Modificare Nume

Dosar nr. 101/308/2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 327/2020

Şedinţa publică  din  12 Martie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE Georgiana Urian

Grefier Mioara Maior Diţa

Pe rol judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamantul  B.I.  şi pe pârâta  B.C. , având ca obiect stare civila - modificare nume din căsătorie după divorţ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă pentru pârâta lipsă, avocat Fintoc Marieta, lipsă fiind reclamantul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa constată că la data de 02.03.2020 s-a depus la dosar de către reclamant un înscris, intitulat întâmpinare, alăturat căruia a înaintat un set de înscrisuri.

Reprezentanta pârâtei precizează că a luat cunoştinţă de conţinutul înscrisului depus de reclamant şi de documentele ataşate.

În temeiul dispoziţiilor art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa pune în  discuţie competenţa Judecătoriei Sighişoara în soluţionarea prezentei cauze.

Reprezentanta pârâtei precizează că Judecătoria Sighişoara este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

Instanţa în temeiul dispoziţiilor art. 94 pct. 1 şi art. 107 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

Instanţa pune în discuţia părţilor estimarea duratei procesului.

Reprezentanta pârâtei estimează durata procesului la acest termen de judecată.

Instanţa estimează durata cercetării procesului la acest termen de judecată.

Instanţa acordă cuvântul asupra probelor.

Reprezentanta pârâtei solicită proba cu înscrisuri, respectiv certificatul de divorţ eliberat de notar.

Instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 255 alin. 1 raportat la prevederile art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării acesteia.

Reprezentanta pârâtei depune la dosar dovada achitării onorariului de avocat şi precizează că nu mai are cereri de formulat şi nici probe de administrat în cauză.

Instanţa închide cercetarea judecătorească, deschide dezbaterile şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta pârâtei, având cuvântul, solicită în principal, respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar, respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Susţine că părţile au fost căsătorite timp de 24 de ani. La data de 10 decembrie 2018 în faţa notarului s-au prezentat părţile în vederea desfacerii căsătoriei, motiv pentru care, la data de 10.12.2018, s-a eliberat certificatul de divorţ, în care se reţine foarte clar că certificatul de divorţ îşi produce efecte între părţi, de la data eliberării, respectiv data de 10.12.2018. Certificatul de divorţ a fost trimis la organul care trebuia să facă menţiune în registre, respectiv starea civilă, despre menţinerea de către fosta soţie a numelui purtat în timpul căsătorie.  Consideră că la momentul la care s-au prezentat în faţa notarului pe lângă chestiunea privind divorţul, s-a discutat şi această cerere accesorie a numelui. La acest moment, după trecerea unui interval mare de timp, respectiv 1 an de zile, de când părţile au divorţat introducerea prezentei acţiuni apare ca tardiv formulată. Părţile au semnat certificatul de divorţ după ce a fost explicat şi după ce s-au pus de acord asupra tuturor chestiunilor, motiv pentru care se solicită respingerea acţiunii formulată de reclamant ca nefondată. Numele pe care pârâta îl poartă, cu acordul fostului soţ, după desfacerea căsătoriei, nu-i mai aparţine reclamantului. Reclamantul la acest moment nu poate să vină şi să ceară revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei, odată ce printr-un înscris autentic s-a convenit păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei, o astfel de solicitare fiind inadmisibilă. Solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţa reţine cauza în pronunţare, pronunţarea urmând a fi făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

După închiderea dezbaterilor, în cauză, s-a prezentat reclamantul căruia i s-a adus la cunoştinţă mersul dezbaterilor.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 14.01.2020, sub dosar nr. 101/308/2020, reclamantul  B.I. , în contradictoriu cu pârâta  B.C. , a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună revenirea pârâtei  B.C.  la numele de fată, purtat anterior căsătoriei, respectiv Pintea.

