Trafic de influenţă

Sentinţă penală 295 din 07.11.2019


Prin sentinţa penală nr. 295 din 7 noiembrie 2019 Tribunalul Arad, în  baza art. 396 alin. 5, raportat la art. 16 alin. 1 lit.  b teza  I  Cod procedură penală, achită pe inculpatul Tălmaciu Cristian, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată,  prev. de art. 291 Cod penal raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, a infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată prev. de art. 304 alin. 2 Cp cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal  precum şi a infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev.de  art. 304  alin. 1 Cod penal.

În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 5, raportat la art. 16 alin. 1 lit.  a  Cod procedură penală, achită pe acelaşi inculpat TC  de sub învinuirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad la data de ...05.2018, în dosarul nr..../P/2016, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de ....05.2018, a fost trimis în judecată inculpatul TC, pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (pct.1,2,3,4 din rechizitoriu); divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublicate, în formă continuată (pct.5,6 din rechizitoriu), prevăzută de art. 304 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublicate, prevăzută de art. 304 alin. 1 Cod penal, (pct. 7 din rechizitoriu) și abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 alin. 1 Cp și descrisă la pct. 10 din rechizitoriu, întrucât nu există probe că ar fi fost săvârșită infracțiunea; clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 Cp rap. La art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 - punctele 11,12 din rechizitoriu, întrucât nu există probe că ar fi fost săvârșite infracțiunile.

În expozitivul actul de sesizare s-au reţinut, în fapt, următoarele:

La data de 18.03.2016, a fost formulat un denunț cu privire la inculpatul TC, reclamându-se în concret că acesta a intervenit în repetate rânduri pe lângă colegii de serviciu pentru ca aceștia să nu ia măsurile legale care se impuneau în diverse situații, față de persoane depistate în trafic care încălcau dispozițiile legale.

Totodată, a fost semnalat că există o „practică” constând în contactarea telefonică a agentului de poliție TC de către anumiți conducători auto, cărora le asigura protecția, în timp erau verificați de către colegii inculpatului din cadrul Serviciului Rutier Arad și, prin diverse metode (efectuarea  unui scurt apel telefonic pe postul telefonic al colegului  sau discuția directă cu colegul, ori transmiterea de mesaje prin invocarea unei relații de rudenie ori prietenie între conducătorul auto verificat și TC), agenții de poliție erau determinați de susnumit să nu aplice sancțiunile contravenționale constatate sau să procedeze la aplicarea unui avertisment și nu a unei amenzi, TC, primind in schimb diverse bunuri sau obţinând prestarea de servicii in mod gratuit de la respectivii contravenienți.

Denunțul a fost formulat în cauză ca urmare a următoarelor situații:

În data de ...03.2017, în jurul orelor 10,00, la intrarea în localitatea D, a fost oprită în trafic pentru control, de către echipajul format din agent șef adjunct VM și agent șef adjunct HT, autoutilitara marca Iveco, cu nr. de înmatriculare B..., condusă de SCI, întrucât conducătorul auto nu purta centură de siguranță, urmând ca acesta să fie sancționat contravențional, împrejurare în care, colegul conducătorului auto a coborât din autoutilitară și a încercat să înmâneze telefonul mobil - la care vorbea în momentul respectiv - unuia dintre cei doi polițiști, spunându-le totodată: că ”domnul T de la rutieră, vă roagă să vorbiți cu el”.

Cei doi polițiști au refuzat însă să discute telefonic cu persoana indicată, conducătorul auto fiind sancționat contravențional cu suma de 315 lei.

De asemenea, în maniera anterior menționată, au procedat și conducătorii auto IC și GG, când au fost opriți în trafic în datele de 16.03.2016, respectiv 21.03.2016, de către echipajul anterior menționat, de fiecare dată polițiștii refuzând comunicarea telefonică propusă de aceștia, sancționându-i pe cei doi conducători auto contravențional pentru abaterile săvârșite cu suma de câte 840 lei.

Având în vedere aceste împrejurări, la data de ....04.2016, s-a solicitat instanței încuviințarea supravegherii tehnice, constând în supravegherea audio, video și prin fotografiere cu ocazia întâlnirilor și discuțiilor dintre martori VM, HT purtate cu inculpat și conducătorii auto opriți în trafic ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu, interceptarea comunicațiilor de la și către posturile telefonice 0.... și 0.... (utilizate de către TC) pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26.04.2016 până în data de 25.05.2016, fiind admisă, prin încheierea nr..../26.04.2016 în dosar .../108/2016 a Tribunalului Arad cererea formulată și emis mandatul de supraveghere tehnică nr..../UP.

Ulterior, prin încheierea nr. .../22.06.2016 în dosar nr. ..../108/2016 al Tribunalului Arad, s-a dispus, la solicitarea procurorului, prelungirea mandatului de supraveghere tehnică nr..../UP, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23.06.2016 până în data de 22.07.2016.

Totodată, prin ordonanța din data de ....05.2016, martorii VM şi HT au fost autorizați să fie folosiți ca și colaboratori în cauză, iar, în conformitate cu prevederile art. 150 alin.(2)-(4) din Codul de procedură penală, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu de supraveghere și control a traficului rutier aceștia au fost autorizați să iniţieze  discuţii cu conducătorii auto care vor comite abateri de la regimul circulației pe drumurile publice și care vor încerca să îi determine pe colaboratori să nu ia măsurile legale pentru a sancționa abaterile constatate, urmând ca în acest sens să discute telefonic cu agentul de poliție TC și să dea curs solicitărilor acestuia și ale conducătorilor auto de a nu-și îndeplini în mod corect atribuțiile de serviciu, precum și să primească eventuale sume de bani sau alte bunuri oferite de conducătorii auto verificați. 

În acest context, la data de ....08.2017, a fost sesizată inițial instanţa prin rechizitoriu, fiind trimis în judecată TC pentru infracţiunile menţionate in preambul.

Ulterior, prin încheierea din data de ....03.2018 a Curţii de Apel Timişoara-Secţia penală, pronunţată în dosar .../108/2017, au fost excluse din materialul probator toate mijloacele de probă obţinute începând cu data de 23.06.2016, în baza mandatului de supraveghere tehnică nr..../UP/26.04.2016 emis de Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Arad-Secţia penală, în dosarul nr. .../108/2016 (inclusiv procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate). Prin aceeaşi încheiere, s-a dispus eliminarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă excluse, iar în baza art.345 al.3 C.p.p., s-a dispus comunicarea încheierii către procuror cu solicitarea de a preciza în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii motivate dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată  ori, solicită restituirea cauzei.

În acest context, la data de 17.04.2018, s-a comunicat în termen, Curţii de Apel Timişoara-Secţia penală, faptul că se menţine dispoziţia de trimitere în judecată în dosarul penal nr. .../P/2016, însă, prin încheierea penală nr. .../CO/CP/23.04.2018, pronunţată în dosarul nr. .../108/2017/a1, instanţa a dispus restituirea cauzei la parchet reţinând că neregularitatea actului de sesizare nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de art.345 al.3 din C.p.p., deşi in dispozitivul hotărârii nu se stipulează obligativitatea remedierii actului de sesizare şi aspectele care ar trebui remediate.

Având în vedere că restituirea cauzei s-a efectuat în baza disp. art.346 al.3 lit.a din C.p.p., respectiv pentru că rechizitoriul a fost neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de lege, s-a constatat că în speţă nu este necesară reluarea urmăririi penale în cauză, simpla refacere a actului de sesizare fiind suficientă pentru o nouă sesizare a instanţei de judecată.

Astfel, după eliminarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă excluse  de instanţă – respectiv procesele-verbale de redare obţinute începând cu data de 23.06.2016, în baza mandatului de supraveghere tehnică nr..../UP/26.04.2016, CD-urile aferente, referatul cu propunere de prelungire a mandatului de supraveghere tehnică anterior menţionat, încheierea nr. .../22.06.2016 a Tribunalului Arad prin care s-a prelungit mandatul de supraveghere tehnică, coroborând celelalte probe administrate în cauză, s-a desprins concluzia că inculpatul, în calitate de agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Arad-Serviciul rutier Drumuri Naționale și Europene proceda într-o maniera specifică, existând o practică a acestuia ca în momentul în care oprea în trafic anumiți conducători auto, să stabilească legături de prietenie cu aceștia, asigurându-le ulterior protecția, intervenind pe lângă diverşi colegi, asupra cărora acesta avea influenţă in virtutea serviciului său, pentru ca aceștia să nu își îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu vis-a-vis de persoanele protejate, în schimbul unor foloase sau servicii pe care inculpatul le solicita sau le primea, ori îşi manifesta acordul cu privire la foloasele primite, în funcţie de specificul muncii fiecăruia.

O astfel de relaţie a fost stabilită de inculpat cu  martorul  OV - administratorul S.C. VT S.R.L. - în momentul în care acesta din urmă a fost oprit prima dată în trafic de către inculpat, în loc. V, ocazie cu care TC i-a solicitat martorului să-i efectueze diverse transporturi de marfă, respectiv balast, transporturi care au fost efectuate in mod gratuit de la o balastieră din județul Arad –conform declaraţiei martorului, şi moment de la care inculpatul a devenit protectorul societăţii martorului, aşa cum afirmă TC în discuţia telefonică purtată, la data de 19.05.2016, cu VM (f.65/82 pv. de consemnare a activităților de supravegehe tehnică).

În aceea împrejurare, cei doi au schimbat numerele de telefon, stabilindu-se astfel o relație de prietenie între cei doi și de atunci, de mai multe ori, când șoferii societății la care martorul O este administrator au fost opriți în trafic de către polițiști, constatându-se diverse neregularități, inculpatul, având influenţă datorită profesiei sale, a intervenit telefonic  la organele de poliție pentru a nu se întocmi procese-verbale de constatare a contravenției, ori pentru a fi sancționați cu sancţiuni mai blânde, acestea constituind contraprestaţia sa la serviciile primite de la martor.

Ulterior, pe parcursul relaţiei dintre cei doi au mai existat situaţii in care inculpatul a pretins efectuarea unor astfel de transporturi gratuite, conform declaraţiei martorului BSD – sofer in cadrul S.C. VT S.R.L., care a efectuat transporturile respective.

1. În acest sens, în data de 19.05.2016, în jurul orelor 11,00, echipajul format din agent șef adjunct VM și agent șef adjunct HT, au oprit în trafic, la intrarea în localitatea S, autobasculanta, cu nr. de înmatriculare AR.... apartinând S.C. VT S.R.L., condusă de martorul BȘD, întrucât conducătorul auto nu purta centură de siguranță.

 Umarea verificărilor efectuate s-a mai constatat că acesta, a prezentat o dovadă expirată cu privire la reținerea anterioară a certificatului de înmatriculare al autovehiculului întrucât nu a avut inspecția tehnică periodică valabilă la data respectivă, care de altfel nu a fost efectuată nici la data prezentului control, iar două dintre cauciucurile vehiculului nu corespundeau din punct de vedere al profilului și dimensiunilor, urmând ca în această împrejurare, să fie întocmit proces-verbal de constatare a contravențiilor anterior menționate, acest aspect fiindu-i adus la cunoștință conducătorului auto. Imediat după oprirea în trafic, martorul BȘD l-a anunțat pe administratorul societății, care l-a contactat telefonic pe inculpat, solicitându-i să intervină la organele de poliție care l-au oprit pe șofer. Ca urmare, la scurt timp, inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul BȘD, acesta din urmă rugându-l pe agentul de poliție VM să vorbească la telefonul său cu domnul TC, discuție telefonică în care acesta din urmă i-a cerut agentului constatator să nu-l sancționeze contravențional pe conducătorul auto, întrucât este angajatul verișorului său, spunându-i totodată ”nu-i neam cu mine, da eu îi țin spatele lui” (f.65/82 pv. de consemnare a activităților de supravegehe tehnică).

Ca urmare, fiind autorizat ca și colaborator în cauză, agentul constatator i-a aplicat  conducătorului auto oprit  în trafic un avertisment, reținând doar faptul că nu a purtat centură de siguranță.

Fiind audiat în cauză în calitate de martor, BȘD confirmă aspectele anterior menționate, aratând totodată că au existat și alte situații în cursul anului 2015, când, fiind oprit în trafic, l-a anunțat pe șeful său şi ulterior imediat contactat de către inculpat, care a cerut de fiecare dată să vorbească telefonic cu polițiștii care l-au oprit pe martor.

Cu aceea ocazie, la solicitarea inculpatului şi in baza inţelegerii anterioare dintre cei doi, martorul OV i-a transportat acestuia, la domiciliul din Șiria, două mașini de balast și ulterior, două mașini de nisip, de la mai multe balastiere de pe raza jud. Arad, unde inculpatul a organizat întreaga activitate, fără ca inculpatul să plătească contravaloarea transportului (f.86/89 pv. de consemnare a activităților de supraveghere tehnică). 

 De asemenea, fiind audiat în cauză martorul PCR - angajat al S.C. R&CI  S.R.L. Arad, având ca obiect de activitate exploatarea de agregate minerale – confirmă faptul că a fost contactat de inculpat pentru încărcarea a două basculante cu balast, însă nu-și mai amintește dacă contravaloarea mărfii a fost achitată sau nu.

2. Ulterior, în data de 23.05.2016, în jurul orelor 10,30, același echipaj de poliție a oprit în trafic la intersecția D.N.7 cu drumul județean care duce spre localitatea S, autocamionul condus de către martorul KȘ, cu numărul de înmatriculare AR..., aparținând S.C. VT S.R.L. iar, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că acesta nu deține poliță de asigurare pentru capul tractor, împrejurare în care, urma să fie sancționat contravențional. În timpul verificării documentelor însă, conducătorul auto l-a anunțat telefonic pe șeful său despre faptul că a fost oprit în trafic și neregulile constatate, iar, după scurt timp conducătorul auto a fost apelat telefonic de către inculpat, care l-a solicitat la telefon pe polițist, astfel că pe parcursul conversației cu polițistul, inculpatul i-a solicitat acestuia să nu-l sancționeze cu amendă pe martor, ci eventual să-i dea un avertisment, spunându-i că numitul KȘ este celălalt conducător auto al verișorului său, împrejurare în care, agentul constatator nu i-a aplicat acestuia din urmă nicio sancțiune (f.74-76/82 pv. de consemnare a activităților de supravegehe tehnică).

Fiind audiat în cauză în calitate de martor, KȘ confirmă aspectele anterior menționate, aratând totodată că administratorul societății, de foarte multe ori nu avea toate documentele aferente transporturilor în regulă, spunându-le conducătorilor auto ca, în situația în care vor fi controlați, să declare că documentele care lipsesesc sunt la administrator sau la contabil.

Din declarația aceluiași martor rezultă că inculpatul este cunoscut ca fiind protectorul societății la care este angajat martorul.

 In același sens, faptele anterior mentionate sunt confirmate şi de declarațiile martorilor VM și HT, audiați în data de 09.03.2017, în legatură cu aspectele mai sus descrise.

