Contestație la executare

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 18.12.2020, sub nr. _____________, contestatorul A____ A____ a formulat în contradictoriu cu intimaţii B_____ B________ I (L) SA, C________ C________ C______ C__ SA, contestaţie la executare împotriva încheierii nr. 1631 din 20.05.2019 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. _____________, a somaţiilor, a încheierilor şi a tuturor actelor de executare emise de Biroul Executorului Judecătoresc C_______ M_____, în dosarul de executare nr 1750/2019, solicitând anularea încheierii menţionate, anularea în tot a titlului executoriu, a Somaţiei, a Înştiinţării privind măsura popririi şi a tuturor actelor de executare; în ceea ce priveşte onorariul executor judecătoresc în cuantum de 868,43 lei, în principal, solicită anularea, în subsidiar reducerea onorariului; suspendarea executării silite; cu cheltuieli de judecată.

In ceea ce priveşte capătul I din contestaţie, contestatorul arată că înţelege să invoce excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită urmând a se avea în vedere disp. art. 6 alin. 4 Cod Civil şi art. 201 din Legea 71/2011, potrivit cărora prescripţiile extinctive începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. Astfel, legea aplicabilă prescripţiei extinctive sub toate aspectele - început, termen, suspendare, întrerupere, repunere în termen, efecte - este legea în vigoare la data la care aceasta a început să curgă.

In ceea ce priveşte excepţia prescripţiei extinctive, contestatorul arată că, potrivit art. 6 din Decretul 167/1958, dreptul de a cere executare silită în temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani. Această dispoziţie se regăseşte şi în art. 705Cod Procedură Civilă, iar potrivit art. 7 din Decretul 167/1958 prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită. Dacă debitorul este obligat la prestaţii succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţii se stinge într-o prescripţie distinctă. Articolele 13 şi 16 din Decretul 167/1958 prevăd cazurile şi condiţiile în care cursul prescripţiei extinctive este suspendat sau întrerupt.

In cauza de faţă, dreptul de a cere a cere executare silită în favoarea U P I (L). s-a născut de la data ultimei plăţi (efectuată în urmă cu 6 ani), dată de la care începe să curgă termenul de prescripţie a executării silite.

Contestatorul solicită să se aibă în vedere faptul că, potrivit dispoziţiilor legale, cesiunea de creanţă între P şi U P I (L). nu întrerupe curgerea termenul de prescripţie întrucât nu constituie act de executare, precum şi faptul că sunt încălcate dispoziţiile imperative stabilite prin Decizia nr 9 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 4 aprilie 2016 .

Totodată contestatorul a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant, raportat la disp. art. 82 C__, având în vedere faptul că cererea pentru demararea procedurilor de executare silită a fost făcută prin reprezentant solicitând astfel anularea cererii de executare silită.

Contestatorul consideră că, Judecătoria Câmpina în mod greşit şi fără cunoaşterea legii a dispus admiterea cererii formulate de U P I (L). încălcând astfel Decizia nr. 9 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 4 aprilie 2016 prin care instanţa supremă a hotărât în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 (l) din C__ cererea de chemare în judecată, executare şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilier juridic sau avocat.

Astfel cererea de încuviinţare silită este lovită de nulitate şi nu poate fi pusă în aplicare, întrucât contractul de reprezentare/mandat încheiat între două persoane produce efecte doar în planul dreptului material, nu şi în planul dreptului procesual, guvernat, în materia reprezentării, de norme legale imperative. Activitatea de reprezentare convenţională în faţa instanţelor de judecată este o activitate necomercială, rezervată prin lege avocaţilor şi consilierilor juridici. Or, dacă s-ar agrea ideea ca o persoană juridică să fie reprezentată de o altă persoană juridică, s-ar ajunge la concluzia, de neacceptat, că reprezentarea în sine ar putea constitui obiect de activitate al reprezentantul/mandatarului. Având în vedere caracterul imperativ al normei de procedură, interpretarea potrivit căreia persoana juridică ar putea fi reprezentată în faţa instanţei printr-o altă persoană juridică, inclusiv sub aspectul formulării cererii de chemare în judecată, este lipsită de fundament legal.