În motivarea cererii reclamantul arată faptul că, astfel cum rezultă din Certificatul de căsătorie nr. 633339/24.09.1994, a fost căsătorit cu pârâta timp de 24 de ani. Până în anul 2017, căsnicia a decurs în mod normal, urmând apoi o perioadă, între anii 2017-2018, când au intervenit o serie de probleme, finalizate prin divorţul realizat la Biroul Individual Notarial Urian Marilena, prin Certificatul de divorţ nr. 19700 din data de 10.12.2018.

Totodată reclamantul învederează faptul că, la data de 10.12.2018, data desfacerii căsătoriei în faţa notarului public, a omis să solicite ca fosta soţie  B.C.  să revină la numele de fată, purtat anterior căsătoriei, respectiv numele de Pintea, conform certificatului de naştere al acesteia seria N. 7 nr. 628702 eliberat la data de 28.04.1975 de oraşul Târnăveni.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probaţiune au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: Certificatul de divorţ nr. 19700/10.12.2018, Certificatul de căsătorie nr. 633339/24.09.1994, Certificatul de naştere seria N. 7 nr. 628702/28.04.1975, cartea de identitate a pârâtei şi cartea de identitate a reclamantului.

A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 30 de lei, astfel cum rezultă din Chitanţa nr. 114523 1301030000043 din data de 13.01.2020, fila 6.

La data de 10.02.2020, pârâta  B.C.  a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar, respingerea cererii formulată de reclamant ca nefondată. Pârâta a solicitat totodată şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, prin întâmpinarea formulată, pârâta a arătat faptul că a fost căsătorită cu reclamantul timp de 24 de ani, începând cu data de 24.09.1994. Căsătoria s-a finalizat prin intermediul unui divorț prin acord realizat în fața notarului public Urian Marilena, fiind eliberat în acest sens Certificatul de divorț cu nr. 19700 din data de 10.12.2018 cu încheierea de legalizare copie nr. 10/09.01.2020.

Pârâta menţionează faptul că, la data la care părţile s-au prezentat în faţa notarului public pentru a-şi exprima consimțământul cu privire la desfacerea căsătoriei, s-a soluţionat cererea accesorie divorţului, respectiv cea privind numele pe care părţile urmau să îl poarte după desfacerea căsătoriei. Astfel, la acel moment, ambii soți au fost de acord ca pârâta să poarte în continuare, după desfacerea căsătoriei, numele dobândit și purtat în timpul căsătoriei.

Se arată că, notarul a explicat soţilor, în mod detaliat, toate aspectele referitoare la divorţ şi la nume, precum şi la faptul că după eliberarea certificatul de divorţ, nu se vor mai putea face modificări cu privire la cele cuprinse în acest act, fiind menţionat expres în cuprinsul certificatului faptul că acesta va produce efecte între părţi din data de 10.12.2018 şi va fi transmis autorităţii competente pentru a se face menţiunile corespunzătoare pe actul de stare civilă.

Pârâta menţionează faptul că susţinerea reclamantului potrivit căreia, la data desfacerii căsătoriei în faţa notarului public, ar fi omis să solicite revenirea la numele purtat anterior căsătoriei, nu corespunde adevărului, chestiunea numelui a fost discutată odată cu divorţul, explicată de către notar, iar reclamantul, având discernământ, a înţeles tot ceea ce a explicat notarul public şi şi-a dat acordul ca pârâta să poarte şi după desfacerea căsătoriei numele de Balazs.

Pârâta arată faptul că este singura persoană care ar avea posibilitatea de a solicita pe cale administrativă schimbarea numelui păstrat după divorţ cu acordul reclamantului, acesta din urmă neavând calitatea de a solicita revenirea la numele purtat anterior căsătoriei, întrucât, la acest moment numele pe care pârâta îl poartă nu îi mai aparţine reclamantului, având în vedere data de la care certificatul de divorţ a produs efecte juridice.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 204, art. 451 – art. 453 Cod procedură civilă.

Anexat întâmpinării a fost depusă împuternicirea avocaţială a reprezentantei convenţionale a pârâtei.