3. În aceiaşi manieră şi conform practicii sale, inculpatul, în urmă cu aproximativ 4 ani,  a stabilit o realţie de prietenie cu martorului PI - acesta locuind in loc. S unde inculpatul a lucrat anterior - împrejurare în care martorul, la solicitarea inculpatului, i-a montat acestuia la casa din loc. Ș, mai multe corpuri de iluminat și i-a efectuat o parte din instalația electrică, pe parcursul a mai multor zile, lucrări pentru care nu a percepută nicio taxă, inculpatul spunându-i  martorului că a nu l-a sancţionat contravenţional in mai multe cazuri in care se impunea. Ulterior, acesta având influenţă, datorită profesiei sale asupra unor funcţionari publici, in data de 16.05.2016 TC a intervenit pe lângă martorul ȘB – inginer în cadrul R.A.R., care, l-a ajutat pe martorul PI, să intre la verificarea tehnică a autoturismului cu prioritate, respectiv în aceeași zi, deşi pentru aceasta se aştepta un interval considerabil de timp.

De asemenea, in exercitarea aceleiaşi practici, in toamna anului 2016, PI a fost solicitata de numitul B - fost director la Uzina electrică din S, să monteze un tablou electric la fosta cooperaţie din loc. Ş, care aparţine numitului T, activitate pentru care nu a primit nici o sumă de bani, efectuând prestaţia în mod gratuit.

4. De asemenea, ilustrând aceiaşi practică a inculpatului, în  data de 11.05.2016,  în jurul orelor 10,00, martorul FI, fiind oprit în trafic de un echipaj al poliției rutiere și comunicându-i-se că urmează să fie sancționat  contravențional, a luat legătură  telefonic cu inculpatul TC pentru ca acesta să intervină la polițist, astfel  că inculpatul a  vorbit  la  telefon  cu  unul  dintre  polițiști,  pe  telefonul  martorului, încercând  să-l  determine  pe  acesta  să nu-l sancționeze pe contravenient, împrejurare în care martorului nu i-a fost  întocmit  proces - verbal  de  contravenție.

Din probele administrate în cauză a rezultat că martorul l-a cunoscut pe inculpat în urmă cu  8 ani,  în perioada în care  acesta era  polițist în loc. S, iar FI lucra la  G în  zona  ZN, astfel că, fiind oprit în trafic  pentru  control de către inculpat, cei doi  au  stabilit  o  relație mai  apropiată.

De  atunci  cei doi au  ținut  legătura  și  în  urmă  cu  aproximativ 5-6  ani  martorul i-a  instalat inculpatului sistemul  de  irigații  din  curtea  imobilului său din loc. Ș, iar  pentru  munca  prestată martorul  nu  a primit  nici o  sumă  de  bani.

Totodată, din materialul probator rezultă că pentru intervenţiile efectuate de inculpat pentru martor in divese situaţii,  martorul îl ajută permanent pe acesta la unele activități, cum  ar  fi  tăiatul  porcilor, preparea mezeluri,  activități pentru  care  nu  percepe  bani.

5. De asemenea, în data de 24.06.2016, martorul OV a fost informat de inculpat, printr-un mesaj telefonic, despre existența unei acțiuni, constând într-un control amănunțit în trafic pentru verificarea legalității transportului public, efectuat de Serviciul Rutier împreună cu reprezentanți ai A.R.R și R.A.R., undeva în zona P, motiv pentru care martorul nu a mai făcut niciun transport în cursul zilei respective, fapt confirmat și de martorul OV în declarația dată în cauză.

În urma verificărilor efectuate la Serviciul Rutier, prin adresele din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2017 s-a comunicat că, în data de 24.06.2016 a avut loc o acțiune la nivel județean în care au fost implicate instituțiile anterior menționate, având ca obiectiv verificarea legalității transportului public, acțiune efectuată în conformitate cu planul de acțiune dispus de I.G.P.R nr.1940518/23.06.2016 și care, nu a fost destinată publicității și, ca urmare, nu a fost nici mediatizată,  înainte sau dupa  finalizarea acesteia.

6. În data de 24.06.2016, inculpatul TC a fost contactat telefonic de martorul SG – administratorul S.C. MT SGP S.R.L, având ca obiect de activitate transport marfă - cei doi cunoscându-se de  aproximativ  2-3 ani  din  loc.  Șiria,  unde  inculpatul  deține  în  proprietate  un  imobil - ocazie cu care acesta din urmă l-a informat pe martor despre existența unei acțiuni comune a instituțiilor poliției, A.R.R. si R.A.R., având ca obiect controlul transportului de marfă și persoane, desfășurată pe raza loc V, jud.Arad, avertizându-l în acest mod pe administratorul societății.

În urma verificărilor efectuate la Serviciul Rutier, prin adresele din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2017 s-a comunicat, așa cum am arătat și anterior, că, în data de 24.06.2016 a avut loc o acțiune la nivel județean în care au fost implicate instituțiile anterior menționate, având ca obiectiv verificarea legalității transportului public, acțiune efectuată în conformitate cu planul de acțiune dispus de I.G.P.R nr.1940518/23.06.2016 și care nu a fost destinată publicității.

7. De asemenea, în data de 09.07.2016, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul ȘG, anunțându-l în legătură cu existența radarului în loc. L, spunându-i totodată să-l avertizeze pe conducătorul auto care conduce autoturismul martorului și  care trecea prin zona respectivă,  să conducă regulamentar.

Potrivit adreselor din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2017 obținute de la Serviciul Rutier, în data de 09.07.2016 s-a acționat conform planului de acțiune nr..... din data de 08.07.2016, denumit WEEK-END IN SIGURANȚĂ pentru depistarea, identificarea si tragerea la răspundere a celor care încalcă prevederile legale, respectiv viteză, depăşire neregulamentară, neacordare prioritate pietoni şi alcool, acțiune care nu a fost destinată publicității, ca urmare nefiind mediatizată anterior începerii ei, fiind prelucrat cu toți polițiștii care urmau să acționeze în teren, printre care și cu inculpatul, care, potrivit planului de acțiune- anexat la dosar - asigura, împreună cu asp. AC, zona de siguranță rutieră D.N.7 Arad-Conop.

În legătură cu acțiunile anterior menționate, cuprinse la pct. 5,6 şi 7 din rechizitoriu, acestea au fost organizate și executate în baza unui plan de acțiune, au avut caracter nesecret, însă nu au fost destinate publicității. Mediatizarea acțiunilor se face doar de către persoanele autorizate să comunice cu mass-media, iar pentru asigurarea efectului preventive, în anumite situații, conducerea inspectoratului poate aproba mediatizarea prealabilă a domeniului de acțiune și a zonelor de acțiune, în aceste situații, prevederea privind mediatizarea acțiunii anterior începerii acesteia este cuprinsă expres în planul de acțiune elaborat și aprobat pentru fiecare caz în parte, însă, în cele trei situații, planul de acțiune nu prevedea mediatizarea acestora.

Totodată, polițistul aflat în misiune poate face declarații publice în limita mandatului dat de coordonatorul acțiunii, însă, în cazul celor trei acțiuni anterior menționate, nu a existat un asemenea mandat aprobat pentru polițiștii care executau acțiunile.

8. În data de 09.07.2016, în jurul orelor 11,23, inculpatul TC a luat legătura telefonic cu martorul IDC, gestionar al S.C. DPC S.R.L.-aşa cum arată martorul în declaraţia din data de 21.06.2017- căruia i-a comunicat că un șofer al societății, care conducea la momentul respectiv un autovehicul de serviciu cu nr. de înmatriculare AR... a efectuat o depășire neregulamentară pe linie continuă, punând în pericol traficul rutier, fără însă să fie sancționat de către inculpat, datorită prieteniei cu martorul anterior menționat.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit identitatea șoferului care a condus și încălcat normele de circulație la data respectivă, acesta fiind CR, astfel că verificându-se ulterior în baza de date a poliției rutiere s-a stabilit că, la data anterior menționată, susnumitul  nu a fost sancționat contravențional.

9. În data de 24.06.2016, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul MTC - director al S.C. PT S.R.L., între cei doi existând o prietenie de aproximativ 5 ani – împrejurare în care inculpatul i-a adus la cunoștință martorului faptul că un șofer al societății a depășit limita legală de viteză, circulând cu 90 km/ora în localitate, însă nu l-a sancționat contravențional, datorită prieteniei dintre martor și inculpat.

In urma verificărilor efectuate s-a stabilit identitatea șoferului care a condus și încălcat normele de circulație la data respectivă, acesta fiind ȘIC, astfel că verificându-se ulterior în baza de date a poliției rutiere s-a stabilit că, la data anterior menționată, susnumitul  nu a fost sancționat contravențional.

Din probele administrate în cauză, respectiv din declaratia martorului MTC, rezultă că în decursul timpului martorul a mai fost contactat odată sau de două ori de către inculpat, care i-a adus la cunoștință despre încălcarea unor norme de circulație de către angajații S.C. PT S.R.L., pentru care însă acesta nu a aplicat sancţiuni contravenționale, datorită prieteniei dintre cei doi.

10. În data de 25.06.2016, în jurul orelor 15,00 inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul TSI, conversație în care TC l-a anunțat pe acesta despre existenţa unui filtru în zona P, avertizându-l în legătură cu transporturile pe care acesta urma să le facă.

Potrivit adreselor din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2016, obținute de la Serviciul Rutier, în data de 25.06.2016 s-a acționat conform planului de acțiune nr..... din data de 16.06.2016, pentru depistarea identificarea şi tragerea la răspundere a celor care încalcă prevederile legale, axate în principal pe depășirea limitei legale de viteză, acțiune care nu a fost destinată publicității, fiind prelucrat cu toți polițiștii care urmau să acționeze în teren.

11. În data de 15.07.2016, OV, fiind oprit în trafic de către numitul CR, l-a contactat telefonic pe inculpat, acesta din urmă spunându-i martorului să i-l dea la telefon pe polițist. Întrucât polițistul a refuzat dialogul cu inculpatul, TC i-a spus martorului să-i comunice acestuia numele său și a colegului său - AR, împreună cu care se afla în momentul respectiv  - și să-i transmită salutări polițistului din partea sa, cu scopul de a-l determina pe acesta să adopte o atitudine mai blândă față de martor și eventual să nu-l sancționeze contravențional.

12. În data de 09.05.2016, inculpatul TC a fost contactat telefonic de martorul TSI, cei doi cunoscându-se de aproximativ 8 ani, împrejurare în care martorul i-a solicitat inculpatului să intervină întrucât șoferul care-i conducea mașina a fost oprit în trafic, în zona loc. P, de un echipaj al politiei rutiere, constatându-se depășirea vitezei regulamentare, împrejurare în care inculpatul i-a solicitat să comunice polițistului numele său și rugămintea de a aplica măsura avertismentului.

Analizând probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, respectiv: denunț (f.1-2); proces-verbal de verificare (f.3); procese-verbale identificare (f.21-28); declaraţii martori (f.29-32, 34-35,38-45, 95-159); ordonanţă efectuare în continuare a urmăririi penale (f.160-161); declaraţie suspect/inculpat (f.163, 169-173); fişă evidenţă (f.176-177); fişă cazier judiciar (f.178); înscrisuri (f.189-247), precum şi în faza de judecată, respectiv declaraţiile martorilor VM (f.62,63); HT (f.64,95) BȘD (f.66) KȘ (f.72) OV (f.73,74) ȘG (f.75), IDC (f.97) PI (f.98) FI (f.99) DRI (f.114) ACI (f.115,116) TS (f126) MTC (f.127) Adresa nr. ..../18.06.2019 emisă de SRI (f.95,95 verso; 103); Adresa nr. ..../19.06.2019 emisă de Min. Comunicațiilor și Societății Informaționale (f.96,102), Extras Registrul Furnizorilor de Servicii de Marcare Temporală (f.130-140), instanţa reţine următoarele: 

În fapt:

1. La data de ...05.2016, în jurul orelor 11,00, echipajul format din agent șef adjunct VM și agent șef adjunct HT, au oprit în trafic, la intrarea în localitatea S, autobasculanta, cu nr. de înmatriculare AR...., condusă de martorul BȘD şi aparţinând S.C. VT S.R.L.-societate administrată de martorul OV.

 Potrivit verificărilor efectuate în trafic de către echipajul de poliţie, s-a constatat că martorul BŞ nu purta centura de siguranţă şi solicitându-i-se acestuia actele personale şi cele ale autobasculantei, acesta a prezentat o dovadă expirată privind certificatul de înmatriculare care fusese reţinut anterior deoarece nu fusese efectuată inspecția tehnică periodică, inspecţie care nici la data controlului nu fusese efectuată iar unul sau două dintre cauciucurile autobasculantei nu corespundeau din punct de vedere al profilului și dimensiunilor. (f.25,26/dosar up)

Echipajul de poliţie i-a adus la cunoștință conducătorului auto aceste contravenţii.

În acest context, martorul BȘD l-a contactat telefonic pe inculpat şi pe administratorul societății, care, la rândul lui l-a contactat telefonic pe inculpat, comunicându-i următoarele: „Pană la P” (s.n. între comuna S şi oraşul P fiind o distanţă de 14 km)

Din convorbirile telefonice purtate și evidențiate în cuprinsul proceselor verbale de redare (f.85,86/dosar up) rezultă că inculpatul TC a făcut demersuri pentru identificarea numelui poliţistului, după care i-a sugerat atât martorului BŞ cât şi dlui poliţist VM să îi solicite respectiv îi aplice „avertisment”. Astfel, inculpatul i-a spus martorului BŞ :”îi spui că îl rog frumos, dacă se poate să-ţi dea un avertisment” iar dlui poliţist VM-martor cu identitate reală în această cauză, următoarele: „Avertizează-l de data asta! Spune-i că mai are 48 de ore să remedieze..amu cum poţi tu, numai dacă poţi !”

La aceeaşi dată respectiv 19.05.2016 a fost întocmit procesul verbal de constatare seria ...nr. .... constatându-se că şoferul  autobasculantei marca Scania înmatriculată cu nr. AR ... a circulat pe DN7 în comunei S fără a purta centura de siguranţă, săvârşind astfel contravenţia prev. de art. 36.alin. 1 din OUG nr. 195/2002 şi sancţionată de art. 99 alin. 1 pct. 8 din OUG nr. 195/2002, fiindu-i stabilită sancţiunea avertismentului.  (f.36/dosar up)

De asemenea, instanţa nu poate  primi nici cele precizate în expozitivul rechizitoriului potrivit cărora „cu aceea ocazie, la solicitarea inculpatului şi in baza inţelegerii anterioare dintre cei doi, martorul OV i-a transportat acestuia, la domiciliul din Ș, două mașini de balast și ulterior, două mașini de nisip, de la mai multe balastiere de pe raza jud. Arad, unde inculpatul a organizat întreaga activitate, fără ca inculpatul să plătească contravaloarea transportului”. 

Este adevărat că la aceeaşi data de ....05.2016 (la care a fost sancţionat în trafic martorul  BŞ) inculpatul a purtat discuţii telefonice şi cu martorul PCR (angajat al S.C. R&C I S.R.L. Arad, având ca obiect de activitate exploatarea de agregate minerale) şi cu martorul OV dar de remarcat este faptul că inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul PC pentru a se interesa dacă martorul OV se poate prezenta la  balastiera pentru a încărca şi ulterior a transporta, prin angajații săi, două basculante cu balast la domiciliu inculpatului, însă din niciuna din probele administrate nu rezultă că marfa achiziţionată nu ar fi fost plătită după cum, nu se poate reţine sub nicio formă ca balastul transportat ar fi reprezentat o recompensă pentru inculpat; recompensă ce ar fi fost oferită de către martorul Obreja. 