In ceea ce priveşte executarea silită a creanţelor emanate din contractele bancare, contestatorul consideră că banca poate executa oricând un debitor care nu a achitat ratele timp de 90 de zile, adresându-se unui executor judecătoresc, având în vedere că aceste contracte reprezintă titlu executoriu.

Pe fondul cauzei contestatorul solicită să se dispună anularea încheierii nr. 1631 din 20.05.2019 pronunţată de Judecătoria Campina în Dosarul _____________ prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petenta Biroul Executorului Judecătoresc C_______ M_____ şi a tuturor actelor execuţionale, anularea onorariul executor judecătoresc .

Contestatorul arată că instanţa de judecată, pe calea contestaţiei la executare, trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite de executor au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale şi dacă nu sunt disproporţionate faţă de cuantumul creanţei şi volumul de muncă efectuată de cei implicaţi în executare.

Contestatorul consideră că onorariul stabilit de executor, în sumă de 868,43 lei, este exagerat şi nu justifică sub nici o formă actele efectuate.

Contestatorul arată că debitul s-a achitat în întregime iar suma solicitată de intimată nu este reală astfel că nu poate solicita executarea întregului debit motiv pentru care solicită ca intimata să depună la dosar întreaga documentaţie care a stat la baza încheierii contractului de credit nr. _________ din 08.04.2017 şi dovada tuturor plăţilor efectuate de acesta.

In ceea ce priveşte capătul II de cerere solicită admiterea, faţă de disp. art. 719c.pr.civ., urmând a se dispune suspendarea executării silite.

In drept cererea a fost întemeiată de disp. art. 712 si urm. Cod procedură civilă, rap. la art. 3 pct. I din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi a dispoziţiilor Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti

În dovedire contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiză contabilă şi interogatoriul intimatelor.

Ataşat cererii, contestatorul a depus înscrisuri (f.12-63 dosar).

La data de 13.01.2021, intimata B_____ B________ I (L) SA a depus întâmpinare prin care a invocat următoarele excepţii : excepţia netimbrării, excepţia inadmisibilităţii, excepţia tardivităţii; iar pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiate.

Cu privire la excepţia netimbrării, intimata B_____ B________ I (L) SA consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege in materie precum şi faptul că s-a timbrat insuficient fata de obiectul cauzei.

Având in vedere capătul de cerere privind suspendarea executării silite, intimata solicită verificarea şi aplicarea disp. art. 10 alin. 1 litera b din OUG nr.80/ 2013, potrivit căruia : „În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel: b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii – 50 lei”

Se arată de către intimată că, potrivit art. 33 alin. 1 din O.U.G. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. In măsura in care, până la acest moment, contestatorul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel cum prevede art. 197C.pr.civ., solicită respingerea contestaţiei ca netimbrate.

In ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, intimata consideră că, în speţa de faţă de reţinut este faptul că se contestă executarea silita in întregul ei, contestatorul solicitând anularea tuturor actelor de executare emise in dosarul numărul 1750/2019 al B__ C_______ M_____, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 715 alin. I pct. si 3 din NCPC., ce impun respingerea cererii ca tardiv introdusa in raport de ambele tipuri de critici aduse procedurii de executare.

Termenul de 15 zile pentru formularea contestaţiei la executare este un termen imperativ, a cărei nerespectare duce la respingerea cererii ca tardiv introdusa.

Aşadar, ţinând cont de prevederile art. 715 alin 1 pct. 1 si 3 C. proc. Civ., prezenta contestaţie la executare a fost formulata cu nerespectarea termenului legal in raport de data întocmirii si comunicării actelor de executare către contestator, motiv pentru care intimat solicită admiterea excepţiei şi respingerea cererii ca tardiv introdusă.

Pe fondul cauzei, intimata arată că, prin încheierea contractului de cesiune de creanţe din data de 22.12.2016 dintre C________ C________ C______ C__ SA, in calitate de creditor cedent, care a cesionat creanţa către creditorul cesionar B_____ B________ I (L) SA, înregistrata in temeiul Contractului de credit nr. _________/08.04.2014, s-au transmis toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată.

