Executarea creanţelor datorate de instituţiile publice. Solicitare de suspendare a executării până la acordarea unor noi termene de graţie. Respingere

Decizie 3944 din 16.05.2012


Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă,de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 3944 din 16 mai 2012

Prin încheierea din 27.03.2012 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud  s-a dispus suspendarea  continuării  executării silite  începută în dosarul  execuţional cu nr. 299/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc M.M., până la soluţionarea  definitivă şi  irevocabilă  a acţiunii care face obiectul  prezentei cauze.

Fără plata unei cauţiuni.

S-a dispus  comunicarea prezentei încheieri executorie cu  reclamanta  şi pârâta.

S-a amânat judecarea cauzei la data de 10 aprilie 2012, ora 8:30, termen acordat la solicitarea părţilor, prin reprezentaţi, pentru a lua cunoştinţă de piesele noi ale dosarului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Având în vedere  că:  executarea silită  începută împotriva  reclamantei, inclusiv prin înfiinţarea unei popriri  asupra  conturilor instituţiei  aflate la Trezoreria Bistriţa, astfel cum rezultă din  adresa emisă de  AFP Bistriţa – Trezoreria  municipiului Bistriţa nr. 6641/5.03.2012, poate bloca  reclamanta  Comuna Livezile şi  întreaga  administraţie locală  în ceea ce priveşte  desfăşurarea activităţilor  serviciilor  publice precum  şi realizarea adecvată şi eficientă a atribuţiilor acestor servicii, cu consecinţe grave asupra bunului mers  al acestor instituţii, precum şi  a vieţii locuitorilor  comunei;  executarea silită şi poprirea  unor sume de bani  necesari  acordării  indemnizaţiilor privind  persoanele cu hanticap, plata salariilor funcţionarilor publici  şi a personalului  contractual precum şi al celorlalte persoane plătite de către Primărie,  sau neplata furnizărilor  de utilităţi, poate afecta  bunul mers al tuturor  acestor servicii  publice;  şi văzând  dispoziţiile art. 6 alin. 4 din OG nr. 22/2002 conform cărora instanţa sesizată la cererea instituţiei debitoare, prin încheiere executorie, când este cazul, va putea suspenda începerea ori continuarea executării silite până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate, suspendarea urmând a  fi  dispusă  fără plata unei cauţiuni şi încheierea putând fi atacată cu recurs, în mod separat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC C.P. SRL solicitând admiterea recursului şi modificarea încheierii recurate în sensul respingerii solicitării de suspendare a executării silite.

În motivare s-a arătat că:

Intre pârâta S.C. C.P. SRL si intimata Comuna Livezile- prin Primar s-au incheiat contracte de executie de lucrari, printre care si contractul de executie de lucrari nr.7945/12.12.2007, in baza caruia a fost emisa, printre altele si factura nr.413/15.04.2010. In baza contractului si a facturii anterior mentionate, pârâta a obtinut un titlu executoriu -Ordonanta de plata nr.458/21.12.2010, pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud, in temeiul careia Comuna Livezile a fost obligata la plata sumei de 249.912 lei.

Aceasta creanta nu a fost executata de buna-voie de catre intimata, astfel ca pârâta a fost nevoita sa solicit inceperea executarii silite in vederea recuperarii creantei. Executarea silita a fost declansata in dos.executional nr.299/ex/2011 al executorului judecatoresc M.M..

Ulterior, intimata Comuna Livezile, in dos. nr. xxx/112/2011 al Tribunalului Bistrita-Nasaud a solicitat, in temeiul art.6 alin.4 din OG 22/2002 acordarea unui termen de gratie/termen esalonare plata si totodata suspendarea continuarii executarii silite pornite in dos.ex.nr.299/2011, motivat de lipsa de fonduri si de faptul ca situatia financiara a intimatei e grava ajungand practic la imposibilitatea functionarii institutiei.