Procurorul a apreciat că fapta inculpatului descrisă la pct. 1 reprezintă un act material al infracţiunii de trafic de influenţă, iar pentru dovedirea acesteia s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces verbal întocmit de martorii VM şi HT (f.25,26/dosar up); declaraţii martori VM şi HT (f.34,35 și 38,39/dosar up); proces verbal de constatare a contravenţiei (f. 36/dosar up); declaraţii martor BŞ (f. 42,43/dosar up) şi OV (f.44,45/dosar up)

De remarcat este și faptul că acuzarea a fost fundamentată și pe declarațiile martorilor VM (f.29/dosar up) audiat în data de 25.03.2016 și respectiv a martorului HT (f.31/dosar up) audiat la data de 19.04.2016 adică la o dată anterioară pretins săvârșirii infracțiunii (19.05.2016 !!!) Instanța, apreciază că aceste probe au fost reținute pentru începerea urmăririi penale, dispusă la data de 24.03.2016 și nu pot reprezenta sub nicio formă probațiune pentru acuzația privind săvârșirea faptei din data de 19.05.2016.

In cursul judecății au fost din nou audiați martorii mai sus menționați respectiv martorul VM (f. 62/dos. cerc. jud.) HT (f.64/dos.cerc.jud.) și BȘ (f. 66/dos. cerc. jud.)

De asemenea, instanța nu poate primi nici aprecierile procurorului menționate în expozitivul rechizitoriului potrivit cărora ”inculpatul proceda într-o manieră specifică, existând o practică a acestuia ca în momentul în care oprea în trafic anumiți conducători auto, să stabilească legături de prietenie cu aceștia...”  singura afirmație  din dosar aparține martorului OV (f.45/dosar up) dar aceasta nu poate conduce la concluzia unui comportament constant, reprezentând cutuma inculpatului sau maniera sa de lucru a inculpatului; Mai mult decât atât, vrednic de reținut est că în cursul cercetării judecătorești, martorul OV, fiind audiat a arătat că declarația sa i-a fost luată pe neașteptate și că nu știe dacă cele consemnate în cuprinsul acesteia sunt relatate întocmai cu cele petrecute respectiv că nu a citit declarația consemnată de procuror, înainte de a o semna; așa se explică că martorul a arătat că l-a întâlnit pe inculpat la un eveniment familial comun ocazie cu care martorul i-a solicitat țuică iar inculpatul a precizat că nu trebuie să i-o plătească dar în schimb să îi transporte o mașină de  balast și una de nisip (f.73/dos.cerc.jud). Așadar, aceștia sunt rudenii mai îndepărtate, participând la evenimente familiale comune și nu corespunde adevărului că s-au cunoscut cu ocazia controlului in traficul rutier  efectuat de inculpat.

Cu privire la transportul balastului, activitate apreciată de procuror drept recompensă sau beneficiu material obținut de inculpat, ca urmare a intervenției sale spre polițistul VM, din probele administrate respectiv depozițiile martorilor JC (f.95/dosar up) și PC (f.97/dosar up) instanța reține că inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul PC, că acesta din urmă, prin angajatul său J a remis balastul inculpatului și nicidecum balastul nu a fost achiziționat de martorul OV pentru inculpat și, mai puțin, în schimbul vreunui serviciului efectuat or, esența infracțiunii de trafic de influență o reprezintă acțiunea de a pretinde avantaje materiale pentru a interveni pe lângă un funcționar în scopul întocmirii vreunui act necorespunzător sau contrar atribuțiunilor sale de serviciu, ceea ce nu s-a întâmplat în speță.

Este adevărat că transportul a fost efectuat gratis; transportul (s.n) efectiv nu achiziționarea balastului pentru inculpat, dar încă o dată precizăm acesta nu a fost pretins de către inc.pentru a interveni și nici nu a fost oferit drept recompensă.

2. La data de  23.05.2016, în jurul orelor 10,30, același echipaj de poliție a oprit în trafic la intersecția D.N.7 cu drumul județean care duce spre localitatea S, autocamionul condus de către martorul KȘ, cu numărul de înmatriculare AR..., aparținând S.C. VT S.R.L. iar, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că acesta nu deține poliță de asigurare pentru capul tractor, împrejurare în care, urma să fie sancționat contravențional.

În timpul verificării documentelor, martorul KȘ- conducătorul auto l-a anunțat telefonic pe șeful său despre faptul că a fost oprit în trafic și neregulile constatate, iar, după scurt timp conducătorul auto a fost apelat telefonic de către inculpat, care l-a solicitat la telefon pe polițist, astfel că pe parcursul conversației cu polițistul, inculpatul i-a solicitat polițistului să-l avertizeze: ”Avertizează-l azi, că o găsește el, mâine ți-o aduce că mai are el drum pe acolo și ți-o arată.” Inculpatul i-a mai spus că numitul KȘ este celălalt conducător auto al verișorului său OV.

Agentul constatator respectiv martorul VM i-a aplicat conducătorului auto KȘ sancțiunea avertismentului, încheind procesul verbal de constatare a contravenției seria PARX nr. .../23.05.2016 pentru săvârșirea contravenției privind nedeținerea poliței de asigurare a autotractorului, prev. de art. 177 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 (f.37/dosar up)

Instanța nu poate primi susținerile procurorului consemnate în expozitivul rechizitoriului la pct, 2 potrivit cărora inculpatul i-ar fi solicitat dlui polițist să nu îl sancționeze cu amendă; solicitarea inculpatului fiind în sensul aplicării avertismentului, așa cum am precizat mai sus și cum rezultă din convorbirile telefonice.

Din cuprinsul proceselor verbale de consemnare a convorbirilor telefonice (f.89-90) coroborate cu declarațiile martorului, KȘ (f.40/dosar up și f.72 /dosar cerc.jud.), declarațiile martorilor VM și HT, audiați în data de 09.03.2017 (f.34,35 și 38,39/dosar up și f. 62-65/dosar cerc. jud) respectiv declarațiile martorului OV- adm. la Sc. VT SRL (f.44/dos.up și f.73/dosar cer.jud), instanță reține și faptul că administratorul societății le spunea conducătorilor auto că, în situația în care vor fi controlați, să declare că documentele care lipsesc sunt la administrator sau la contabil; că li se remitea uneori conducătorilor auto doar copii xerox ale actelor și nu originalul precum și faptul că inculpatul cunoștea că șoferul avea o copie xerox a  asigurări, însă aflând contrariul l-a moralizat pentru lipsa actelor și îi solicita totodată să intre în legalitate.

3. La data de 16.05.2016 TC la solicitarea martorului PI (f.122,123/dos.up), pe care îl cunoștea și care i-a montat inculpatului la casa din loc. Ș, mai multe corpuri de iluminat și i-a efectuat o parte din instalația electrică, l-a contactat telefonic pe martorul ȘB – inginer în cadrul R.A.R., pentru a-i facilita obținerea unei programări prioritare.(f.72verso-80/dos.cerc.jud)

 Instanța apreciază că în mod nereal s-a reținut în expozitivul rechizitoriului că pentru verificarea tehnică se aştepta un interval considerabil de timp, atâta timp cât din conținutul convorbirilor telefonice purtate între inculpatul T și funcționarul RAR rezultă fără echivoc că nu era nevoie de o programare (s.n. discuție care însă nu este consemnată în procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice, deși se înțelege foarte bine acest aspect!!!) Inițial, funcționarul îi spusese că e nevoie de programare, ca ulterior, după ce s-a informat, a precizat că nu este nevoie de programare, aspect care însă nu a mai fost redat în conținutul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice dar înregistrat, fără echivoc, în  CD-ul atașat la dosar și care a fost ascultat în cursul cercetării judecătorești, respectiv în ședința publică din data de 10.10.2019.

De asemenea, fără niciun suport probator, s-a descris în rechizitoriu că inculpatul în  exercitarea aceleiaşi practici, in toamna anului 2016, PI a fost solicitat de numitul B - fost director la Uzina electrică din S, să monteze un tablou electric la fosta cooperaţie din loc. Ş, care aparţine numitului T, activitate pentru care nu a primit nici o sumă de bani, efectuând prestaţia în mod gratuit.

Instanța, fără a anticipa analiza în drept a acestei fapte, precizează totuși că, și dacă aceste lucrări s-at fi efectuat gratis de către martorul PI, din nicio probă nu rezultă că acestea au fost pretinse de către inculpatul T pentru a interveni la funcționarul de la RAR în scopul obținerii verificării tehnice a autoturismului cu prioritate sau, cu atât mai  puțin, cu nesocotirea  condițiilor impuse de lege, adică nelegal.

Cu ocazia verificării tehnice a autoturismului, funcționarul ȘB a observat că deși martorul avea montate pe autoturism cauciucuri nou-nouțe,  nu erau bune, adică nu corespundeau cu cele menționate în C.I.V-ul prezentat. (f.78/dosar up)

De remarcat este în acest sens că inculpatul, după ce a aflat că martorul PI avea cauciucurile autoturismului de 16 în timp ce, potrivit C.I.V erau necesare de 15, l-a întrebat :  ”Păi tu n-ai cumpărat ce scrie acolo?”(f.77/dos.up); abia atunci inclusiv martorul PI a constatat cu stupoare că a achiziționat cauciucuri necorespunzătoare fără să își dea seama !!!

Ceea ce trebuie analizat în cauză este comportamentul inculpatului; comportament pretins infracțional respectiv privind săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Astfel, reținem că inculpatul a intervenit pe lângă funcționarul RAR pentru a-i obține o programare inculpatului; dar, de fapt nu era nevoie de o programare și că verificarea se putea efectua la data prezentării la RAR apoi, la momentul la care funcționarul a constatat că nu corespundea mărimea cauciucurilor autoturismului martorului PI cu cea menționată în CIV, inculpatul i-a spus funcționarului: ”Tu știi ce-i acolo. Nu mă băga pe mine la scris. Acolo tu scrii, la scrisu tău tu știi ce scrii acolo.”(f.77verso/dos.up) Așadar nu l-a influențat în niciun fel să îndeplinească ori să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, acțiuni ce reprezintă un element al laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență.

Mai mult decât atât, de remarcat este și comportamentul inculpatului vis a vis de martorul PI pe care l-a sfătuit să își achiziționeze cauciucuri în conformitate cu mențiunile din CIV; să aștepte la ghișeu și pe care întrebându-l totodată :.”de ce n-ai tu genți cum trăbă?”(f.79/dos.up), l-a sfătuit să intre în legalitate.

4. La data de 11.05.2016,  în jurul orelor 10,00, martorul FI, fiind oprit în trafic de un echipaj al poliției rutiere și comunicându-i-se că urmează să fie sancționat  contravențional, a luat legătură  telefonic cu inculpatul TC.(f.115,116/dos.up și f. 99/dos. cerc.jud)

Instanța reține că martorul a contestat încă din momentul efectuării controlului rutier că ar fi circulat cu depășirea vitezei legale, afirmând: ”dar io n-am viteză cu ăsta nici...nici în pantă. Știi ?”

Potrivit procesului verbal de consemnare a convorbirilor telefonice(f.71 verso/72/dos.up) reținem că inculpatul TC a purtat o convorbire telefonică cu un domn (polițist) căruia i-a recomandat următoarele:”Grijă, grijă cu..cu baci Franți, cu mustața aia lui ungurească, om bun, om bun ăsta...”

Însă, la dosar nu s-a depus niciun proces verbal privind constatarea vreunei contravenții rutiere și nici nu rezultă că inculpatul i-ar fi solicitat polițistului să nu întocmească vreun proces verbal de contravenție.

Mai mult, instanța apreciază că nu se poate stabili cu certitudine dacă s-a săvârșit vreo contravenție în lipsa vreunui suport probator, de ex. înregistrarea radar, apoi, încă din momentul opririi martorului FI în trafic, acesta a contestat că ar fi circulat cu viteză dat fiind specificul autoturismul său care nu prinde viteză nici în pantă, și, nu în ultimul rând, dar ultimul argument amintit, nici agentul constatator cu care inculpatul T a vorbit la telefon, nu a afirmat deloc că martorul F.I ar fi circulat cu depășirea vitezei legale.

În altă ordine de idei, din probele administrate în cauză  rezultă într-adevăr că martorul l-a cunoscut pe inculpat în urmă cu aprox. 8 ani cu ocazia efectuării unui control rutier  și că cei doi au ținut legătura; martorul efectuîndu-i inculpatului diverse lucrări în gospodăria cum ar fi instalarea unui sistem de irigații, tăierea porcului de sărbători, pentru care inculpatul nu a plătit vreo sumă de bani dar pentru care a fost răsplătit cu o masă sau cu împărțirea cărnii din porcul tăiat și cu diverse produse alimentare adică inculpatul i-a dat vin și țuică de la Șiria.

Din întreg materialul probator, nu rezultă însă, așa cum nefondat se susține în rechizitoriu,  că pentru intervenţiile efectuate de inculpat pentru martor în diverse situaţii (s.n nespecificate și neevidențiate!!!), martorul îl ajuta permanent, după cum nu rezultă că inculpatul ar fi pretins, primit, acceptat vreun folos material și apoi să-i fi promis martorului că intervine la un funcționar în scopul determinării acestuia la o anumită conduită potrivit atribuțiunilor de serviciu specifice acelui funcționar.

5. La data de 24.06.2016, martorul OV a fost informat de inculpat despre existența unei acțiuni, constând într-un control amănunțit în trafic pentru verificarea legalității transportului public, efectuat de Serviciul Rutier împreună cu reprezentanți ai A.R.R și R.A.R., undeva în zona Pecica.

Potrivit Adresei nr. ... din 04.07.2017 emisă de MAI-IGPR-IPJ Arad-Serviciul Rutier și înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad la data de ....07.2017 (f.210/dos.up) instanța reține că la data de 24.06.2016 în conformitate cu Planul de acțiune dispus de IGPR nr ..... din 23.06.2016 a fost întocmit planul de acțiune (f.212/dos.up) pentru verificarea legalității transportului public de persoane efectuat prin curse regulate și ocazionale, ân zona DN7 P, DN7 V; DN7 Z, zona L, CC, Mun. A precum și pentru verificarea vitezei în trafic, depășiri, prioritate etc.

Cunoscând acest plan de acțiune, martorul OV nu a mai făcut niciun transport în cursul zilei respective, așa cum rezultă din declarația dată în cauză (f.44,45/dos. Up ).

6. În data de 24.06.2016, inculpatul T C a fost contactat telefonic de martorul ȘG – administratorul S.C. MT SGP S.R.L, având ca obiect de activitate transport marfă - cei doi cunoscându-se de  aproximativ  2-3 ani  din  loc.  Ș,  unde  inculpatul  deține  în  proprietate  un  imobil - ocazie cu care acesta din urmă l-a informat pe martor despre existența unei acțiuni comune a instituțiilor poliției, A.R.R. si R.A.R., având ca obiect controlul transportului de marfă și persoane, desfășurată pe raza loc.V, jud. Arad. (f. 124,125/dos.up; f.75/dos.cerc. jud.)