Cesiunea creanţei a fost notificata debitorului cedat, comunicarea făcându-se cu confirmare de primire, si înscrisă cesiunea in Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare pentru opozabilitate fata de terţi, conform dovezilor existente in dosarul de executare.

Se arată de intimată că, notificarea de cesiune de creanţa a fost transmisa debitorului cedat, notificarea făcându-se cu confirmare de primire, astfel ca de la acest moment debitorul cedat era in drept sa opună plata efectuata către creditorul cedent, C________ C________ C______ C__ SA, potrivit art 1578nCCiv, sau ori sa plătească creditorului cesionar, aspect care ar fi stopat procedura de executare silită.

Având in vedere ca debitorul cedat a suspendat toate plăţile fata de creditorul cesionar, s-a procedat la executarea silita a acestuia, invocarea aspectelor legate de dispoziţiile art 1578nCCiv, neavând relevanta in cauza, astfel cum s-a reţinut si in practica judiciară.

Intimata arată că se invocă de către contestator dispoziţiile art. 1578CCiv. fără ca acesta sa facă dovada plătii către creditorul cedent după cesiunea de creanţa, atitudinea acestuia fiind culpabila in raport cu ambele creditoare, acesta potrivit art 1578CCiv.

In ceea ce priveşte cesiunea, intimată consideră că prin încheierea acesteia nu a fost încălcată vreo clauza contractuală sau prevedere legală, nefiind atinse in vreun fel drepturile debitorului cedat, acesta fiind un terţ fata de contractul de cesiune, acordul sau nefiind necesar pentru încheierea valabila a contractului.

Intimata consideră ca prin încheierea Contractului de cesiune, nu au fost încălcate dispoziţiile legale in vigoare, drepturile debitorului fiind aceleaşi, acesta fiind notificat, notificarea făcându-se cu confirmare de primire. De la momentul notificării debitorul cedat trebuia sa plătească noului creditor.

Referitor la pretinsa existenta a unor clauze abuzive in conţinutul convenţiei de credit se arată de către intimată că reclamantul contesta valoarea creanţei fără temei, având in vedere ca valoarea creditului si costurile aferente rezulta clar din conţinutul contractului de credit.

Prevederile art.4 din Legea 193/2000, nu prezinta relevanta in acest context deoarece contractul din prezenta speţa este unul negociat (fiind si informat in prealabil) si nu creează in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ _______________________________ asumate.

Intimata arată că clauzele contractului de credit au fost cunoscute de către contestator încă de la data semnării, iar potrivit principiului pacta sunt servanta, libertatea contractuala îşi găseşte justificarea prin facultatea individului de a ____________________ contractual sau nu, de a alege persoana cu care contractează si de a stabili in mod liber, in acord cu cealaltă parte, conţinutul contractului.

Referitor la clauzele criticate, potrivit art. 4 alin. 6 din Legea 193/2000 ”Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ si de plată, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in măsura in care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil. ” Acest text de lege transpune in legislaţia naţională dispoziţia comunitara, prevăzută la art. 4 alin. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE din aprilie 1993, potrivit căreia „aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu priveşte nici definirea obiectului contractului. nici caracterul adecvat al preţului sau a remuneraţiei, pe de o parte, fata de serviciile sau bunurile furnizate in schimbul acestora pe de alta parte, in măsura in care aceste clauze sunt exprimate in mod clar si inteligibil.”

In concret, raportat la speţa de faţă se poate observa că prevederile inserate in contractul de credit invocate de către reclamant ca fiind abuzive, vizează exclusiv elemente care determina costul total al creditului. In acest sens, rezulta ca aprecierea caracterului abuziv nu poate privi caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, in raport cu serviciul furnizat, aţâţa timp cat condiţia ca respectiva clauza sa fie clara si inteligibil exprimata este îndeplinită.

