acestuia faţă de persoanele aflate în întreţinere.

Nu în ultimul rând, instanţa, în baza art. 63C. pen., va atrage atenţia inculpatului asupra faptului că în cazul neexecutării, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se vor înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.

De asemenea, văzând persoana şi atitudinea inculpatului, instanţa apreciază că acesta a dovedit o situaţie de incompatibilitate cu privire la exercitarea anumitor drepturi, motiv pentru care, în baza art. 67 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b, d şi j din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a alege; dreptul de a părăsi teritoriul României), pe o durată de 3 ani (trei ani), care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. b C. pen. Pedeapsa complementară aplicată inculpatului este de natură a-l face pe acesta să înţeleagă consecinţele faptelor sale.

Referitor la latura civilă, instanţa reţine că, în cauză, s-au constituit părţi civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti cu suma de 297,44 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare de care a beneficiat partea civilă I_____ D______, precum şi persoana vătămată cu suma de _____ lei, cu titlu de daune morale, reprezentând durerile sufleteşti şi emoţionale suportate de aceasta urmare faptei inculpatului.

6.1. În ceea ce priveşte cererea părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, instanţa are în vedere faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 1349 alin. (1) C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. De asemenea, confrom art. 1357 alin. (1) C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Totodată, potrivit art. 320 alin. (1) din Lg. 95/2006 persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

Astfel, instanţa constată că partea civilă, în calitate de furnizor de servicii medicale, s-a subrogat în drepturile casei de asigurări de sănătate, fiind îndreptăţită a solicita recuperarea costurilor serviciilor medicale de care a beneficiar partea civilă.

Instanţa apreciază că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale a inculpatului, prevăzute de art. 1357C. civ., respectiv existenţa faptei ilicite a acestuia constând în vătămarea persoanei vătămate, faptă săvârşită din culpă, ce a determinat producerea în patrimoniul părţii civile a unui prejudiciu constând în contravaloarea serviciilor medicale prestate, legătura de cauzalitate rezultând implicit. Din analiza înscrisurilor depuse la filele 80-82 dosar up, dar şi a decontului ataşat, rezultă că partea civilă a dovedit pretenţiile solicitate, fapt pentru care instanţa va constata întemeiată solicitarea acesteia de angajare a răspunderii civile delictuale pentru recuperarea prejudiciului în cuantum de 297,44 lei şi va obliga inculpatul la achitarea acestora.

6.2. Cu privire la cerere de acordare a daunelor morale, în cuantum de _____ lei, instanţa constată că acestea constau în dureri psihice aduse prin atingerea personalităţii afective sau sociale, atingeri ale vieţii private, satisfacţii echitabile destinate pentru a compensa material suferinţele de ordin moral ale părţii civile.

În cazul infracţiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale – în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei – trebuie să ţină seama de suferinţele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat.

Potrivit dispoziţiilor art. 252: C. civ., „orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică”, iar potrivit art. 253 alin. (4) C. civ., persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive”.

Având în vedere că deja s-a concluzionat îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale în sarcina inculpatului, instanţa va analiza doar cuantumul în care se pot acorda daunele morale.

Cu titlu preliminar, instanţa apreciază că activitatea infracţională a inculpatului, prin natura sa, este aptă de a produce grave efecte asupra părţii civile, precum depresii, dezordini datorate stresului post-traumatic, şi anxietate.

Sub aspectul întinderii despăgubirilor cuvenite pentru prejudiciul nepatrimonial, este de reţinut că nici sistemul nostru legislativ în vigoare la data săvârşirii faptei şi nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de reparare a prejudiciului moral, după cum nu sunt stabilite nici criteriile pentru cuantificarea despăgubirilor morale, urmând a se decide în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze. În privinţa reparării prejudiciului moral, principiul reparării integrale nu poate avea decât un caracter relativ, tocmai datorită dificultăţii cuantificării unui asemenea prejudiciu. Trebuie totuşi respectat principiul proporţionalităţii prejudiciului cu despăgubirea acordată şi principiul echităţii. De altfel, şi în termenii Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, criteriul echităţii în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii în raport cu consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

În aceste sens este şii opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta concluzionând că pentru acordarea daunelor morale ar trebui avute în vedere mai multe criterii: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit şi, nu îmbogăţirea fără just temei. La stabilirea cuantumului daunelor morale, nu are nicio importanţă starea materială, a inculpaţilor sau a părţii civile.

Astfel, instanţa apreciază că nu se poate stabili cu certitudine un preţ al suferinţei cauzate ca urmare a activităţii infracţionale a inculpatului, însă în determninarea acestora, va ţine seama, în primul rând, de concluziile Raportului de Expertiză medico-legală nr. 931 din 26.11.2019, întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Prahova, din care rezultă că părţii civile i-au fost necesare, pentru vindecare, un număr de 7-8 zile de îngrijire medicală.