Prin Sentinta comerciala nr.1088 din 13.07.2011 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in dos.nr.xxx/112/2,011 s-a admis cererea de suspendare formulata de intimata Comuna Livezile, dispunandu-se suspendarea executarii silite pornite in dos.nr.299/ex/2011. Prin aceeasi sentinta s-a acordat termen de gratie pentru plata debitului pana la sfarsitul anului 2011 si s-au stabilit termene de plata, astfel: 50% din valoarea titlului exectuoriu pana la 31 decembrie 2011; 50% din valoarea titlului pana la 30 iunie 2012, plus cheltuieli de executare ocazionate.

Impotriva Sentintei comerciale nr.1088 din 13.07.2011, pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in dos.nr. xxx/112/2011 s-a declarat recurs atat de pârâta, cat si de intimata Comuna Livezile prin Primar.

Recursurile au fost solutionate de Curtea de Apel Cluj prin Decizia Civila nr.1211/2012, irevocabila, in sensul admiterii lor, modificand in parte sentinta recurata, acorda debitoarei Comuna Livezile termen de gratie pana la 1.03.2012, inlaturand dispozitiile referitoare la esalonarea platilor si la actualizarea cu dobanda legala.

Decizia nr.1211/2012 a fost pronuntata de Curtea de Apel Cluj in sedinta publica din 15.02.2012.

Desi, prin Decizia civila nr.1211/2012 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in 15.02.2012, irevocabila, s-a stabilit termenul de gratie pana la 1.03.2012 si s-au inlaturat dispozitiile referitoare la esalonarea platilor, in 09.03.2012, intimata Comuna Livezile a solicitat Tribunalului Bistrita-Nasaud in dos. nr. yyy/112/2012 acordarea unor termene plata esalonate si suspendarea continuarii executarii silite pornite in dos.nr.299/ex/2012.

Separat, s-a solicitat suspendarea provizorie a executarii silite in dos. nr. zzz/112/2012 pana la solutionarea cererii de suspendare formulata in cadrul dos.nr.yyy/112/2012. Tribunalul Bistrita-Nasaud a admis cererea de suspendare provizorie prin Incheierea civila nr.456/2012 pronuntata in sedinta publica din 14.03.2012.

Prin Incheierea civila din 27.03.2012 pronuntata in dos. nr.yyy/112/2012 s-a admis suspendarea executarii silite incepute in dos.ex.nr.299/ex/2011 pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii care face obiectul cauzei, motivata de faptul ca "executarea silita inceputa impotriva reclamantei inclusiv prin infiintarea unei popriri asupra conturilor institutiei aflate la Trezoreria Bistrita, astfel cum rezulta din adresa emisa de AFP Bistrita-Trezoreria mun. Bistrita nr.6641/05.03.2012, poate bloca reclamanta Comuna Livezile si intreaga administratie locala in ceea ce priveste desfasurarea activitatilor serviciilor publice precum si realizarea adecvata si eficienta a atributiilor acestor servicii, cu consecinte grave asupra bunului mers al acestor institutii, precum si a vietii locuitorilor comunei; executarea silita si poprirea unor sume de bani necesari acordarii indemnizatiilor privind persoanele cu handicap, plata salariilor functionarilor publici si a personalului contractual precum si al celorlalte persoane platite de catre Primarie, sau neplata fumizarilor de utilitati, poate afecta bunul mers al tuturor acestor servicii publice ... "

In opinia pârâtei, suspendarea executarii silite in cazul de fata nu se poate dispune de instanta de judecata, decat daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.6 din OG 22/2002.