Împrumutatul nu a fost obligat sa se supună unor condiţii contractuale despre care nu ar fi avut posibilitatea reala de a lua cunoştinţa la data semnării contractului, fiind in posesia tuturor elementelor care pot avea efect asupra întinderii obligaţiilor sale.

In acest sens, decizia de a nu îşi asuma un astfel de risc, precum si de a contracta in alte condiţii, ori cu una din numeroasele alte instituţii bancare de pe piaţa aparţinea exclusiv reclamantului, aspecte pe care le-a conştientizat si asumat in deplina cunoştinţa de cauza la contractarea creditului.

Se mai arată de către intimată că, contestorul critică exclusiv clauze permise expres de art. 36 din OUG 50/2010: Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent compensaţie în cazul rambursării anticipate costuri aferente asigurărilor şi, după caz, dobânda penalizatoare, alte costuri percepute de terţi precum şi un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

In ce priveşte dobânda fixa, reclamantul nu indica vreun temei de fapt sau de drept pentru care acest cost ar avea un caracter abuziv, fiind de esenţa contractului de împrumut perceperea dobânzii, aceasta fiind fixa pe toata durata contractului, in cuantumul agreat.

Totodată, condiţiile pentru a li se da unor clauze calificarea de abuzive, sunt limitative si sunt prevăzute de art. 4 din Legea nr. 193/2000, printre care: Sa nu reglementeze componente ale preţului creditului, sa nu facă parte din obiectul principal al contractului, sa nu asocieze nici cu calitatea de a satisface cerinţele dc preţ si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in măsura in care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor si inteligibil; Sa nu fi fost negociate direct cu consumatorul; Sa fi fost introduse in contract, contrar cerinţelor bunei credinţe; Sa creeze in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ _______________________________ părţilor.

Astfel ca, cele 4 condiţii trebuie întrunite in mod cumulativ, aşa cum s-a reţinut si prin Decizia nr.485/2017 pronunţată de către ICCJ.

In concret, raportat la speţa de fata, se poate observa că prevederile inserate in contractul de credit invocate de către reclamant ca fiind abuzive, vizează exclusiv elemente care determina costul total al creditului, fiind reglementate de legea in vigoare, OUG 50/2010. In acest sens, rezulta că aprecierea caracterului abuziv nu poate privi caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, in raport cu serviciul furnizat, atâta timp cat condiţia ca respectiva clauza sa fie clara si inteligibil exprimata este îndeplinită.

Referitor la prescripţia dreptului de n cere executare silita a Contractului de credit intimata arată că, contractul de credit numărul _________ a fost încheiat in data de 08.04.2014 intre debitor si C________ C________ C______ C__ S.A. având ca obiect acordarea de către cedent a unui credit in vederea acoperirii unor nevoi personale ale împrumutatului, in valoare de 2250,00 lei.

Astfel ca, odată cu nerespectarea obligaţiilor contractuale, in termenul general de prescripţie a fost formulată cerere de executare silita depusa pe rolul B__ C_______ M_____, la data de 17.04.2019, fiind înregistrat dosarul de executare nr. 1750/2019, întrerupând termenul de prescripţie, conform art. 709 alin 1 NCPC.

In dosarul de executare ante menţionat cu nr. 1750/2019, au fost efectuate acte de executare silita ce au întrerupt cursul prescripţiei, susţinerea debitorului fiind neverosimila in ceea ce priveşte prescripţia.

In acest sens intimata arată că debitorul nu a făcut dovada unei notificări a scadentei anticipate, astfel că termenul de la care începe sa curgă prescripţia dreptului de a cere executarea silita, este termenul de declarare a scadentei, respectiv creanţa este declarata scadenta prin efectul cesiunii de creanţa 22.12.2016.

Referitor la cererea de suspendare a executării silite intimata consideră că nu sunt motive temeinice pentru admiterea acestui capăt de cerere iar contestatorul nu a depus la dosar acte justificative.

Totodată, măsura suspendării executării nu este obligatorie pentru instanţa de judecata, si ca atare in situaţie expusa se impunea plata unei cauţiuni şi a taxei de timbru în cuantum de 50 lei.