La data de 02.03.2020, reclamantul a înaintat la dosarul cauzei un înscris denumit întâmpinare, prin care învederează faptul că este încadrat în grad de handicap grav cu asistent personal.

Reclamantul arată că,  în anul 2012, conform Biletului de externare din Spitalul Clinic Judeţean Mureş, a suferit o primă intervenţie chirurgicală tumorală, urmata de 30 de şedinţe de radioterapie, iar în anul 2018, dat fiind faptul că boala a recidivat, a fost invitat de fosta soţie  B.C. , care pe toată perioada operaţiei şi tratamentului a fost plecată în Germania, la B.N.P. Urian Marilena, pentru desfacerea căsătoriei. Având în vedere faptul că pârâta nu l-a ajutat deloc în perioada operaţiei şi tratamentului, a fost de acord cu divorţul, sens în care s-a prezentat la notarul public, deşi nu se simţea bine, fiind planificat pentru o nouă operaţie tumorală pe creier. Reclamantul menţionează că a semnat actele de divorţ, fiind de acord cu desfacerea căsătoriei, însă nimeni nu l-a întrebat dacă doreşte sau nu ca fost soţie să rămână cu numele său de Balazs.

Au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: Biletul de externare nr. F.O. 15059/2019, Referatul medical cu diagnostic clinic nr. 2209/20.11.2019; Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 11097/14.11.2014, însoţit de programul individual de reabilitare si integrare socială, Certificatul de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal nr. 10117/ 11.10.2019, însoţit de programul individual de reabilitare si integrare socială şi de anexa la certificatul de încadrare în grad de handicap.

La termenul de judecată din data de 12.03.2020 a fost încuviinţată proba cu înscrisurile depuse de părţi la dosar, ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub dosar nr. 101/308/2020, reclamantul  B.I.  a solicitat instanţei să dispună, în contradictoriu cu pârâta  B.C. , revenirea acesteia din urmă la numele purtat anterior desfacerii căsătoriei, respectiv numele de Pintea.

Prin Certificatul de divorţ nr. 19700/10.12.2018 eliberat de Biroul Individual Notarial Urian Marinela a fost desfăcută căsătoria încheiată între reclamant şi pârâta prin Certificatul de căsătorie seria C. 9 nr. 633339 la data de 24.09.1994. Conform menţiunilor cuprinse în certificatul de divorţ antemenţionat, cu privire la numele pe care părţile urmează să îl poarte după divorţ, s-a stabilit faptul că atât fostul soţ, cât şi fosta soţie vor păstra după desfacerea căsătoriei numele de „Balazs”.

Potrivit dispoziţiilor art. 383 alin. 1 Cod civil, aplicabil atât în ipoteza desfacerii căsătoriei pe cale judiciară, cât şi în cazul desfacerii căsătoriei pe cale administrativă sau prin procedura notarială: „La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.”

Conform dispoziţiilor art. 376 alin. 4 din Codul civil rezultă faptul că „(...) Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 374.”

Din economia dispoziţiilor mai sus citate instanţa reţine faptul că, lipsa unei înţelegeri a părţilor cu privire la numele pe care urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei constituie un motiv de respingere a cererii de divorţ pe cale administrativă sau prin procedură notarială.

În speţa pendinte, căsătoria părţilor a fost desfăcută pe cale notarială, sens în care, apare ca fiind indiscutabil faptul că, la momentul eliberării certificatului de divorţ, părţile au stăruit în desfacerea căsătoriei şi s-au înţeles cu privire la aspectul referitor la numele soţilor după divorţ, în caz contrar notarul public nu avea posibilitatea legală să elibereze certificatul de divorţ.

Argumentele invocate de către reclamant, relativ la starea de sănătate de la momentul prezentării la notar, nu susţin şi nu dovedesc o lipsă de discernământ la momentul desfacerii căsătoriei, sens în care, faptul că la acest moment soţul s-a răzgândit cu privire la decizia sa, invocând lipsa informării şi lipsa unui acord cu privire la păstrarea numelui dobândit prin căsătorie de către fosta soţie, nu subzistă, nefiind permisă revenirea asupra acestei decizii.