1.Astfel, potrivit art.6 alin.4 din OG 22/2002, instanta care putea suspenda inceperea ori continuarea executarii silite este instanta sesizata potrivit alin.I-3 din OG 22/2002, adica -instanta judecatoreasca care solutioneaza cauza si in fata careia s-a solicitat acordarea termenului de gratie sau/si stabilirea unor termene de plata esalonata a obligatiei. A mentionat faptul ca, s-a solicitat si s-a acordat termen de gratie pana la 01.03.2012, de Curtea de Apel Cluj prin Decizia Civila nr.1211/2012, irevocabila, insa nu s-a acordata posibilitatea esalonarii platilor. Cu alte, cuvinte, exista autoritate de lucru judecat cu privire la posibilitatea acordarii platii esalonate, exceptie de fond, peremtorie si absoluta, care potrivit art.166 c.pr.civ. se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs. Cu toate acestea, nefiind cazul, instanta a dispus suspendarea executarii silite.

2.Consideră ca, situatia prev. de art. 6 alin.4 din OG 22/2002, respectiv posibilitatea suspendarii executarii silite atunci cand este cazul, nu substituie instanta in fata carei se solicita a doua oara acordarea unor termene de plata esalonate intr-o instanta de executare, respectiv instanta care este competenta sa solutioneze contestatia la executare.

Procedura contestatiei la executare este prevazuta de art.399 si urm. c.pr.civ., care presupune pentru acordarea suspendarii executarii silite plata unei cautiuni/plata taxelor de timbru si timbru judiciar,competenta materiala apartine Judecatoriei, suspendarea executarii silite prevazute de art. 6 din OG 22/2002 se acorda fara plata vreunei cautiuni si competenta materiala apartine, in speta, Tribunalului. Deci, pe langa temeiul de drept distinct, conditiile care trebuie indeplinite sunt diferite, competenta materiala(de ordine publica) difera.

Suspendarea executarii silite, potrivit art.6 alin.4 din OG 22/2002, se dispune fara plata unei cautiuni.

Insa, suspendarea se dispune, "cand este cazu!", conditie care in opinia pârâtei trebuie analizata raportat la toate conditiile din speta, in caz contrar, neexistand obligatia depunerii unei cautiuni, nu suntem protejati "impotriva exercitarii cu rea-credinta a dreptului de a cere suspendarea executarii silite, neavand posibilitatea de a fi despagubit intr-o asemenea situatie.

In motivarea incheierii se arata motivele pentru care s-a dispus suspendarea executarii silite. Dupa cum se poate observa, acestea sunt motive care reclama nelegalitatea executarii silite, n-au nici o legatura cu obiectul cauzei deduse judecatii.

Pe fond se solicita acordarea platii esalonate, desi, in aceasta privinta C.de Apel s-a pronuntat prin decizie irevocabila, si se acorda suspendarea executarii silite pe motive ce tin de contestatie la executare. Cu alte cuvinte, s-a cenzurat de instanta care a pronuntat Incheierea recurata, actul de executare, respectiv poprirea conturilor, act a carui legalitate si temeinicie trebuie verticat de instanta de executare, in speta Judecatoria Bistrita, instanta care solutioneaza contestatia la executare.

In speta, intr-adevar, asupra conturilor intimatei, in data de 22.02.2012, s-a solicitat si s-a dispus poprirea acestora, insa, consideră ca acesta este un act de executare, si impotriva oricarui act de executare se poate dace contestatie potrivit art.399 c.pr.civ.

Aceasta deoarece, afirmatia, cum ca "executarea silita si poprirea unor sume de bani necesari acordarii indemnizatiilor privind persoanele cu handicap, plata salariilor functionarilor publici si a personalului contractual precum si al celorlalte persoane platite de catre Primarie, sau neplata furnizarilor de utilitati, poate afecta bunul mers al tuturor acestor servicii publice ... " din punctul pârâtei de vedere este inexacta. Potrivit art.452 alin.2 c.pr.civ., aceasta nu pot fi supuse executarii silite prin poprire, si, in conditiile in care se probeaza aceste afirmatii, intimata are deschisa posibilitatea invocarii incalcarii acestor dispozitii pe calea contestatiei la executare. Pe cale de consecinta, consideră ca "nu este cazul", conditie impusa de art.6 alin.4 din OG 22/2002, sa se dispuna suspendarea continuarii executarii silite.