In ceea ce priveşte calitatea B_____ B________ Investment (Luxembourg) SA in cadrul dosarului de executare, intimata arată că este creditor cesionar şi poate formula orice acţiune necesara pentru recuperarea creanţelor cesionate, conform legii, executarea fiind pornită în nume propriu, in calitatea sa de creditor cesionar al creanţei deţinuta împotriva debitorului rău-platnic.

Referitor la plata cheltuielilor de judecata intimata arată că reclamantul nu a făcut dovada existentei si întinderii lor iar in situaţia în care au fost dovedite solicită reducerea acestora motivat raportat la complexitatea cauzei si activitatea depusa de către avocatul părţii adverse in aceasta etapa procesuala

Intimata consideră că executarea silita însăşi, cat si toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispoziţiile Codului de procedura civila, motiv pentru care anularea acestora este lipsita de temei legal, iar in conformitate cu dispoziţiile legale, sarcina probei incumba celui care afirma ceva, iar nu celui care neaga (probatio incumbit ci qui dicit non ei qui negat), afirmaţiile contestatorului nefiind susţinute de prevederi legale aplicabile ori probe pertinente.

In drept întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 205NCPC precum şi celelalte prevederi legale indicate în cuprinsul întâmpinării.

In dovedire intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri .

La data de 26.01.2021, intimata C________ C________ C______ C__ SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea tuturor capelor de cerere faţă de aceasta, în principal, ca efect al admiterii excepţiei lipsei calităţii sale procesuale active, în conformitate cu dispoziţiile art. 36, 245-248 din C.proc.civ 2), iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

Intimata arată că, la data de 09.10.2009, reclamantul a încheiat cu Contractul de credit nr. _________ pentru acordarea sumei de 2250 lei, pentru o perioadă 73 săptămâni. Rata săptămânală, menţionată în cuprinsul Contractului de credit este de 63,63 lei, iar suma totală de plată menţionată era de 4644,60 lei. Pentru Contractul de credit, Contestatorul a efectuat plăti în valoare de 1390 lei, neacoperind nici măcar suma împrumutată, ultima plată de 300 lei fiind efectuată în data de 26.04.2016.

In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate, intimata arată că, în temeiul Contractului de Vânzare Creanţe din data de 22.12.2016 (”CVC"), toate creanţele datorate în temeiul Contractului de Credit către C________ C________ C______ C__ S.A. în calitate de creditor iniţial si PF (N) B.V. ("Cedentul”) s-au cesionat către U P I (L).

Reclamantul a fost notificat, aşa cum rezultă din documentele ataşate prezentei, despre modificarea creditorului şi faptul că actualul creditor, în raport cu această creanţă, este U P I (L)., reprezentat la momentul notificării de Debt Collection Agency S.R.L.

Pe cale de consecinţa, creanţa fiind transferată/cesionată către B_____ B________ Investment Luxembourg S.A., procedura de executare silită a fost demarată de către acesta în calitate de creditor.

Prin urmare, societatea care este susceptibilă să deţină calitatea procesual pasivă în procesul iniţiat de către Reclamant este B_____ B________ Investment Luxembourg S.A.

Se mai arată de către intimata C________ C________ C______ C__ SA că, faţă de efectele contractuale, cât şi cele legale, potrivit cărora cesiunea de creanţă transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are in legătura cu creanţa cedată (art1568Cod civil), aceasta nu mai poate avea calitate procesuală pasivă în acest proces, întrucât nu mai deţine calitatea de creditor al Reclamantului, nemaiavând cu acesta, în prezent, niciun raport juridic, care să derive din contractul de credit.

Intimata arată că, prin contract a transferat către U P I L S.A. în calitate de cesionar, toate drepturile pe care le are în legătură cu creanţele menţionate mai sus.

Astfel, odată cu transferul dreptului de proprietate asupra creanţei, între cedent şi debitorul cedat, nu mai există niciun raport juridic, toate efectele juridice ale Contractului de credit producând efecte doar faţă de actualul creditor, respectiv U P I LS.A.