Acordul verbal dat în faţa notarului cu privire la numele purtat de soţi după divorţ are valoare de convenţie între părţi, sens în care nu se mai poate reveni asupra ei, motivele invocate de reclamant nefiind de natură să vicieze consimţământul liber exprimat la divorţ.

În lipsa unor motive de natură să susţină vicierea consimţământului sau lipsa de discernământ la momentul divorţului, reclamantul nu are la îndemână nicio dispoziţie legală care să îi fundamenteze demersul judiciar iniţiat. În conformitate cu dispoziţiile OG nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, singura persoană îndreptăţită să efectueze demersuri în vederea schimbării numelui de familie păstrat în urma desfacerii căsătoriei este pârâta, prin intermediul unei cereri adresate serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor aflat în subordinea consiliului local al oraşului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.

Mai mult, din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. 383 alin. 1 Cod civil, rezultă faptul că soluţionarea problemei numelui soţilor după divorţ este limitată temporal la momentul desfacerii căsătoriei. Din interpretarea per a contrario a textului legal indicat, rezultă faptul că niciunul dintre soţi nu are deschisă calea unui demers judiciar sau administrativ, la un moment ulterior desfacerii căsătoriei, prin care să deducă analizei stabilirea sau schimbarea numelui de familie pe care urmează să îl poarte celălalt soţ.

Dispoziţiile art. 919 alin. 3 din Codul de procedură civilă stabilesc faptul că instanţa de divorţ se va pronunţa din oficiu şi asupra numelui pe care îl vor purta soţii după divorţ, potrivit Codului civil. Astfel, apare ca fiind indiscutabil faptul că, numele de familie pe care părţile urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei este o chestiune ce în mod imperativ se impune a fi soluţionată exclusiv la momentul divorţului.

Instanţa reţine faptul că, odată eliberat, certificatul de divorţ produce efectele pe care soţii le-au urmărit, iar menţiunile cuprinse în certificatului de divorţ, relativ la numele soţilor după divorţ reprezintă convenţia părţilor pentru valabilitatea căreia nu se cere îndeplinirea vreunei formalităţi, fiind suficient acordul verbal al soţilor dat în faţa notarului public. Desfiinţarea unei convenţii se poate dispune doar dacă părţile contractante îşi dau acordul sau dacă se constată că, la încheierea acesteia, au existat cauze de nulitate, situaţie neincidentă în speţă, întrucât, deşi, reclamantul invocă faptul că la momentul divorţului avea probele de sănătate, nu aduce niciun argument de natură a conduce la anularea convenţiei intervenite între părţi la data de 10.12.2018. Ba mai mult, instanţa nu a fost investită cu o astfel de cerere, ci reclamantul s-a rezumat doar la a deduce judecăţii o cerere prin care a solicitat a se dispune revenirea pârâtei la numele de fată, purtat anterior căsătoriei, respectiv numele de Pintea.

În virtutea argumentelor expuse şi având în vedere faptul că simpla schimbare în poziţia reclamantului care a acceptat purtarea numelui său de către pârâtă după desfacerea căsătoriei, rămâne fără relevanţă, învoiala consemnată în certificatul de divorţ producându-şi efectele, instanţa urmează să respingă acţiunea civilă formulată de reclamant ca neîntemeiată.

Cu privire la solicitarea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, instanţa, faţă de soluţia dată în cauză şi ţinând seama de dispoziţiile 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va obliga reclamantul la plata în favoarea pârâtei a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea civilă formulată de reclamantul  B.I. , cu domiciliul în Sighişoara, str.  jud. Mureş, având CNP în contradictoriu cu pârâta  B.C. , cu domiciliul în Sighişoara, str. , jud. Mureş, având CNP ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se va depune la Judecătoria Sighişoara.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 12.03.2020.

Preşedinte,

Georgiana Urian

Grefier,

Mioara Maior Diţa

Domenii speta

Spete similare