Potrivit Adresei nr. nr. ... din 04.07.2017 emisă de MAI-IGPR-IPJ Arad-Serviciul Rutier, reținem că planul de acțiune are un caracter nesecret, nu este destinat publicității decât exclusiv prin ofițerul de presă al IPJ Arad.

7. La data de 09.07.2016, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul ȘG, anunțându-l în legătură cu existența radarului în loc. L, spunându-i totodată să-l avertizeze pe conducătorul auto care conduce autoturismul martorului și  care trecea prin zona respectivă,  să conducă regulamentar.

Potrivit Adresei nr. .... din data de 07.07.2017 emisă de MAI-IGPR-IPJ Arad-Serviciul Rutier și înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad la data de ....07.2017 (f.211/dos.up) reținem că la data de 09.07.2016 s/a acționat conform Planului de Acțiune nr. .... din data de 08.07.2016 intitulat WEEK-END IN SIGURANȚĂ (f.215/dos.up) pentru depistarea, identificarea si tragerea la răspundere a celor care încalcă prevederile legale, respectiv viteză, depăşire neregulamentară, neacordare prioritate pietoni şi alcool, acțiune care nu a fost destinată publicității.

Potrivit informațiilor postate pe site.ul politiaromana.ro și consemnate în înscrisul depus la dosar f.207,208/dos. up, instanța reține că în primele 4 zile ale acțiunii din luna iulie, acțiune intitulată pe site.ul instituției Truck & Bus, polițiștii au verificat aproape 12.500 de autovehicule și au aplicat aproape 5.000 de sancțiuni contravenționale.

De asemenea, s-au mai depus la dosar și înscrisuri privitoare la postările comunității Radar Arad pe facebook (f.201-205/dos.up) din care rezultă că șoferii accesează grupul înainte de a porni la drum să vadă unde au semnalat ceilalți participanți la trafic amplasarea radarelor sau, pur și simplu, întreabă dacă au fost zărite aparate radar pe un anumit tronson de drum.

Întrebat fiind șeful Poliției Arad despre această comunitate, a afirmat că „este un lucru bun pentru că participanții la trafic se atenționează între ei și conduc preventiv. Adică ne atingem scopul-în sensul că noi nu vrem neapărat să constatăm depășiri de viteză, noi vrem ca participanții la trafic să se deplaseze normal.”

8. În data de 09.07.2016, în jurul orelor 11,23, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul IDC, gestionar al S.C. DPC S.R.L. căruia i-a comunicat că un șofer al societății, care conducea la momentul respectiv un autovehicul de serviciu cu nr. de înmatriculare AR... a efectuat o depășire neregulamentară pe linie continuă, punând în pericol traficul rutier.

Din declarațiile martorului IDC care a fost audiat atât în cursul urmăririi penale (f.102/dos.up) cât și în cursul cercetării judecătorești (f.97/dos.cerc.jud) instanța reține și că în conversația telefonică purtată martorul a arătat că nu poate preciza dacă i s-a comunicat dacă, conducătorul auto a fost sau nu sancționat, că s-a mirat cum de inculpatul îl informează despre abaterea contravențională a unui angajat al SC DPC SRL-societate la care martorul I nu are niciun factor decizional, acesta fiind la rândul lui angajat în calitate de gestionar și că, vorbind ulterior cu conducătorul auto respectiv numitul CRD, acesta din urmă a negat săvârșirea pretinsei contravenții privind efectuarea unei depășiri neregulamentare.

Așadar, instanța apreciază că mențiunea din expozitivul rechizitoriului consemnată la pct. 8 potrivit căreia: „fără însă să fie sancționat de către inculpat, datorită prieteniei cu martorul anterior menționat” este nefondată, lipsită de vreun suport probator.

Mai mult, în urma verificărilor efectuate de procuror în cursul urmăririi penale potrivit bazei de date a Poliției Rutiere Arad  s-a stabilit că numitul CR la acea dată nu a fost sancționat contravențional; aspect care a condus procurorul la a aprecia că inculpatul T a comis infracțiunea de abuz în serviciu.

Potrivit Adresei nr...../22.06.2017 a IPJ Arad-Serviciul Rutier s-a comunicat că în urma consultării bazei de date ”Abateri” s-a constatat că numitul CRD nu figurează cu abateri la regimul circulației în data de 09.07.2016.(f.104/dos.up)

Instanța reținând așadar că numitul CRD nu figurează cu abateri la regimul circulației în data de 09.07.2016 și că nu a fost sancționat contravențional coroborând aceste aspect cu declarațiile martorilor ID și CR potrivit cărora nu s-a efectuat nicio depășire neregulamentară ci, cel mult, s-a încercat efectuarea unei depășiri, instanța apreciază că martorul C nu a săvârșit contravenția privind depășirea neregulamentară.

Așadar, inculpatul TC nu l-a sancționat contravențional pe martorul CR, nu datorită prieteniei sale cu martorul ID, care martor nu avea nicio legătură directă cu conducătorul auto și nici nu era vreun factor decizional în societatea la care își desfășurau munca amândoi, ci, pentru că numitul CR nu săvârșise contravenția privind depășirea neregulamentară.

În acest sens, invocăm și Adresa nr. .../28.07.2017 a IPJ Arad-Serviciul Rutier (f.218/dos.up) potrivit căreia ”în urma verificărilor efectuate în Registrul de Evidență a Abaterilor și a Mediilor de Stocare a Înregistrărilor, la data de 09.07.2016 și respectiv 09.07.2016 nu figurează filmate cazurile specificate. În ambele date s-a acționat cu autospeciala MAI 34408 având montat aparatul de supraveghere și măsurarea vitezei de tip AUTOVISION...înregistrările efectuate de către polițiști în trafic cu acest sistem de supraveghere nu permit operatorului radar ștergerea acestora”

Suplimentar celor precizate mai arătăm că inculpatul are o fire jovială, este glumeț, cu un simț al umorului dezvoltat și că, pentru a mai destinde atmosfera, obișnuia să mai facă câte o glumă respectiv câte o farsă sunându-și prietenii și comunicându-le fel de fel de pretinse abateri contravenționale care de fapt nu existau în trafic; așa cum rezultă din depozițiile martorilor ID(f.97verso/dos.cerc.jud),  DRI (f.114 verso/dosar cerc.jud) ACI (f.115,116/dosar cerc.jud), TSI (f.126/dos.cerc.jud), MTC (f.127/dos.cerc.jud)

9. În data de 24.06.2016, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul MTC - director al S.C. PT S.R.L., între cei doi existând o prietenie de aproximativ 5 ani – împrejurare în care inculpatul i-a adus la cunoștință martorului faptul că un șofer al societății a depășit limita legală de viteză, circulând cu 90 km/ora în localitate,

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit identitatea șoferului care a condus la data respectivă, acesta fiind ȘIC,

Așadar, instanța apreciază că mențiunea din expozitivul rechizitoriului consemnată la pct. 9 potrivit căreia :” nu l-a sancționat contravențional, datorită prieteniei dintre martor și inculpat și că în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că a încălcat normele de circulație”este nefondată, lipsită de vreun suport probator.

Mai mult, în urma verificărilor efectuate de procuror în cursul urmăririi penale potrivit bazei de date a Poliției Rutiere Arad  s-a stabilit că numitul ȘIC la acea dată nu a fost sancționat contravențional; aspect care a condus procurorul la a aprecia că inculpatul T a comis infracțiunea de abuz în serviciu.

Potrivit însă Adresei nr. ..../28.07.2017 a IPJ Arad-Serviciul Rutier (f.218/dos.up) instanța reține că ”în urma verificărilor efectuate în Registrul de Evidență a Abaterilor și a Mediilor de Stocare a Înregistrărilor, la data de 09.07.2016 și respectiv 09.07.2016 nu figurează filmate cazurile specificate. În ambele date s-a acționat cu autospeciala MAI 34408 având montat aparatul de supraveghere și măsurarea vitezei de tip AUTOVISION...înregistrările efectuate de către polițiști în trafic cu acest sistem de supraveghere nu permit operatorului radar ștergerea acestora”

În cauză a fost audiat martorul MTC atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești  (f.112-112/dos.up și f. 127/dos.cerc.jud) iar din depoziția acestuia rezultă că îl cunoaște pe inculpat de aprox. 5 ani, că participă împreună cu acesta la diverse evenimente organizate de prieteni comuni, că a fost contactat de către inculpat pentru a-i aduce la cunoștință încălcarea unor norme de circulație de către angajații S.C. PT S.R.L., pentru care însă nu a aplicat sancțiuni contravenționale și că inculpatul nu a pretins niciun folos material pentru a nu aplica sancțiuni.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, martorul a precizat că a semnat declarația consemnată în cursul urmăririi penale fără să o citească și că afirmația potrivit căreia ”șoferii nu au fost sancționați în trafic datorită prieteniei mele cu T” nu a fost redactată de martor; de asemenea informația potrivit căreia un șofer de-al său fiind depistat în trafic încălcând normele rutier a fost făcută cu titlu de glumă și nicidecum nu corespundea adevărului.

Instanța apreciază sinceră declarația martorului consemnată în cursul cercetării judecătorești deoarece aceasta se coroborează cu depozițiile martorilor DRI (f.114 verso/dosar cerc.jud) ACI (f.115,116/dosar cerc.jud), TSI (f.126/dos.cerc.jud), MTC (f.127/dos.cerc.jud) privitoare la farsele pe care inculpatul le comunica martorilor ID și MT precum și cu Adresa nr. .../28.07.2017 a IPJ Arad-Serviciul Rutier (f.218/dos.up) potrivit căreia în urma verificărilor efectuate în Registrul de Evidență a Abaterilor și a Mediilor de Stocare a Înregistrărilor, la data de 09.07.2016 și respectiv 09.07.2016 nu figurează filmate cazurile specificate.

În drept

Art. 291 Cod penal: Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 6 din Legea nr. 78/2000- Infracţiunile de luare de mită - prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite prevăzută la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenţă prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.

Art. 7 din Legea nr.78/2000 - (1) Fapta de luare de mită, prevăzută la art. 254 din Codul penal, dacă a fost săvârşită de o persoană care, potrivit legii, are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracţiunilor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 254 alin. 2 din Codul penal privind săvârşirea infracţiunii de către un funcţionar cu atribuţii de control.

Art. 35 Cod penal (1)Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În privința laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență, din examinarea dispozițiilor art. 291 alin. (1) Cod penal, rezultă că elementul material îmbracă trei modalități normative alternative, respectiv: pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, fiecare dintre acestea fiind însoțită de promisiunea intervenției pe lângă funcționarul public.

Este vorba de acțiuni conjugate, de vreme ce legiuitorul apelează la conjuncția „și”, utilizând sintagma „și care promite ”.

Prin urmare, o primă constatare este aceea că acțiunile de pretindere, de primire sau de acceptare a promisiunii nu au relevanță penală – din perspectiva acestei infracțiuni – în absența promisiunii de intervenție. La fel, doar promisiunea, fără vreuna dintre cele trei acțiuni alternative, nu realizează elementul material al acestei infracțiuni.

În al doilea rând, din sintagma și topica definiției infracțiunii, rezultă anume plasare temporală a elementelor incriminate, în sensul că promisiunea de determinare a funcționarului public este succesivă ori, cel mult concomitentă pretinderii, primirii ori acceptării promisiunii de bani sau alte foloase.

Așadar, pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii este necesar ca folosul să fi fost pretins sau primit de inculpat pentru a-l determina pe funcționar în sensul celor dorite de persoana interesată respectiv folosul să fie pretins sau primit anterior sau cel mult concomitent acțiunii inculpatului de a determina funcționarul la o anumită conduită.

În al treilea rând, noțiunea de „promisiune de determinare”, complementară elementului material, presupune un angajament ferm de intervenție respectiv o făgăduială neechivocă, expresă, certă având un obiectiv precis – determinarea la o anumită atitudine a funcționarului public.

Așadar, persoana care urmează să își exercite influența asupra unui funcționar public trebuie să îi promită în mod expres cumpărătorului de influență că va depune toate diligențele și va exercita toate acțiunile necesare în scopul de a determina funcționarul public la o anumită conduită.

De asemenea, pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență este necesar ca făptuitorul să aibă influență ori să lase să se creadă că are influență asupra funcționarului public și că actul pentru care se promite intervenția de determinare intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

În speță, inculpatul nu a pretins, primit sau acceptat vreun folos material și nici nu i-a promis persoanei interesate respectiv numitului OV că va interveni pe lângă colegul său, dl polițist VM  în scopul determinării acestuia la adoptarea unei anumite conduite ce intră în sfera atribuțiunilor sale de serviciu.

Este adevărat că inculpatul a intervenit respectiv l-a contactat pe colegul său urmare a constatării unor contravenții în traficul rutier săvârșite de către martorul BȘ și KȘ,- șoferi angajați ai numitului OV dar tot atât de adevărat este și faptul că  nu a pretins, primit sau acceptat vreun folos material și nici nu a promis martorului O că va interveni, așa cum mai sus am arătat iar suplimentar acestora vrednic de remarcat este și faptul că i-a solicitat dlui polițist aplicarea unui avertisment în măsura în care se poate: cum poţi tu, numai dacă poţi !” (f.85,86/dosar up) adică nu i-a solicitat să adopte un comportament contrar normelor legale.

În speță, contravențiile constatate de dl polițist sunt deopotrivă sancționate cu avertisment sau amendă contravențională, sancțiuni legale, astfel cum sunt prevăzute de normele legale reglementate de art. 5 din OG nr. 2/2001.

Potrivit dispoziţiile legale prev. de art. 5 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor  : „(2) Sancţiunile contravenţionale principale sunt: a) avertismentul;  b) amenda contravenţională; c) prestarea unei activităţi în folosul comun.

Este adevărat că latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență se poate realiza prin cele trei acțiuni (pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase) însoțită  de promisiunea intervenției asupra funcționarului și pentru îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, în speță, inculpatul TC i-a solicitat colegului său- dlui polițist aplicarea avertismentului-acțiune ce intră în sfera atribuțiunilor sale de serviciu dar atâta timp cât această intervenție nu a fost promisă și nici însoțiță de  pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii unui folos material, fapta sa nu realizează  latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență.

Analizând comportamentul inculpatului (astfel cum a fost descris la pct.1,2 din strae de fapt și analizat în drept de către instanță), pretins infracţional de către procuror, instanţa de judecată apreciază că acesta nu corespunde tipicității sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 Cod penal.

În privința acuzației reținute în sarcina inculpatului la pct. 3 din rechizitoriu (apreciată de procuror un alt act material al infracțiunii continuate de trafic de influență) instanța reținând că inculpatul a intervenit pe lângă funcționarul RAR pentru a-i obține o programare inculpatului; dar, de fapt nu era nevoie de o programare și că verificarea se putea efectua la data prezentării la RAR, că la momentul la care funcționarul a constatat că nu corespundea mărimea cauciucurilor autoturismului martorului PI cu cea menționată în CIV, inculpatul nu l-a influențat pe funcționarul RAR-numitul ȘB în niciun fel respectiv nu i-a cerut să îndeplinească ori să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, că pentru această intervenție nu a pretins, primit sau acceptat vreun folos material - acțiuni ce reprezintă un element al laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență, apreciază că nici această faptă a inculpatului nu este prevăzută de legea penală respectiv lipsește tipicitatea laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 Cod penal.