In drept întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 205-208, art. 36, art. 245-248, art. 712 alin. 2, art. 715 din NCPC; art. 1566-1586NCC.

In dovedire intimata a depus înscrisuri (f. 74-84 dosar) şi a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri .

In cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Întrucât prin încheierea din 24.03.2021 a fost admisă excepţia netimbrării capătului de cerere privind suspendarea executării silite , va anula ca netimbrat capătul de cerere.

Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La B__ C_______ M_____ s-a depus la data de 02.05.2019 (f 118) cererea de executare silită a debitorului A____ A____ formulată de către creditoarea U P I (L) SA, pentru executarea obligaţiilor rezultate de titlul executoriu constând în contractul de credit nr _________, în valoare de 3252,60 RON , precum şi pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de executarea silită.

Prin încheierea nr. 1631/20.05.2019 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul _____________, a fost încuviinţată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de titlului executoriu constând în contractul de credit nr _________/8.04.2014, pentru recuperarea sumei de 3252,60 RON la care se adaugă cheltuielile de executare silită ocazionate cu efectuarea executării (f149).

În dosarul execuţional au fost întocmite mai multe acte, respectiv s-au emis :înştiinţare privind executarea silită f 151, somaţia mobiliară din 16.07.2019 f 152 înştiinţarea privind măsura popririi,f 154 adresa de înfiinţare a popririi f 153, încheierea din 16.07.2019 prin au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 781,56 lei f 155. Acestea au fost comunicate contestatorului însoţite şi de copia titlului executoriu, şi copia încheierii de încuviinţare a executării silite conform dovezii de comunicare de la f 156 la data de 29.07.2019 .Ulterior, la data de 25.11.2020 a fost emisă somaţia de la f 163, la aceeaşi dată fiind emisă încheierea de stabilire a cheltuielilor suplimentare de la f 164, acte comunicate contestatorului la data de 9.12.2019 f 169.

Conform contractului de credit _________/8.04.2014 f 17/19 ce constituie titlu executoriu, contestatorul a contractat un credit de la C________ C________ C______ C__ pentru suma de 2250 lei, pe care urma să îl restituie în 73 de rate săptămânale.

Conform actului adiţional nr 10 la contractul de participare finanţată din data de 30 iunie 2014, C________ C________ C______ C__ SA transferat către PF (N) BV dreptul de proprietate asupra creanţei contestatorului .

Prin contractul din 22.12.2016 încheiat între U P I (L) SA în calitate de cesionar şi PF (N) BV în calitate de cedent a fost cesionată către intimată creanţa contestatorului , notificarea cesiunii de creanţă fiindu-i comunicată contestatorului conform dovezii de comunicare de la f 127.

Contestatorul pretinde că titlul executoriu conţine clauze abuzive , fără a indica în concret care sunt acestea.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate, fiind interzis comercianţilor conform art. 1 alin. 3 din acelaşi act normativ stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Potrivit art.4 din lege o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. (2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.

Aşadar, o clauză contractuală este abuzivă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: 1. clauza contractuală să nu fi fost negociată direct cu consumatorul; 2. clauza, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor; 3. clauza să încalce exigenţele bunei credinţe.

Instanţa reţine că contestatorul se circumscrie noţiunii de consumator în accepţiunea art. 2 alin.1 din Legea nr. 193/2000, respectiv „prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care _____________________________ legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale”, deoarece este persoană fizică şi a încheiat contractul de credit pentru satisfacerea unor nevoi personale.

Alineatul 2 al art. 4 din legea nr. 193/2000 defineşte noţiunea de clauză care nu a fost direct negociată, în sensul ca aceasta este inserată în contract, fără a da posibilitatea consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv. Art. 4 alin. 3 din Legea nr. 193/2000 (care transpune art. 3 alin. 2 din Directiva 93/13/CEE) instituie o prezumţie relativă a lipsei de negociere a clauzelor standard preformulate, prezumţie ce poate fi înlăturată doar prin dovada contrară, făcută de profesionist, a caracterului negociat al contractului ori a unor clauze ale acestuia.