3.Consideră, ca instanta care a pronuntat Incheierea recurata, a dispus suspendarea continuarii executarii silite apreciind in mod gresit ca in speta, este cazul sa se admita o astfel de cerere, intrucat, institutia debitoare a dat dovada de rea-credinta in executarea obligatiilor de plata fata de pârâta, astfel:

-in mod constant, debitoarea s-a opus acordarii sumelor catre pârâtă sustinand ca nu sunt certe, lichide si exigibile fie, nu exista fonduri suficiente pentru plata lor.

-daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata.Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul de executare competent, la cererea creditorului.

-lipsa de fonduri poate fi opusa creditorului doar pentru un interval de 6 luni de la primirea somatiei de plata, neputandu-se accepta ideea ca, fiind vorba despre institutii publice, mult vehiculata criza economica repreinta o justificare pe termen nedeterminat pentru neplata.

-respectarea unor obligatii legale, contractuale sau stabilite prin hotarari judecatoresti are menirea de a asigura stabilitatea raporturilor juridice, indiferent de participanti si fara a impune un statut privilegiat statului sau institutiilor publice.

In speta, instanta dispunand suspendarea continuarii silite a considerat ca fiind cazul a se dispune o asemenea masura in situatia in care executarea silita inceputa impotriva reclamantei poate bloca Comuna Livezile ... , neluand in considerare faptul ca fata de pârâta s-a dispus deschiderea procedurii insolventei prev. de Legea 85/2006 prin sentinta comerciala nr.98/CC/2010 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud. 

5. In practica recenta a instantelor nationale s-a crsitalizat opinia conform careia, atunci cand autoritatile publice se opun infaptuirii actului de justitie, dispus prin hotarari judecatoresti, invocand prevederile O.G. 22/2002, au prioritate prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

"Statul si institutiile publice au inaetonree de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de executa de bunavoie hotararile judecatoresti de condamnare a lor, termenul rezonabil prev. de art. 6 fiind aplicabil si faza executarii silite (a se vedea, in acest sens, cauza Ruianu c. Romaniei, cauza Pini s.a. contra Romaniei, Sandor c. Romaniei, V. Ionescu c. Romaniei, Sabin Popescu c. Romaniei). Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Sandor, a reamintit ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie.

Din punctul pârâtei de vedere, in opinia intimatei, accesul liber la justitie se confunda cu abuzul de drept procedural. Daca scopul urmarit nu este cel pentru care a fost recunoscut de lege, ci altul, in speta, amanarea platii/neplata sumelor de bani catre pârâta, suntem in prezenta unui abuz de drept procedural. Daca, sub motivarea liberului acces la justitie se ascunde refuzul de a executa o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, atunci tot demersul pârâtei de pana acum este iluzoriu si evident ca este incalcat art.6 din CEDO, care prevede dreptul la un proces echitabil.

Din cadrul procesului civil face parte si faza executarii silite care, insa, nu este neaparat obligatorie.

In lumina jurisprudentei CEDO accesul liber la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a statului contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sa ramana inoperanta in detrimentul uneia dintre parti ( cauza Sandor contra Romaniei 2005, cauza Sacaleanu contra Romaniei 2007) iar in cazul refuzului organelor administratiei publice ale statului de a executa hotarare judecatoreasca garantiile conferite de art.6 din Conventie de care beneficiaza justitiabilul pierd orice ratiune de a exista.

Pe cale de consecinţă, dacă se refuză sau se omite executarea unei hotărâri, ori se întârzie executarea sa, garanţiile art. 6 CEDO îşi pierd raţiunea.Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul 1. ". mentionandu-se si ca "In consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere."- sentinta civila nr. 4307/2011 Tribunalul Brasov.

Este evident faptul ca, in speta, drepturile procedurale se exercita cu rea-credinta, si potrivit altui scop decat celui in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Scopul real urmarit este amanarea platii sumelor de bani catre pârâta.