Cu privire la acuzația reținută la pct. 4 din rechizitoriu și care de asemenea a fost apreciată de procuror ca fiind un element material al infracțiunii de trafic de influență sub formă continuată; instanța reținând că inculpatul nu i-a solicitat polițistului să nu întocmească vreun proces verbal de contravenție, că agentul constatator cu care inculpatul T a vorbit la telefon nu a specificat că martorul verificat în trafic ar fi comis vreo contravenție, că pentru intervenţia efectuată de inculpat pentru martor, inculpatul nu i-a pretins, primit, acceptat vreun folos material ca mai apoi să-i fi promis martorului că intervine la agentul constatator în scopul determinării acestuia la o anumită conduită potrivit atribuțiunilor sale de serviciu, că nu i-a solicitat acestuia din urmă să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, apreciază că fapta inculpatului T nu reprezintă latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 Cod penal u aplicarea art.6, art.7 din legea nr. 78/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod proc. pen.: „(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:…

 fapta nu este prevăzută de legea penală….”

Art. 304 alin.1,2  Cod penal : “Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Informaţiile secrete de serviciu şi cele care nu sunt destinate publicităţii nu sunt determinate de Codul penal, acestea fiind definite de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Astfel, potrivit art. 15 lit. e) din această lege, informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. De asemenea, în conformitate cu art. 31, informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului. Protecţia informaţiilor secrete de serviciu este reglementată de hotărârea Guvernului nr. 781/2002.

Informaţiile nepublice pot fi cele care au un caracter strict personal, confidenţial, care privesc viaţa personală, operaţiunile comerciale sau financiare ori documentele interne ale unei persoane fizice sau juridice care nu sunt destinate publicităţii etc.

În speţă, inculpatul TC a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni de divulgare de informaţii, astfel cum au fost descrise la pct.5,6, în formă continuată precum şi în forma de bază, pentru fapta descrisă la pct. 7 din rechizitoriu.

Instanţa analizând conţinutul infracţiunii, astfel cum este reglementat de dispoziţiile prev. de art. 304 alin. 1,2 Cod penal reţine că latura obiectivă a infracţiunii presupune o activitate de divulgare fără drept adică de răspândire fie a unor informaţii secrete fie sau a unor informaţii care nu sunt destinate publicităţii; care activitate însă pentru a fi considerată infracţională este condiţionată de consecinţele pe care le produce şi anume să afecteze interesele sau activitatea unei persoane.

 În speţă, inculpatul a divulgat informaţii care nu erau destinate publicităţii şi despre care a luat la cunoştinţă în virtutea atribuțiunilor sale de serviciu cu referire la pct. 7 din rechizitoriu.

Analizând conduita inculpatului şi anume aceea de a-i informa pe martorii OV, ŞG despre Planul de acţiune al Poliţiei Române din datele de 24.06.2016 şi 09.07.2016, divulgare care a avut drept urmare/consecinţă neefectuarea a niciunui transport la data de 24.06.2016 de către martorul OV iar în privinţa martorului ŞG având drept consecinţă conducerea preventivă, şi care nu a afectat interesele sau activitatea Poliţiei Române (în perioada menţionată, s-au efectuat numeroase controale în trafic, aşa cum am arătat cu prilejul descrierii în fapt), instanţa apreciază că fapta inculpatului nu întruneşte unul dintre elementele de tipicitate ale laturii obiective a infracțiunii  respectiv lipseşte trăsătura esenţială a tipicităţii obiective a infracţiuni de divulgare de informaţii, prevăzută de art. 304 alin. 1,2 Cod penal  şi anume latura obiectivă din cadrul elementelor constitutive ale infracţiunii.

Art. 297 alin. 1 Cod penal : ”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte in mod defectuos si prin aceasta cauzează  o pagubă ori o vătamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Potrivit Deciziei  Curții Constituționale nr. 405/2016, publicată în M.Of. 517 din 8 iulie 2016,  sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează „prin încălcarea legii”.

În speţă, fapta inculpatului TC care la data de 09.07.2016 şi respectiv la data de 24.06.2016 de a nu-i sancţiona contravenţional pe conducătorii auto CR şi ŞIC care nu săvârşiseră nicio abatere contravenţională, apreciată de procuror ca fiind abuz în serviciu, nu există. Ar fi  contrar voinţei legiuitorului şi s-ar lăsa loc arbitrajului şi despotismului de a sancţiona persoane care nu au comis nicio abatere contravenţională, dar în privinţa cărora s-au făcut farse, glume; după cum ar fi total neavenit, nefondat şi nelegal de a-l sancţiona pe inculpatul TC pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 35 Cod penal cu toate că fapta nu există.

Pentru toate aceste considerente, instanţa în  baza art. 396 alin. 5, raportat la art. 16 alin. 1 lit.  b teza  I  Cod procedură penală, va  dispune achitarea inculpatului TC, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată,  prev. de art. 291 Cod penal raportat la art. 6 şi 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, a infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată prev. de art. 304 alin. 2 Cp cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal  precum şi a infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev.de  art. 304  alin. 1 Cod penal.

În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 5, raportat la art. 16 alin. 1 lit.  a  Cod procedură penală, va fi achitat acelaşi inculpat, TC, de sub învinuirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă  Tribunalul Arad, criticând faptul că instanţa a dispus achitarea inculpatului cu privire la comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, deşi din probele administrate în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat.

Cu privire la actul material al infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 35 alin. 1 C.pen., din data de 19.05.2019, se arată că din declaraţia martorului OV, dată în data de 09.03.2017, în faza de urmărire penală, reiese că acesta l-a cunoscut pe inculpat cu ocazia unei opriri în trafic. Cu acea ocazie, inculpatul i-a solicitat martorului efectuarea a 2 transporturi de balast şi 2 transporturi de nisip, pentru care TC nu a plătit contravaloarea transportului. Martorul a mai arătat că, din acel moment, apela la TC când şoferii societăţii pe care o administra erau opriţi în trafic, pentru ca acesta să-i convingă pe lucrătorii de poliţie rutieră să nu îi sancţioneze contravenţional sau să le aplice avertisment.

Mai arată că, în afara confirmării situaţiei de fapt expuse în rechizitoriu, din declaraţiile martorului BŞD reiese că inculpatul a acţionat în mod similar şi în alte împrejurări, de 2-3 ori în cursul anului 2016, la date care nu pot fi precizate de martor.

Consideră că prima instanţă nu a avut în vedere elementul esenţial care prezintă relevanţă sub aspectul acuzaţiilor formulate împotriva inculpatului, respectiv împrejurarea că, în urma anunţării de către martorul OV despre faptul că martorul BŞD riscă sancţionarea contravenţională, TC a încercat să îl influenţeze pe colaboratorul cu identitate reală VM să nu îi aplice nici o sancţiune.

Acţiunile inculpatului trebuie analizate cu luarea în considerare a situaţiei de fapt reţinute în rechizitoriu privită în ansamblu, care conturează un mod de acţiune bine stabilit, în favoarea intereselor martorului OV şi în schimbul unor avantaje patrimoniale.

Acest mod de a acţiona al inculpatului confirmă faptul că acesta avea o înţelegere cu OV, în baza căreia TC efectua demersuri pe lângă lucrătorii de poliţie care ar fi putut sancţiona şoferii societăţii, în schimbul unor avantaje patrimoniale.

Apreciază că probatoriul administrat în cauză confirmă această concluzie, astfel:

- cu ocazia audierilor din faza de urmărire penală, conducătorii auto BŞD şi KŞ au declarat că se cunoştea că inculpatul protejează interesele societăţii în cadrul căreia îşi desfăşurau activitatea;

-  intervenţiile pe lângă agenţii constatatori aveau o frecvenţă ridicată;

- în timpul convorbirilor telefonice ale căror înregistrări se află la dosarul cauzei inculpatul afirmă că le ţine spatele şoferilor, astfel cum s-a reţinut şi în cuprinsul rechizitoriului;

- inculpatul a primit materiale de construcţie fără a achita contravaloarea lor şi a transportului.

Aceste aspecte care se desprind în mod neechivoc din probele administrate în cauză conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul acţionează din interes material propriu, concretizat în primirea de foloase materiale de la persoanele în favoarea cărora intervenea pe lângă agenţii constatatori.

Consideră ca neverosimile susţinerile martorului OV, făcute cu ocazia audierii în faţa instanţei de judecată, potrivit cărora a fost luat prin surprindere cu ocazia audierii în faza de urmărire penală astfel încât este posibil ca cele consemnate să nu corespundă adevărului.

Având în vedere faptul că martorului i-a fost comunicat obiectul audierii înainte de a da declaraţia, precum şi faptul că acesta are studii superioare, consideră că acesta a conştientizat importanţa aspectelor declarate în faţa organelor judiciare, precum şi consecinţele semnării declaraţiei.

Având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că declaraţia iniţială a fost luată la un moment foarte apropiat de cel al comiterii faptelor deduse judecăţii, consideră că declaraţia dată în faza de urmărire penală este cea care corespunde realităţii.

Simplele reveniri asupra celor declarate iniţial nu pot fi primite fără o justificare convingătoare, care în prezenta cauză lipseşte cu desăvârşire, motivele invocate de martor pentru schimbarea declaraţiei sugerând mai degrabă o încercare de a sprijini eforturile apărării.

În al doilea rând, învederează faptul că una din modalităţile alternative de comitere a infracţiunii de trafic de influenţă reţinute în sarcina inculpatului constă în primirea de alte foloase, direct sau indirect de către o persoană care are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Astfel cum s-a reţinut şi în cuprinsul rechizitoriului, din procesul-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică reiese că, la solicitarea inculpatului, martorul OV i-a transportat acestuia gratuit, la domiciliul din Ş, balast şi nisip.

Având în vedere modul de acţiune obişnuit al inculpatului, conturat în urma administrării probatoriului, modul concret de acţiune cu ocazia opririi în trafic a martorului BŞD, precum şi intervalul scurt de timp scurs între momentul intervenţiei inculpatului în favoarea martorului şi momentul solicitării adresate martorului OV de a-i efectua transporturi de materiale de construcţie (mai puţin de 2 ore), apreciază că probele administrate în cauză conduc dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că TC a acţionat în baza înţelegerii pe care o avea cu OV, de la care a primit avantaje patrimoniale în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă agenţii constatatori din cadrul Poliţiei Rutiere.

În al treilea rând, chiar dacă au fost administrate anterior comiterii infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, consideră că declaraţiile martorilor VM din data de 25.03.2016 şi HT din data de 19.04.2016 sunt relevante pentru dovedirea acuzaţiilor formulate deoarece întăresc constatarea că TC avea un mod bine stabilit de a acţiona pentru a preveni sancţionarea contravenţională a şoferilor societăţii administrate de martorul OV, în baza unei înţelegeri cu acesta şi în schimbul unor foloase patrimoniale.

De asemenea, învederează faptul că martorii VM şi HT au fost audiaţi în data de 09.03.2017 cu privire la evenimentele din 19.05.2016 şi 23.05.2016, aceştia confirmând situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu la punctele 1 şi 2.

2. Cu privire la actul material al infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 35 alin. 1 C.pen. din data de 23.05.2019, se arată că  potrivit art. 291 alin. 1 C.pen. constituie infracţiune pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri

Din interpretarea textului legal indicat reiese că, pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, nu este necesar ca cel ce pretinde că are influenţă asupra unui funcţionar public să încerce să îl influenţeze sau să reuşească să îl determine să ia o decizie favorabilă celui de la care pretinde/primeşte foloase materiale.

În al doilea rând, contrar susţinerilor instanţei, consideră că nu prezintă relevanţă dacă inculpatul i-a solicitat colaboratorului cu identitate reală VM să nu îi aplice martorului KŞ o amendă contravenţională sau să îi aplice avertisment, important pentru conturarea modului obişnuit de a acţiona al inculpatului fiind faptul că i-a solicitat acestuia să acţioneze în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu astfel încât să îi creeze o situaţie mai uşoară martorului indicat.

În al treilea rând, indiferent de practica internă a societăţii al cărei angajat era KŞ şi de faptul că inculpatul ar fi cunoscut sau nu că şoferul avea o copie xerox a asigurării, ceea ce prezintă relevanţă pentru conturarea modului obişnuit de a acţiona al inculpatului este împrejurarea că acesta, în urma anunţării de către martorul OV despre faptul că martorul KŞ riscă sancţionarea contravenţională, a încercat să îl influenţeze pe colaboratorul cu identitate reală VM să îi aplice o sancţiune mai uşoară decât cele care se aplică în mod normal în situaţii similare.

Acest mod de a acţiona al inculpatului confirmă faptul că acesta avea o înţelegere cu OV, în baza căreia TC efectua demersuri pe lângă lucrătorii de poliţie care ar fi putut sancţiona şoferii societăţii, în schimbul unor avantaje patrimoniale, astfel cum s-a argumentat Ia punctul 1 mai sus.

În plus, învederează că, în afara confirmării situaţiei de fapt reţinută în rechizitoriu, din declaraţiile martorului KŞ reies şi următoarele aspecte:

- martorul primise instrucţiuni de la Obreja Vasile să îl anunţe imediat în cazul în care este oprit în trafic, după care era contactat telefonic de inculpat;

 - OV obişnuia să nu aibă toate documentele mijloacelor de transport în regulă.

Pentru aceleaşi argumente prezentate la punctul 1 de mai sus, consideră că acţiunile inculpatului trebuie analizate cu luarea în considerare a situaţiei de fapt reţinute în rechizitoriu privită în ansamblu, care conturează un mod de acţiune bine stabilit, în favoarea intereselor martorului OV şi în schimbul unor avantaje patrimoniale.

Probele administrate în cauză conduc la presupunerea dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul acţionează din interes material propriu, concretizat în primirea de foloase materiale de la persoanele în favoarea cărora intervenea pe lângă agenţii constatatori.

3. Cu privire la actul material al infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 35 alin. 1 C.pen. din data de 16.05.2019,  se arată că potrivit art. 291 alin. 1 C.pen. constituie infracţiune pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influentă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri

Din interpretarea textului legal indicat reiese că, pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, nu este necesar ca cel ce pretinde că are influenţă asupra unui funcţionar public să reuşească să îl determine să ia o decizie favorabilă celui de Ia care pretinde/primeşte foloase materiale.

Faptul că, în timpul conversaţiei telefonice pe care inculpatul a avut-o cu martorul ŞB, acesta a aflat că nu era nevoie de o programare nu prezintă relevanţă pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă. Ceea ce este relevant este că inculpatul 1-a lăsat să creadă pe martorul PI că are influenţă asupra unui funcţionar public din cadrul RAR şi că, prin intermediul acestuia, va reuşi să-i obţină o rezolvare mai rapidă a problemelor sale.

Contrar susţinerilor instanţei de fond, consideră că nu prezintă relevanţă pentru existenţa infracţiunii nici dacă inculpatul 1-a influenţat în vreun fel pe funcţionarul RAR să îndeplinească ori să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, fiind suficient ca acesta să lase să se creadă că are influenţă asupra funcţionarului şi să promită că va interveni pe lângă acesta.

De asemenea, împrejurarea că inculpatul 1-a sfătuit pe martorul PI să îşi achiziţioneze cauciucuri şi să intre în legalitate nu este de natură a conduce la concluzia că acuzaţia formulată este neîntemeiată.