În cauză este vorba despre un contract de credit ale cărui clauze sunt standard preformulate. În aceste condiţii, în favoarea reclamantei operează prezumţia relativă de lipsă a negocierii prevăzută de art. 4.3 din Legea nr. 193/2000, prezumţie ce poate fi înlăturată de pârâtă prin proba contrară. Împrejurarea că ar fi existat posibilitatea pentru consumator să ceară informaţii sau să se informeze singur ori să facă o contraofertă nu echivalează cu o negociere directă atât timp cât nu s-a făcut dovada că această contraofertă ar fi putut conduce efectiv la modificarea clauzelor în discuţie. Totodată, faptul că un consumator a ales dintre mai multe tipuri de credite pe cel care corespundea cel mai bine nevoilor sale nu reprezintă o dovadă a negocierii în concret a clauzelor în discuţie. Nici împrejurarea că contestatorul a semnat contractul de credit nu poate conduce la concluzia, fără alte probe, că s-a realizat o negociere a clauzelor în discuţie.

Cea de-a doua cerinţă esenţială ce trebuie constatată se referă la crearea unui dezechilibru semnificativ între drepturile si obligaţiile părţilor, prin aceasta înţelegându-se că unul din contractanţi dobândeşte un avantaj nejustificat faţă de situaţia celeilalte părţi.

Cea de-a treia condiţie se referă la caracterul contrar bunei credinţe al clauzei; cu alte cuvinte, aceasta cerinţă vizează comportamentul neloaial al co-contractantului.

Analizând conţinutul contractului ce reprezintă titlu executoriu, instanţa constată că acesta nu conţine clauze care să determine crearea unui dezechilibru semnificativ între drepturile si obligaţiile părţilor şi nici contrare bunei credinţe, comisioanele, dobânda datorată fiind în mod clar indicate, prin sume concrete.

Referitor la prescripţia dreptului creditorului dea obţine executarea silită instanţa reţine că dreptul de a cere executarea silită in temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani conform art 705C.pr.civ

Potrivit contractului scadenţa creditului s-a împlinit la data de 31.08.2016.

Cererea de executare silită a fost depusă la B__ C_______ M_____ la data de 02.05.2019, aşadar în interiorul termenului de 3 ani. Pentru aceste motive, instanţa va reţine că nu a intervenit prescripţia dreptului creditorului de a obţine executarea silită.

Cu privire la susţinerea că cererea de executare silită a fost făcută de o persoană fără calitate de reprezentant al creditoarei, instanţa are în vedere că prin Decizia 19/2018 a ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 19/2018 s-a stabilit că În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cererea de executare silită formulată de creditoarea Ultimo Portofolio Investment Luxembourg SA a fost formulată prin avocat, iar conform delegaţiei de la f 119 av.A_____ M________ este avocatul creditoarei-reprezentant convenţional al acesteia, astfel că susţinerile contestatorului că cererea de executare silită a fost făcută de o persoană fără calitate de reprezentant al creditoarei apar ca neîntemeiate.

Referitor la susţinerea contestatorului în sensul că debitul a fost achitat şi în mod nelegal executarea silită a fost începută pentru întreaga sumă, instanţa are în vedere că din înscrisul de la f 84 rezultă că din suma totală ce trebuia restituită în temeiul contractului de credit respectiv 4644,60 lei a fost achitată de contestator până la data de 26 aprilie 2016 suma de 1392 lei , diferenţa rezultată suma pentru care s-a solicitat executarea silită ce face obiectul dosarului de executare 1750/2019, de 3252,60 lei .

Referitor la onorariul executorului judecătoresc s-a susţinut că acesta este exagerat şi nu justifică sub nici o formă actele efectuate. Instanţa reţine că acesta a fost stabilit corect, conform Ordinului 2550/2006 al Ministrului Justiţiei, fiind stabilit la nivelul maxim permis .Stabilirea onorariului în limitele legale nu poate fi apreciată ca nejustificată raportat la munca prestată de executor.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată.

Domenii speta

Spete similare