Consideră ca suntem in prezenta unui abuz de drept procedural. Pentru a evita acest abuz, singura solutie in opinia pârâtei este admiterea prezentului recurs.

In concluzie, solicită admiterea recursului si modificarea sentinte; in sensul admiterii cererii pârâtei de respingere a cererii de suspendare a executarii silite, pentru motivele prevazute de art. 304 pct.9 si potrivit art. 304 ind. 1 c.proc.civ.

In drept, cererea se bazeaza pe disp. art. 304"1,304 pct.9, 312 alin 1 si 3 c.proc.civ.,art.399 si urm c.pr.civ., C.E.D.O.- cauzele Sandor c. Romaniei, Tacea c. ~. Romaniei, S.C. Prodcomexim nr. 1 si nr. 2 c. Romaniei, Abramiuc c. Romaniei (obligatia de plata a unei societati de stat), Negulescu c. Romaniei, in cauzele Beian c. Romaniei, Tudor Tudor c. Romaniei, art.6 C.E.D.O., par.1 din Protocolul 1.

Reclamanta intimată COMUNA LIVEZILE a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate şi a apărărilor formulate, Curtea reţine următoarele:

În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că articolul 6 paragraful 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanţă să judece orice contestaţie privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil, consacrând în acest fel "dreptul la o instanţă", unul dintre aspectele acestui drept fiind dreptul de acces, adică dreptul de a sesiza o instanţă în materie civilă (hotărârea Philis c. Greciei din 27 august 1991).

Totuşi, dreptul ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă (fără efect) în detrimentul uneia dintre parţi.

Aceste principii au o mai mare importanţă în contextul contenciosului administrativ, cu ocazia unui diferend a cărui rezolvare este determinantă pentru drepturile civile ale justiţiabilului.

Or, protecţia efectivă a justiţiabilului, restabilirea legalităţii, implică obligaţia administraţiei de a se plia unei sentinţe sau hotărâri pronunţate de o instanţă.

Daca administraţia refuză sau omite să execute hotărârea judecătorească sau întârzie să o facă, garanţiile articolului 6, de care a beneficiat justiţiabilul, în cursul fazei judiciare a procedurii, şi-ar pierde raţiunile de a fi.

În cauza Sabin Popescu c. României Curtea a amintit că dreptul de acces la justiţie, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează şi executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii şi, în consecinţă, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau întârziată într-un mod excesiv.

Într-un raport al Comisiei în cauza Beis c. Greciei, se consideră că dreptul la o instanţă ar deveni în întregime iluzoriu şi teoretic dacă autorităţile statului ar putea refuza, fără a încălca articolul 6 al Convenţiei, să se supună unor hotărâri judecătoreşti date în contra lor, în litigii implicând determinarea drepturilor şi obligaţiilor civile. Acelaşi lucru este valabil şi pentru instituţiile de drept public, care sunt asimilate, în dreptul intern, într-o mare măsură, statului.

Neexistând posibilitatea satisfacerii creanţei prin căi care să nu necesite acordul statului, Curtea a considerat că acesta din urmă nu poate refuza executarea creanţei. Aceasta opinie a fost confirmată de Curte în hotărârea din cauza Antonakopoulos, Vortsela şi Antonakopoulou c. Greciei.

În cauza Oneryildiz c. Turciei, în care, dupa ce menţionează că reclamantul dobândise dreptul la o despăgubire, care nu fusese platită, Curtea face trimitere la principiul stabilit în hotărârea Hornsby c. Greciei, arătând că preeminenţa dreptului implică obligaţia statului sau unei autorităţi publice de a se plia unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva lor, fără a aştepta o procedură de executare silită.

În cauza Metaxas c. Greciei, Curtea a menţionat că nu este oportun să se ceară unei persoane, care a obţinut o creanţă contra statului în urma unei proceduri judiciare, sa iniţieze procedura executării pentru satisfacerea creanţei sale (a se vedea şi Karahalios c. Greciei, cauza 62503/00, decizia de admisibilitate din 11 decembrie 2003, § 23).