În al doilea rând, din declaraţia dată de martorul PI în faza de UP reiese că, anterior evenimentelor din 16.05.2019, i-a făcut mai multe servicii inculpatului în mod gratuit, ca urmare a faptului că TC i-a transmis că a închis de mai multe ori ochii când martorul a comis contravenţii.

Pentru aceleaşi argumente prezentate la punctul 1 de mai sus, consideră că acţiunile inculpatului trebuie analizate cu luarea în considerare a situaţiei de fapt reţinute în rechizitoriu privită în ansamblu, care conturează dincolo de orice îndoială rezonabilă un mod de acţiune bine stabilit, concretizat în primirea de foloase materiale de la persoanele în favoarea cărora intervenea pe lângă agenţii constatatori.

Având în vedere aceste aspecte apreciază că, în momentul în care martorul i-a cerut sprijinul inculpatului pentru a interveni pe lângă angajaţi ai RAR, exista o înţelegere nespusă ca martorul să îi ofere foloase materiale inculpatului în schimbul ajutorului dat.

Această înţelegere s-a concretizat în efectuarea lucrărilor de instalare a tabloului electric la fosta cooperaţie din loc. S, care aparţine numitului T, fără remuneraţie, astfel cum s-a reţinut în rechizitoriu.

4. Cu privire la actul material al infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 35 alin. 1 C.pen. din data de 11.05.2019, se arată că împrejurarea că martorul Ferencz Iosif nu figurează cu abateri la regimul circulaţiei în data de 09.07.2016 nu este de natură a demonstra că martorul nu a comis contravenţia, ci întăreşte acuzaţiile formulate în rechizitoriu, potrivit cărora inculpatul nu a îndeplinit un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu.

Ar fi contrar logicii juridice a se considera că infracţiunea nu există exclusiv pentru motivul că nu a fost înregistrat în evidenţele IPJ Arad un eventual proces-verbal de constatare a contravenţiei, în condiţiile în care intervenţia inculpatului pe lângă lucrătorul de poliţie rutieră în favoarea martorului se referă tocmai la neaplicarea unei sancţiuni contravenţionale.

În al doilea rând, consideră că susţinerile martorului FI, persoană direct interesată să nu fie constatată contravenţia, nu sunt de natură a conduce la concluzia că nu a fost comisă o contravenţie. Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală (filele 115-116), acesta a declarat că nu crede că a depăşit viteza. Simplele sale susţineri sub acest aspect, chiar dacă au fost efectuate începând cu momentul opririi în trafic, nu sunt de natură a conduce la concluzia că a circulat cu viteza legală. Aceste susţineri sunt contrazise chiar de modul în care a acţionat, cerând sprijin inculpatului.

În plus, simplul fapt că agentul constatator nu a menţionat în mod expres că martorul a comis o contravenţie nu este de natură a conduce la concluzia că aceasta nu a fost comisă, în condiţiile în care nu a fost întrebat despre acest lucru. Pentru acelaşi argument ca cel oferit de instanţă se poate susţine că martorul a comis contravenţia pentru că agentul constatator nu a afirmat în cursul discuţiei telefonice că acesta nu a comis-o.

În al treilea rând, după cum s-a arătat mai sus, pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu este necesar ca cel ce pretinde că are influenţă asupra unui funcţionar public să reuşească să îl determine să ia o decizie favorabilă celui de Ia care pretinde foloase materiale.

În cauza de faţă, TC a pretins foloase materiale indicate generic ("ceva de 10 lei") de la martorul FI, în condiţiile în care 1-a lăsat să creadă că are influenţă asupra agentului constatator şi că va reuşi să îl convingă să adopte o conduită favorabilă către el cu ocazia îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.

În plus, consideră că din procesul-verbal de redare a convorbirii dintre inculpat şi agentul constatator reiese fără urmă de îndoială că TC a încercat să îl determine pe agentul constatator să nu îl sancţioneze sau să îi aplice o sancţiune mai uşoară martorului, aspect de natură a confirma modul de acţiune obişnuit al inculpatului.

Astfel, TC i-a cerut agentului constatator să aibă grijă cu martorul şi a repetat în mai multe rânduri că martorul este om bun. Având în vedere contextul în care a avut loc convorbirea, apreciază că aceasta conduce, dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia că inculpatul a încercat să influenţeze agentul constatator cu privire la constatarea ori sancţionarea contravenţiei.

În al patrulea rând, din discuţia telefonică purtată de inculpat cu martorul FI reiese că TC i-a cerut martorului să îi ia şi lui "ceva de 10 lei". Având în vedere contextul în care inculpatul i-a cerut acest lucru (imediat după purtarea unei discuţii cu agentul constatator, la solicitarea martorului), precum şi afirmaţiile martorului cu ocazia audierii potrivit cărora i-a făcut anterior mai multe servicii inculpatului în mod gratuit, apreciem că a existat o pretindere de foloase patrimoniale în sensul art. 291 C.pen.

Apreciază că susţinerile martorului referitoare la faptul că sintagma "ceva de 10 lei " a fost spusă în glumă nu corespund realităţii. Ceea ce prezintă relevanţă este împrejurarea că inculpatul 1-a lăsat să înţeleagă pe martor că aşteaptă o contraprestaţie pentru influenţa exercitată, iar nu valoarea generică declarată.

Cu privire la actele materiale ale infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată, prev. de art. 304 alin. 2 C.pen. cu aplic, art. 35 alin. 1 C.pen., din data de 24.06.2016, respectiv cu privire Ia infracţiunea de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată, prev. de art. 304 alin. 1 C.pen., din data de 09.07.2016, instanţa a considerat că acestea nu întrunesc unul dintre elementele de tipicitate ale laturii obiective a infracţiunilor - lipseşte latura obiectivă din cadrul elementelor constitutive ale infracţiunii, deoarece nu au afectat interesele sau activitatea Poliţiei Române.

În primul rând, învederează faptul că în considerentele sentinţei atacate nu sunt prezentate argumentele care au stat la baza concluziei că nu au fost afectate interesele sau activitatea Poliţiei Române, instanţa limitându-se la a preciza că în perioada respectivă au fost efectuate numeroase controale în trafic.

În al doilea rând, contrar opiniei instanţei de fond, astfel cum s-a reţinut şi în cuprinsul rechizitoriului, consideră că, prin acţiunea de divulgare a informaţiilor care nu au fost destinate publicităţii de către inculpat, au fost afectate interesele persoanei juridice care a întocmit planurile de acţiune - I.P.J. Arad - Serviciul Rutier.

Astfel, prin modul de acţiune al inculpatului, eficienţa acestora a fost diminuată, s-a creat riscul concret ca obiectivul constând în stabilirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere să nu fie atins, în contextul în care conducătorii auto sau deţinătorii societăţilor de transport au fost avertizaţi în legătură cu activităţile care urmează să aibă loc.

În plus, pentru o astfel de acţiune, desfăşurarea de forţe în teren presupune resurse umane şi materiale serioase, care pot fi compromise în situaţia lipsei de eficientă a acţiunii, ca urmare a unor scurgeri de informaţii.

Cu privire la actul material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de 297 alin. 1 Cpen. rap. Ia art. 35 alin. 1 C.pen. din data de 09.07.2019, se arată că împrejurarea că numitul CRD nu figurează cu abateri la regimul circulaţiei în data de 09.07.2016 nu este de natură a demonstra că martorul nu a comis contravenţia, ci întăreşte acuzaţiile formulate în rechizitoriu, potrivit cărora inculpatul nu a îndeplinit un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu. De altfel, ar fi contrar logicii juridice a se considera că infracţiunea nu există exclusiv pentru motivul că nu a fost înregistrat în evidenţele IPJ Arad un eventual proces-verbal de constatare a contravenţiei, în condiţiile în care neîndeplinirea actului în sensul art. 297 alin 1 C.pen. se referă tocmai la nesancţionarea contravenţională a martorului CRD.

Consideră că susţinerile martorului CRD, persoană direct interesată să nu fie constatată contravenţia, nu sunt de natură a conduce la concluzia că nu a fost comisă o contravenţie, acestea fiind contrazise de susţinerile inculpatului făcute cu ocazia convorbirii telefonice purtate cu martorul IDC.

În al doilea rând, consideră că nu se poate reţine că inculpatul i-a comunicat în glumă martorului IDC faptul că nu 1-a sancţionat pe unul din şoferii societăţii la care lucra, în condiţiile în care, cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, martorul nu a amintit nimic despre o eventuală gluma sau despre firea pretins glumeaţă a inculpatului.

Având în vedere faptul că martorului i-a fost comunicat obiectul audierii înainte de a da declaraţia, precum şi faptul că acesta are studii superioare, consideră că acesta a conştientizat importanţa aspectelor declarate în faţa organelor judiciare astfel încât, dacă inculpatul ar fi glumit cu ocazia convorbirii telefonice vizate, martorul ar fi comunicat acest lucru cu ocazia audierii.

În plus, simplul fapt că inculpatul a glumit în anumite ocazii cu prietenii apropiaţi, astfel cum s-a declarat cu ocazia audierii în faţa instanţei, nu conduce automat la concluzia că a procedat la fel cu martorul IDC.

Având în vedere aceste aspecte, apreciază că probele administrate în cauză conduc dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că a fost comisă o contravenţie pe care inculpatul nu a constatat-o datorită relaţiei de prietenie pe care o avea cu martorul IDC, astfel cum s-a reţinut şi în cuprinsul rechizitoriului.

Cu privire la actul material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 35 alin. 1 C.pen. din data de 09.07.2019, se arată că împrejurarea că numitul ŞIC nu figurează cu abateri la regimul circulaţiei în data de 24.06.2016 nu este de natură a demonstra că martorul nu a comis contravenţia, ci întăreşte acuzaţiile formulate în rechizitoriu, potrivit cărora inculpatul nu a îndeplinit un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu. De altfel, ar fi contrar logicii juridice a se considera că infracţiunea nu există exclusiv pentru motivul că nu a fost înregistrat în evidenţele IPJ Arad un eventual proces-verbal de constatare a contravenţiei, în condiţiile în care neîndeplinirea actului în sensul art. 297 alin 1 C.pen. se referă tocmai la nesancţionarea contravenţională a martorului ŞIC.

În al doilea rând, consideră că nu se poate reţine că inculpatul i-a comunicat în glumă martorului MTC faptul că nu 1-a sancţionat pe unul din şoferii societăţii la care lucra, în condiţiile în care, cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, martorul nu a amintit nimic despre o eventuală glumă sau despre firea pretins glumeaţă a inculpatului. în plus, martorul a precizat în mod expres că nu este prieten foarte apropiat al inculpatului.

Având în vedere faptul că martorului i-a fost comunicat obiectul audierii înainte de a da declaraţia, precum şi faptul că acesta are studii superioare, consideră că acesta a conştientizat importanţa aspectelor declarate în faţa organelor judiciare astfel încât, dacă inculpatul ar fi glumit cu ocazia convorbirii telefonice vizate, martorul ar fi comunicat acest lucru cu ocazia audierii. De asemenea, dacă nu ar fi corespuns realităţii, nu ar fi menţionat în mod expres că martorul ŞIC nu a fost sancţionat datorită relaţiei de prietenie pe care o are cu inculpatul.

În plus, simplul fapt că inculpatul a glumit în anumite ocazii cu prietenii apropiaţi, astfel cum s-a declarat cu ocazia audierii în faţa instanţei, nu conduce automat la concluzia că a procedat la fel cu martorul MTC.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen. rap. la art. 423 C.proc.pen., solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice prin care, să fie condamnat inculpatul la pedepse cu închisoarea pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei; să îi fie aplicate inculpatului pedepse complementare şi accesorii pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina sa; să se dispună contopirea pedepselor principale cu aplicarea sporului obligatoriu, a pedepselor complementare şi a pedepselor accesorii; să fie obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Prin decizia penală nr. .../A din 14 aprilie 2021 Curtea de Apel Timişoara, în baza art. art. 421 pct. 2 lit. a  Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, împotriva sentinţei penale nr. ... din data de 07.11.2019 pronunţată de Tribunalul Arad  în dosarul nr. .../108/2018.

Desfiinţează în parte  sentinţa atacată, numai cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea  art. 35 Cod penal,  şi rejudecând:

În baza art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea  art. 35 Cod penal, condamnă inculpatul TC,  la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 Cod penal (actele materiale de le punctele 1 şi 2 rechizitoriu).

În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani şi 8 luni  închisoare sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, obligă inculpatul TC ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arad la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare derulate de către Serviciul de Probaţiune Arad sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

 În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii la Consiliul Local Arad sau Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, pe o perioadă de 60 de zile.

 În baza art. 91 alin. (4) Cod penal  atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

 În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat la prima instanţă şi la urmărirea penală.

 Menţine în rest sentinţa atacată.

În motivarea deciziei, instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad la data de ....05.2018 în dosarul nr. .../P/2016, a fost trimis în judecată inculpatul  TC, pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (pct.1,2,3,4 din rechizitoriu); divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublicate, în formă continuată (pct.5,6 din rechizitoriu), prevăzută de art. 304 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublicate, prevăzută de art. 304 alin. 1 Cod penal, (pct. 7 din rechizitoriu) și abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă, în  actul de sesizare s-a reţinut următoarele:

La data de 18.03.2016, martorul VM a formulat un denunț cu privire la inculpatul TC, reclamându-se în concret că acesta a intervenit în repetate rânduri pe lângă colegii de serviciu pentru ca aceștia să nu ia măsurile legale care se impuneau în diverse situații, față de persoane depistate în trafic care încălcau dispozițiile legale.

Totodată, a fost semnalat că există o „practică” constând în contactarea telefonică a agentului de poliție TC de către anumiți conducători auto, cărora le asigura protecția, în timp erau verificați de către colegii inculpatului din cadrul Serviciului Rutier Arad și, prin diverse metode (efectuarea  unui scurt apel telefonic pe postul telefonic al colegului sau discuția directă cu colegul, ori transmiterea de mesaje prin invocarea unei relații de rudenie ori prietenie între conducătorul auto verificat și TC), agenții de poliție erau determinați de susnumitul să nu aplice sancțiunile contravenționale constatate sau să procedeze la aplicarea unui avertisment și nu a unei amenzi, TC, primind în schimb diverse bunuri sau obţinând prestarea de servicii în mod gratuit de la respectivii contravenienți.

La data de 25.04.2016, s-a solicitat instanței încuviințarea supravegherii tehnice, constând în supravegherea audio, video și prin fotografiere cu ocazia întâlnirilor și discuțiilor dintre martori VM, HT purtate cu inculpatul și conducătorii auto opriți în trafic ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu, interceptarea comunicațiilor de la și către posturile telefonice ... și .... (utilizate de către TC) pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26.04.2016 până în data de 25.05.2016, fiind admisă, prin încheierea nr..../26.04.2016 în dosar .../108/2016 a Tribunalului Arad cererea formulată și emis mandatul de supraveghere tehnică nr.22/UP.