În al doilea rând, la aprecierea cuantumului daunelor morale instanţa va avea în vedere că părţii civile i-a fost cauzată o suferinţa fizică şi psihică ce a determinat un stres posttraumatic, ruşine faţă de cei din jur, precum şi o teamă constantă faţă de inculpat. Totodată, din declaraţiile martorei Ţuţică A________ (filele 115-116) rezultă că partea civilă a suferit multiple modificări, atât fizice cât şi psihice, devenind foarte tristă, având chiar nevoie de anumite şedinţe de consiliere la psiholog. Tot din declaraţiile martorei, ce se coroborează cu declaraţia părţii civile, rezultă că aceasta este luată în permanenţă de la locul de muncă de soţul acesteia sau de copii, fiindu-i teamă de inculpat. În conturarea tuturor suferinţelor psihice suportate de partea civilă, instanţa are în vedere şi concluziile raportului de evaluare a stării psihologice (filele 125-131), raport ce confirmă existenţa afecţiunilor descrise, aceasta prezentând şi o stare de izolare şi umilinţă.

Nu în ultimul rând, instanţa are în vedere şi declaraţia părţii civile, dar şi celelalte aspectele percepute în mod direct cu ocazia audierii. Astfel partea civilă a arătat că a avut dureri la nivelul buzei şi dinţilor, iar în continuare doi dinţi se mişcă, urmare faptei inculpatului.

Prin urmare, ţinând seama că daunele morale nu trebuie să constituie o sancţiune excesivă pentru cel care este obligat şi nici o sursă de îmbogăţire nejustificată pentru cel căruia i se acordă, păstrând un just echilibru între interesele părţilor, instanţa va acorda părţii civile despăgubiri morale în cuantum total de _____ lei, sumă apreciată drept rezonabilă pentru a satisface moral suferinţele părţii civile, având în vedere şi că soluţia pronunţată pe latură penală reprezintă o satisfacţie morală pentru partea civilă.

Alte aspecte procedurale şi procesuale.

Cu privire la cheltuielile judiciare făcute de partea civilă I_____ D______, instanţa constată că la dosarul cauzei (fila 24) se regăseşte o factură de plată a onorariului de avocat, în cuantum total de 1500 lei. Conform dispoziţiilor art. 276 alin. (1), (2) (4) C. proc. pen., în caz de condamnare, (...), inculpatul este obligat să plătească persoanei vătămate, precum şi părţii civile căreia i s-a admis acţiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea. Când acţiunea civilă este admisă numai în parte, instanţa îl poate obliga pe inculpat la plata totală sau parţială a cheltuielilor judiciare. În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), când sunt mai mulţi inculpaţi ori dacă există şi parte responsabilă civilmente, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 274 alin. (2) şi (3).

Având în vedere că acţiune civilă a fost admisă, dar şi cuantumul rezonabil al cheltuielilor solicitate, instanţa va admite cererea formulată de partea civilă şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat, având în vedere şi soluţia pronunţată cu privire la latura penală, în baza art. 404 alin. (4) lit. e C. proc. pen., raportat la art. 396C. proc. pen., şi cu art. 274 alin. (1) C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen., raportat la art. 61 alin. (2) şi alin. (4) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., condamnă inculpatul G____ L______ fiul lui G_______ si V_______, născut la data de 07.01.1970, în mun. Câmpina, jud. Prahova, studii medii, concubinaj, frizer la ____________________, cu domiciliul în com. Băneşti, ___________________ A, jud. Prahova, CNP _____________ (cu adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură în com. Băneşti, ___________________, jud. Prahova), cetăţean român, fără antecedente penale, la pedeapsa de 250 zile-amendă, în cuantum de 7500 lei, sub aspectul săvârşirii, la data de 15.06.2019, a infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

Stabileşte cuantumul unei zile amendă la suma de 30 lei.

În baza art. 63C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra faptului că în cazul neexecutării, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se vor înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b, d şi j din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a alege; dreptul de a părăsi teritoriul României), pe o durată de 3 ani (trei ani), care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. b C. pen.

În temeiul art. 397 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 25 alin. (1), art. 19 alin. (1), (2) şi (5) şi art. 23 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) şi (2) C. civ., art. 1357 şi 1381 C. civ., admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti şi obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 297,44 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare de care a beneficiat partea civilă I_____ D______.

În baza dispoziţiilor art. 397 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 25 alin. (1) şi art. 19 alin. (1), (2) şi (5) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) şi (2) C. civ., art. 1357, 1381, 1387 alin. (1) şi (2) şi art. 1388 alin. (3) C. civ., admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă I_____ D______ şi obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale.

În conformitate cu art. 404 alin. (4) lit. e C. proc. pen., raportat la art. 396C. proc. pen., şi cu art. 276 alin. (1) şi (4) C. proc. pen., obligă inculpatul la plata către partea civilă I_____ D______ a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de aceasta, reprezentând onorariu avocat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. e C. proc. pen., raportat la art. 398C. proc. pen., şi cu art. 274 alin. (1) C. proc. pen., obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16.11.2020.

PREŞEDINTE,

GREFIER,

C_______ E____ A_____

S_____ M______ A______

Red./Tehnored. - CEA/SMA./___________/6 ex

Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

Domenii speta

Spete similare