Şi în cauza Costin c. României, Curtea a arătat că ar fi excesiv să pretinzi unui reclamant care a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă contra Statului, să intenteze din nou acţiuni contra autorităţii cu scopul de a obţine executarea obligaţiei în cauză.

În consecinţă, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri.

Prin hotărârea din 20 iulie 2004, din cauza Shmalko c. Ucrainei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, arătând că  debitorul era un organ al statului, iar executarea silită a hotărârilor împotriva sa putea fi realizată numai dacă statul prevedea şi acorda pentru cheltuielile respective sume în bugetul de stat al Ucrainei, neputându-i-se reproşa reclamantului că nu a declanşat proceduri judiciare împotriva executorului.

În prezenta cază, litigiul poartă asupra modalităţii în cadre debitoarea Com. Livezile înţelege să-şi execute obligaţiile rezultate din  Ordonanţa de plată nr.458/21.12.2010, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Prin această hotărâre,  pârâta COMUNA LIVEZILE a fost obligată la plata sumei de 249.912 lei în favoarea SC C.P. SRL, hotărârea devenind irevocabilă.

La pronunţarea acestei hotărâri a fost avut în vedere contractul de execuţie de lucrări nr. 7945/12.12.2007 şi factura nr. 413/15.04.2010.

Curtea a mai analizat într-un alt litigiu ce a făcut obiectul dos. nr. xxx/112/2011 modalitatea de executare a aceleaşi creanţe şi a statuat în sensul că:,, În mod constant, debitoarea s-a opus acordării acestor sume, susţinând fie că ele nu sunt certe, lichide şi exigibile fie că nu există fonduri pentru plata lor.

Demersurile efectuate pe lângă Trezoreria mun. Bistriţa, la care se face trimitere în considerentele hotărârii recurate, se opresc la 11.12.2008, din acel moment nemaiexistând la dosar vreun document care să ateste  o preocupare din partea Comunei pentru obţinerea fondurilor necesare plăţii.

Aceste elemente sunt menite să circumstanţieze atitudinea instituţiei publice care, în virtutea unor obligaţii contractuale asumate în 2007, omite să depună vreo diligenţă pentru plata lor până la acest moment.

Faţă de aceste considerente, prin Decizia nr. 1211/15.02.2012, Curtea a  stabilit termen de graţie în vederea executării integrale a debitului până la 1.03.2012.

În prezenta cauză se solicită o nouă suspendare a executării silite, până la soluţionarea cererii de acordare a unor noi termene de graţie.

Se invocă în acest sens demersurile făcute inclusiv în anul 2012 pe lângă Inspectoratul Şcolar Bistriţa însă chiar reclamanta intimată recunoaşte că, prin adresa nr. 395/6.02.2012 i s-a adus la cunoştinţă că nu se poate comunica o dată exactă pentru alocarea de fonduri.

În schimb, prin HG 255/2012, Comunei Livezile i-au fost alocai 300 mii lei în trim. II pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la poprirea conturilor şi imposibilitatea desfăşurării activităţii şi plata drepturilor salariale, Curtea învederează că în  Codul de procedura civila sunt stabilite veniturile care nu pot fi poprite, indiferent de datoria care este urmarita. Mai exact, nu pot fi supuse popririi: sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege,  sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte, alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, care nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii; sumele necesare platii drepturilor salariale.

Apreciind că aceste apărări sunt neîntemeiate şi dând eficienţă principiilor consacrate de Curtea Europeană de Justiţie, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va admite recursul declarat de SC C.P. SRL împotriva încheierii din 27.03.2012, a Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o va  modifica în sensul că  va respinge cererea de suspendare.

În baza art 274 alin 3 Cod proced. civilă va obligă intimata COMUNA LIVEZILE să achite recurentei cheltuieli de judecată parţiale în recurs în sumă de  300 lei reprezentând onorariu avocaţial, dată fiind natura cauzei.