Prin ordonanța din data de 25.05.2016, martorii VM şi HT au fost autorizați să fie folosiți ca și colaboratori în cauză, iar, în conformitate cu prevederile art. 150 alin.(2)-(4) din Codul de procedură penală, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu de supraveghere și control a traficului rutier aceștia au fost autorizați să iniţieze discuţii cu conducătorii auto care vor comite abateri de la regimul circulației pe drumurile publice și care vor încerca să îi determine pe colaboratori să nu ia măsurile legale pentru a sancționa abaterile constatate, urmând ca în acest sens să discute telefonic cu agentul de poliție TC și să dea curs solicitărilor acestuia și ale conducătorilor auto de a nu-și îndeplini în mod corect atribuțiile de serviciu, precum și să primească eventuale sume de bani sau alte bunuri oferite de conducătorii auto verificați. 

 Din ansamblul probelor administrate  procurorul a reţinut că inculpatul TC,  în calitate de agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Arad-Serviciul rutier Drumuri Naționale și Europene, proceda într-o maniera specifică, existând o practică a acestuia ca în momentul în care oprea în trafic anumiți conducători auto, să stabilească legături de prietenie cu aceștia, asigurându-le ulterior protecția, intervenind pe lângă diverşi colegi, asupra cărora acesta avea influenţă în virtutea serviciului său, pentru ca aceștia să nu își îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu vis-a-vis de persoanele protejate, în schimbul unor foloase sau servicii pe care inculpatul le solicita sau le primea, ori îşi manifesta acordul cu privire la foloasele primite, în funcţie de specificul muncii fiecăruia.

O astfel de relaţie a fost stabilită de inculpat cu martorul OV- administratorul S.C. VT S.R.L.- în momentul în care acesta din urmă a fost oprit prima dată în trafic de către inculpat, în loc. V, ocazie cu care TC i-a solicitat martorului să-i efectueze diverse transporturi de marfă, respectiv balast, transporturi care au fost efectuate în mod gratuit de la o balastieră din județul Arad –conform declaraţiei martorului, şi moment de la care inculpatul a devenit protectorul societăţii martorului, aşa cum afirmă TC în discuţia telefonică purtată, la data de 19.05.2016, cu VM.

În aceea împrejurare, cei doi au schimbat numerele de telefon, stabilindu-se astfel o relație de prietenie între cei doi și de atunci, de mai multe ori, când șoferii societății la care martorul O este administrator au fost opriți în trafic de către polițiști, constatându-se diverse neregularități, inculpatul, având influenţă datorită profesiei sale, a intervenit telefonic  la organele de poliție pentru a nu se întocmi procese-verbale de constatare a contravenției, ori pentru a fi sancționați cu sancţiuni mai blânde, acestea constituind contraprestaţia sa la serviciile primite de la martor.

Ulterior, pe parcursul relaţiei dintre cei doi au mai existat situaţii în care inculpatul a pretins efectuarea unor astfel de transporturi gratuite, conform declaraţiei martorului BSD – şofer in cadrul S.C. VT S.R.L., care a efectuat transporturile respective.

1.În acest sens, în data de 19.05.2016, în jurul orelor 11,00, echipajul format din agent șef adjunct VM și agent șef adjunct HT, au oprit în trafic, la intrarea în localitatea S, autobasculanta, cu nr. de înmatriculare AR...., apartinând S.C. VT S.R.L., condusă de martorul BȘD, întrucât conducătorul auto nu purta centură de siguranță.

 Urmarea verificărilor efectuate s-a mai constatat că şoferul, a prezentat o dovadă expirată cu privire la reținerea anterioară a certificatului de înmatriculare al autovehiculului întrucât nu a avut inspecția tehnică periodică valabilă la data respectivă, care de altfel nu era efectuată ni la data controlului (19.05.2016), iar două dintre cauciucurile vehiculului nu corespundeau din punct de vedere al profilului și dimensiunilor, urmând ca în această împrejurare, să fie întocmit proces-verbal de constatare a contravențiilor anterior menționate, acest aspect fiindu-i adus la cunoștință conducătorului auto. Imediat după oprirea în trafic, martorul BȘD l-a anunțat pe administratorul societății, care l-a contactat telefonic pe inculpat, solicitându-i să intervină la organele de poliție care l-au oprit pe șofer. Ca urmare, la scurt timp, inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul BȘD, acesta din urmă rugându-l pe agentul de poliție VM să vorbească la telefonul său cu domnul  TC, discuție telefonică în care acesta din urmă i-a cerut agentului constatator să nu-l sancționeze contravențional pe conducătorul auto, întrucât este angajatul verișorului său, spunându-i totodată ”nu-i neam cu mine, da eu îi țin spatele lui”.

Ca urmare, fiind autorizat ca și colaborator în cauză, agentul constatator i-a aplicat  conducătorului auto oprit  în trafic un avertisment, reținând doar faptul că nu a purtat centură de siguranță.

Cu acea ocazie, la solicitarea inculpatului şi în baza înţelegerii anterioare dintre cei doi, martorul OV i-a transportat acestuia, la domiciliul din Șiria, două mașini de balast și ulterior, două mașini de nisip, de la mai multe balastiere de pe raza jud. Arad, unde inculpatul a organizat întreaga activitate, fără ca inculpatul să plătească contravaloarea transportului. 

2. În data de 23.05.2016, în jurul orelor 10,30, același echipaj de poliție a oprit în trafic la intersecția D.N.7 cu drumul județean care duce spre localitatea S, autocamionul condus de către martorul KȘ, cu numărul de înmatriculare AR..., aparținând S.C. VT S.R.L. iar, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că acesta nu deține poliță de asigurare pentru capul tractor, împrejurare în care, urma să fie sancționat contravențional. În timpul verificării documentelor însă, conducătorul auto l-a anunțat telefonic pe șeful său despre faptul că a fost oprit în trafic și neregulile constatate, iar, după scurt timp conducătorul auto a fost apelat telefonic de către inculpat, care l-a solicitat la telefon pe polițist, astfel că pe parcursul conversației cu polițistul, inculpatul i-a solicitat acestuia să nu-l sancționeze cu amendă pe martor, ci eventual să-i dea un avertisment, spunându-i că numitul KȘ este celălalt conducător auto al verișorului său, împrejurare în care, agentul constatator nu i-a aplicat acestuia din urmă nicio sancțiune.

 3. În aceiaşi manieră şi conform practicii sale, inculpatul, în urmă cu aproximativ 4 ani,  a stabilit o relaţie de prietenie cu martorului PI - acesta locuind in loc. S unde inculpatul a lucrat anterior - împrejurare în care martorul, la solicitarea inculpatului, i-a montat acestuia la casa din loc. Ș, mai multe corpuri de iluminat și i-a efectuat o parte din instalația electrică, pe parcursul a mai multor zile, lucrări pentru care nu a percepută nicio taxă, inculpatul spunându-i  martorului că a nu l-a sancţionat contravenţional în mai multe cazuri în care se impunea. Ulterior, acesta având influenţă, datorită profesiei sale asupra unor funcţionari publici, în data de 16.05.2016 TC a intervenit pe lângă martorul ȘB – inginer în cadrul R.A.R., care, l-a ajutat pe martorul PI, să intre la verificarea tehnică a autoturismului cu prioritate, respectiv în aceeași zi, deşi pentru aceasta se aştepta un interval considerabil de timp.

4. În  data de 11.05.2016,  în jurul orelor 10,00, martorul FI, fiind oprit în trafic de un echipaj al poliției rutiere și comunicându-i-se că urmează să fie sancționat  contravențional, a luat legătură  telefonic cu inculpatul TC pentru ca acesta să intervină la polițist, astfel că inculpatul a  vorbit  la  telefon  cu  unul  dintre polițiști,  pe telefonul  martorului, încercând  să-l  determine  pe  acesta  să nu-l sancționeze pe contravenient, împrejurare în care martorului nu i-a fost  întocmit  proces - verbal  de  contravenție.

Pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 Cod penal, instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pe temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., respectiv fapta nu e prevăzută de legea penală.

Soluţia de achitare este greşită pentru următoarele:

Din probele administrate în cauză, constând în denunţul formulat  de  martorul denunţător VM, declaraţiile martorilor VM,  HT, BŞD, OV, KŞ,  PCR, FI, procesele verbale de consemnare a activităţilor de supraveghere,  celelalte înscrisuri,  Curtea, cu opinie majoritară,  reţine următoarea stare de fapt:

La data de 17.03.2016, martorul VM a formulat un denunț cu privire la inculpatul TC, reclamând că acesta a intervenit pe lângă el şi alţi colegi de serviciu pentru ca să nu ia măsurile legale care se impuneau în diverse situații, față de persoane depistate în trafic care încălcau dispozițiile legale.

Totodată, a fost semnalat că există o „practică” constând în contactarea telefonică a agentului de poliție TC de către anumiți conducători auto, cărora le asigura protecția, în timp erau verificați de către colegii inculpatului din cadrul Serviciului Rutier Arad și, prin diverse metode (efectuarea  unui scurt apel telefonic pe postul telefonic al colegului sau discuția directă cu colegul, ori transmiterea de mesaje prin invocarea unei relații de rudenie ori prietenie între conducătorul auto verificat și TC), agenții de poliție erau determinați de susnumitul să nu aplice sancțiunile contravenționale constatate sau să procedeze la aplicarea unui avertisment și nu a unei amenzi.

Inculpatul TC avea calitatea de agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Arad-Serviciul Rutier Drumuri Naționale și Europene.

 Prin ordonanța din data de 25.05.2016, martorii VM şi HT au fost autorizați să fie folosiți ca și colaboratori în cauză, iar, în conformitate cu prevederile art. 150 alin.(2)-(4) din Codul de procedură penală, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu de supraveghere și control a traficului rutier aceștia au fost autorizați să iniţieze discuţii cu conducătorii auto care vor comite abateri de la regimul circulației pe drumurile publice și care vor încerca să îi determine pe colaboratori să nu ia măsurile legale pentru a sancționa abaterile constatate, urmând ca în acest sens să discute telefonic cu agentul de poliție TC și să dea curs solicitărilor acestuia și ale conducătorilor auto de a nu-și îndeplini în mod corect atribuțiile de serviciu, precum și să primească eventuale sume de bani sau alte bunuri oferite de conducătorii auto verificați. 

1.În acest sens, în data de 19.05.2016, în jurul orelor 11,00, echipajul format din agent șef adjunct VM și agent șef adjunct HT, au oprit în trafic, la intrarea în localitatea S, autobasculanta, cu nr. de înmatriculare AR..., aparţinând S.C. VT S.R.L., condusă de martorul BȘD, întrucât conducătorul auto nu purta centură de siguranță.

 Urmarea verificărilor efectuate s-a mai constatat că şoferul, a prezentat o dovadă expirată cu privire la reținerea anterioară a certificatului de înmatriculare al autovehiculului întrucât nu a avut inspecția tehnică periodică valabilă la data respectivă, care de altfel nu era efectuată nici la data controlului (19.05.2016), iar două dintre cauciucurile vehiculului nu corespundeau din punct de vedere al profilului și dimensiunilor, urmând ca în această împrejurare, să fie întocmit proces-verbal de constatare a contravențiilor anterior menționate, acest aspect fiindu-i adus la cunoștință conducătorului auto. Imediat după oprirea în trafic, martorul BȘD l-a anunțat pe administratorul societății OV, care l-a contactat telefonic pe inculpat, solicitându-i să intervină la organele de poliție care l-au oprit pe șofer. Ca urmare, la scurt timp, inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul BȘD, acesta din urmă rugându-l pe agentul de poliție VM să vorbească la telefonul său cu domnul TC, discuție telefonică în care Tălmaciu i-a cerut agentului constatator să nu-l sancționeze contravențional pe conducătorul auto, întrucât este angajatul verișorului său, spunându-i totodată ”nu-i neam cu mine, da eu îi țin spatele lui”.

Ca urmare, fiind autorizat ca și colaborator în cauză, agentul constatator i-a aplicat  conducătorului auto oprit  în trafic un avertisment, reținând doar faptul că nu a purtat centură de siguranță.

Cu acea ocazie, la solicitarea inculpatului şi în baza înţelegerii anterioare dintre cei doi, martorul OV i-a transportat acestuia, la domiciliul din Șiria, două mașini de balast și ulterior, două mașini de nisip, de la balastieră de pe raza judeţului Arad, unde inculpatul a organizat întreaga activitate, fără ca inculpatul să plătească contravaloarea transportului. 

2. În data de 23.05.2016, în jurul orelor 10,30, același echipaj de poliție a oprit în trafic la intersecția D.N.7 cu drumul județean care duce spre localitatea S, autocamionul condus de către martorul KȘ, cu numărul de înmatriculare AR..., aparținând S.C. VT S.R.L. iar, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că acesta nu deține poliță de asigurare pentru capul tractor, împrejurare în care, urma să fie sancționat contravențional. În timpul verificării documentelor însă, conducătorul auto l-a anunțat telefonic pe șeful său (martorul OV)  despre faptul că a fost oprit în trafic și neregulile constatate, iar, după scurt timp conducătorul auto a fost apelat telefonic de către inculpat, care l-a solicitat la telefon pe polițist, astfel că pe parcursul conversației cu polițistul, inculpatul i-a solicitat acestuia să nu-l sancționeze cu amendă pe martor, ci eventual să-i dea un avertisment, spunându-i că numitul KȘ este celălalt conducător auto al verișorului său, împrejurare în care, agentul constatator nu i-a aplicat acestuia din urmă nicio sancțiune.

Astfel martorul VM  a declarat în faza de urmărire penală că în data de 19.05.2016, după ce i s-a adus la cunoştinţă că a fost autorizat în cauză ca şi colaborator cu identitate reală, în vederea exercitării atribuţiilor de supraveghere a traficului rutier, împreună cu colegul său HT s-au deplasat cu autoturismul de serviciu pe DN7, spre oraşul N.

În jurul orelor 11, au oprit la intersecţia DN7 cu drumul judeţean către localitatea S,  autobasculanta cu  nr. de înmatriculare AR ..., condusă de numitul BŞD.  A cerut şoferului, care nu purta centura de siguranţă, actele personale  şi ale autovehiculului, după care a observat că şoferul a prezentat o dovadă eliberată anterior de către martor, al cărei termen de valabilitate era expirat, cu privire la reţinerea anterioară a certificatului de înmatriculare a autobasculantei, deoarece nu se efectuase inspecţia tehnică periodică a autobasculantei. Certificatul fusese reţinut pentru a se reglementa abaterea constatată. A mai declarat martorul şi că a observat că  unul dintre cauciucuri nu corespundea din punct de vedere al profilului şi dimensiunilor, i-a adus la cunoştinţă conducătorului auto că urmează să fie sancţionat contravenţional pentru aceste două abateri.

A sesizat martorul că în timp ce verifica documentele prezentate şi cauciucurile autobasculantei, conducătorul auto BŞD l-a anunţat pe patronul său  cu privire la faptul că a fost oprit în trafic şi i-a detaliat neregulile constatat, iar după câteva minute conducătorul auto l-a rugat să discute la telefonul său  cu agentul de poliţie TC, lucru pe care martorul l-a făcut.  În cursul dialogului telefonic inculpatul i-a cerut martorului să-l avertizeze doar verbal pe conducătorul auto deoarece este angajatul verişorului său, afirmând „nu-i neam cu mine, da eu îi ţin spatele”. Martorul i-a aplicat conducătorului auto avertisment pentru că nu purta centura de siguranţă.

În continuare a declarat martorul că în data de 23 mai 2016 s-a deplasat însoţit de colegul său HT cu autoturismul de serviciu pe DN7, spre oraşul N, în vederea exercitării atribuţiilor de control  şi supraveghere a traficului rutier.

În jurul orei 10:30 au oprit la intersecţia  DN 7 cu drumul judeţean către localitatea S, un autoturism de serviciu cu nr. de înmatriculare AR ..., condus de numitul KŞ. Conducătorul auto i-a prezentat actele personale şi ale autovehiculului, martorul constatând că nu a prezentat  poliţa de asigurare  pentru capul tractor, astfel că i-a comunicat conducătorului auto că urmează să fie sancţionat contravenţional pentru abaterea constatată.

În timpul verificării documentelor martorul a auzit cum numitul KŞ l-a anunţat pe  patronul său cu privire la oprirea în trafic şi neregulile constatate, iar după scurt timp conducătorul auto l-a rugat să discute la telefonul său cu TC, agent în cadrul Serviciului Rutier Arad, lucru pe care martorul l-a făcut. Pe parcursul conversaţiei T i-a cerut să treacă cu vederea abaterea, întrucât este celălalt şofer al verişorului său şi doar să-l avertizeze pe conducătorul auto. Deşi i-a spus lui T că nu poate efectua verificări în baza de date şi că şoferul nu are asupra sa nicio xerocopie a poliţei de asigurare, agentul de poliţie i-a zis că probabil o are şi i-o aduce a doua zi să o vadă. Martorul i-a aplicat conducătorului auto un avertisment scris.

Împrejurarea că numiţii BŞD şi KŞ au fost sancţionaţi contravenţional în datele de 19.05.2016 (BŞD)  şi 23.05.2016 (KŞ) rezultă şi din procesele de contravenţie existente la dosar (filele 36,37 d.u.p.).

În faza de judecată martorul şi-a menţinut declaraţia dată la urmărire penală.

Aceleaşi aspecte au fost declarate în cursul urmăririi penale şi de martorul HT, colegul de echipaj al lui VM. În cursul cercetării judecătoreşti martorul HT a declarat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale în cuprinsul cărora se află constatările sale personale, declarând în conformitate cu adevărul, şi, arătându-i-se spre vedere aceste declaraţii, a arătat că semnătura îi aparţine. În continuare martorul a menţionat  că nu îl cunoaşte pe T, nu a intervenit niciodată, a declarat la urmărirea penală că T este agent de poliţie, coleg cu el şi VE, deoarece acea informaţie a obţinut-o de V. Nu îşi aminteşte nimic de conducătorii auto SC, BŞ şi KŞ. Cele consemnate din cuprinsul declaraţiei de la urmărire penală sunt informaţii parvenite de le şeful său VE. Nu a văzut ca vreun şofer să vină la V şi să-i solicite să vorbească la telefon cu un coleg de-al lor, ci aşa cum a menţionat cunoaşte toate aceste aspecte doar din relatările colegului său V.

 La instanţa de apel martorul a declarat că îşi menţine declaraţia dată la prima instanţă în sensul că a auzit de la colegul său V că T i-ar fi cerut să nu sancţioneze  anumiţi şoferi care săvârşiseră contravenţii sau să le aplice un avertisment, însă el personal nu a auzit când vorbea cu acei şoferi şi nu îşi aminteşte numele lor.

Aceste susţineri ale  martorului HT din cursul cercetării judecătoreşti nu au nicio relevanţă în cauză, aspectele declarate de martor în cursul urmăririi penale se coroborează cu toate celelalte probe analizate prin prezenta decizie. 

Martorul BŞD a declarat în faza de urmărire penală că a fost angajat ca şofer profesionist începând cu anul  2015 la SC VT SRL Arad  al cărei administrator este numitul OV. Nu îl cunoaşte personal pe agentul de poliţie TC din cadrul Poliţiei Rutiere Arad, dar bănuieşte că este în relaţii mai apropiate cu patronul său OV. A discutat doar la telefon cu  TC, fiind apelat de 2-3 ori în primăvara anului 2016 de către acesta după ce martorul îl anunţa pe patron că e oprit pentru verificări de către poliţie.

În continuare a declarat martorul că în cursul lunii mai 2016, într-o zi înainte de prânz  se deplasa cu un cap tractor care tracta o semiremorcă încărcată cu balast, din direcţia P spre S, iar la intersecţia DN7 cu drumul judeţean a fost oprit pentru verificări de către un echipaj de poliţie. După ce i s-a cerut de poliţişti actele personale şi ale autovehiculului, l-a anunţat telefonic  pe patronul OV cu privire la oprirea în trafic, spunându-i locul unde a fost oprit, precum şi că acel poliţist îi mai oprise anterior la Pecica unde i-a reţinut talonul pentru lipsa inspecţiei tehnice.

La scurt timp martorul a fost apelat pe telefonul său mobil de către domnul T  care l-a întrebat cum îl cheamă pe poliţistul care l-a oprit, dar martorul nu-i reţinuse numele.  Domnul T i-a zis să meargă să-i spună poliţistului că-l roagă  T să-i dea un avertisment şi i-a cerut să-i dea poliţistului telefonul pentru a discuta cu el.

La momentul opririi unul dintre membrii echipajului i-a comunicat că ar trebui să-i reţină certificatul de înmatriculare şi să-l sancţioneze pentru neregulile constatate.

Nu a auzit discuţia la telefon dintre  domnul T cu poliţistul care îl oprise, dar după ce i-a restituit telefonul poliţistul a completat un proces verbal de contravenţiei prin care i-a aplicat un avertisment scris.

La câteva zile după discuţia detaliată i s-a cerut de către patronul OV să se deplaseze la o balastieră din zona localităţii H  pentru a efectua un transport de aproximativ 35 tone balast până la Ş pentru domnul T. La locul de încărcare nu a purtat discuţii cu nimeni şi nici nu a achitat vreo sumă de bani pentru cantitatea de balast încărcată. Locul de descărcare a fost în zona aerodromului din Ş, la locul respectiv fiind îndrumat de către patronul său OV.

 În faza de judecată martorul şi-a menţinut această declaraţie.

 Martorul KŞ a declarat în faza de urmărire penală că a fost angajat ca şofer profesionist în perioada martie 2015 – septembrie 2016 la SC VT SRL Arad  al cărei administrator este numitul OV. Nu îl cunoaşte personal pe agentul de poliţie TC din cadrul Poliţiei Rutiere Arad, dar este posibil ca acesta să fie în relaţii mai apropiate cu fostul său patron. A discutat doar la telefon cu TC, fiind apelat de către acesta după ce martorul îl anunţa pe patron că e oprit pentru control de către poliţie.

În continuare a declarat martorul că în cursul lunii mai 2016, într-o dimineaţă, în jurul orei 10:30, se deplasa cu un autocamion aparţinând SC VT SRL Arad  încărcat cu balast din direcţia P spre S, iar la intersecţia DN7 cu drumul judeţean a fost oprit pentru verificări de către un echipaj de poliţie. După ce i s-a cerut de poliţist actele personale şi ale autovehiculului, aceştia au constatat că nu avea asupra sa asigurarea RCA aferentă capului tractor. Nu îşi aminteşte dacă i s-a comunicat ce sancţiune trebuie să i se aplice pentru că nu a prezentat acel document.  Nu poate preciza dacă pentru capul tractor patronul  deţinea poliţă de asigurare, dar menţionează că acesta obişnuia să nu aibă toate documentele autovehiculelor în regulă  şi le spunea că în situaţia în care sunt verificaţi de organele de poliţie să spună că documentele care lipseau sunt la patron sau contabilă , precum şi să-l anunţe telefonic despre împrejurările opririi în trafic. Astfel că l-a anunţat pe patronul OV  cu privire la oprirea în trafic spunându-i locul  unde a fost oprit şi că nu avea asigurarea asupra sa.

La scurt timp martorul a fost apelat pe telefonul său mobil de către domnul T  care l-a întrebat cum îl cheamă pe poliţistul care l-a oprit, martorul i-a spus că V, aspect ce rezultă din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice. Domnul T i-a zis să meargă să-i spună poliţistului despre „T  de la circulaţie” şi că au mai vorbit şi zilele trecute, însă martorul l-a întrebat pe V dacă vrea să vorbească şi i-a dat telefonul pentru a discuta cu T.

Nu a auzit conţinutul discuţiei telefonice purtate de poliţist cu domnul T, dar după ce i-a restituit telefonul poliţistul a completat un proces verbal de contravenţiei prin care i-a aplicat un avertisment scris.

Nu poate preciza dacă în perioada în care a lucrat ca şofer la SC VT SRL, i s-a cerut să efectueze vreun transport de nisip, balast sau alte bunuri în beneficiului agentului de circulaţie TC sau a altui poliţist, deoarece patronul le indica doar locul de descărcare, fără a le indica pentru cine se efectua acel transport.

 În faza de judecată martorul şi-a menţinut această declaraţie.

 Din declaraţia martorului OV dată în faza de urmărire penală (fila 45 d.u.p.) rezultă că  este administrator  la  S.C. VT S.R.L.. A stabilit o relaţie cu T în momentul în care a fost oprit prima dată în trafic de către inculpat în loc. V, ocazie cu care TC i-a solicitat martorului ceva marfă, în sensul că i-a cerut balast. Din câte îşi aminteşte martorul, cu acea ocazie i-a transportat la domiciliul din Ş, 2 maşini de balast, şi ulterior, două maşini de nisip. Inculpatul nu a achitat contravaloarea transportului şi martorul nu poate preciza dacă a plătit contravaloarea mărfii la balastieră, întrucât T l-a trimis în locul de unde a luat marfa şi el a făcut toate legăturile în acest sens. 

Precizează martorul că din momentul în care a fost oprit în trafic la V au schimbat numerele de telefon, şi de atunci, de mai multe ori, când el sau şoferii săi au fost opriţi în trafic de către poliţişti, constatându-se diverse neregularităţi, inculpatul a intervenit telefonic pentru martor la organele de poliţie pentru a nu fi întocmit proces verbal de contravenţie ori pentru a primi avertisment.

Din câte îşi aminteşte martorul, o dată T a intervenit întrucât un şofer de al său pe nume BŞD  a fost oprit în trafic pentru că nu avea cauciucuri regulamentare. Altă dată acelaşi şofer a fost oprit în trafic pentru că îi expirase verificarea tehnică  şi altă dată un alt şofer de-al său a fost oprit deoarece  nu avea asigurarea asupra sa.A mai declarat martorul că în cursul lunii mai 2016 numitul KŞ a fost oprit în trafic în zona Pecica şi pentru că nu deţinea poliţa de asigurare asupra sa, un domn poliţist a intenţionat să-l sancţioneze contravenţional, însă după intervenţia lui Tălmaciu i-a dat avertisment.

Mai arată martorul că în afara transporturilor gratuite efectuate poliţistului T  anterior menţionate, nu i-a dat acestuia nicio sumă de bani şi nici alte bunuri.

 În faza de judecată la Tribunalul Arad  martorul a arătat că îşi recunoaşte semnătura de pe declaraţia de la urmărirea penală, la întrebările adresate de organul de urmărire penală a răspuns potrivit adevărului.

În continuare a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul T la un eveniment comun şi cu acea ocazie inculpatul chiar l-a felicitat pentru un nepoţel de-al său. Tot cu acea ocazie martorul l-a întrebat dacă are să-i dea ceva ţuică, inculpatul răspunzând afirmativ, ulterior la câteva zile i-a predat cantitatea de 20 l ţuică. Inculpatul i-a spus atunci că nu trebuie să plătească dar în contul acesteia să îi transporte o maşină de balast şi una de nisip, această marfă fiindu-i necesară în gospodărie pentru construirea unor anexe. Precizează martorul că şoferul care a efectuat transportul către inculpatul T, cu ocazia încărcării acesteia, a precizat că marfa este plătită, aşa că nu mai trebuie să efectueze nicio plată.

Împrejurările declarate  de  martorii  VE,  BŞD, HT, KŞ, OV rezultă şi din procesele verbale de redare a discuţiilor ambientale din data de 19.05.2016, ora 11:15 purtate între VE şi BŞD şi  din data de 23.05.2016, ora 10:25 purtate între  VE şi KŞ, proces verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de 19.05.2016, ora 11:11:48, ora 12:47:07 și ora 12:54:53 purtate între inculpatul TC și martorul OV, din data de 19.05.2016, ora 11:13:40 purtate între TC și martorii BŞD și VE,  din data de 19.05.2016, ora 12:52:55 purtate  între TC și PCR, din data de 23.05.2016, ora 10:33:22, ora 10:37:15, ora 11:07:46, ora 13:34:05, ora 15:19:13, ora 15:37:35, ora 15:52:48 purtate între inculpatul TC și martorul OV, din data de 23.05.2016, ora 10:35 purtate între TC și VE, din data de 23.05.2016, ora 15:38:05 purtate între inculpat și un domn.

De asemenea, împrejurarea că înţelegerea dintre inculpat şi martorul OV cu privire la transportul nisipului şi balastului la locuinţa  inculpatului din Ş, era anterioară faptelor din data 19.05.2016, respectiv 23.05.2016, rezultă şi din convorbirea telefonică purtată de inculpat cu martorul OV la data de 19.05.2016, ora 12:47, când inculpatul l-a sunat pe OV, l-a întrebat dacă a fost în regulă, i-a spus neregulile  constate de agentul de poliţie la oprirea în trafic a lui BŞ, că i-a spus agentului de poliţie că şeful şoferului îi verişorul său,  i-a cerut să-i dea avertisment dacă poate. În aceeaşi convorbire cei doi se referă la un anume C, după care,

TC: Şi nisipu’?

OV: Nisipu’ iară....că n-am o maşină lungă pe ...pe zonă şi de aia zic... să nu mă aglomerez. Nisipu eventual luni.

TC: Îhî...

OV: Sau să-i ducem un balast şi un nisip? Cum? Cum, că ....ia decizii, cum ...cum crezi tu că-i mai bine.

TC: Du-i atunci balast şi .... oare unde-i număru’ lu’C.

OV: Na, hai, vorbeşte cu C! Ţi-l dau io, dacă nu-l ai.

De aici  rezultă că înţelegerea inculpatului cu martorul OV privind transportul nisipului şi balastului la locuinţa inculpatului din Ş a avut loc înainte de oprirea în trafic a martorilor  BŞ şi KŞ.  Că este aşa rezultă şi din declaraţia martorului OV dată în faza de urmărire penală,  unde martorul a relatat că de când l-a oprit inculpatul prima dată în trafic  la Vinga a stabilit cu acesta o relaţie, şi-au schimbat numerele de telefon,  inculpatul i-a solicitat martorului ceva marfă, în sensul că i-a cerut balast. Din câte îşi aminteşte martorul, cu acea ocazie i-a transportat la domiciliul din Ş, 2 maşini de balast, şi ulterior, două maşini de nisip, fără ca inculpatul să  achite contravaloarea transportului. A precizat martorul că de când a fost oprit în trafic la V, de mai multe ori, când el sau şoferii săi au fost opriţi în trafic de către poliţişti, constatându-se diverse neregularităţi, inculpatul a intervenit telefonic pentru martor la organele de poliţie pentru a nu fi întocmit proces verbal de contravenţie ori pentru a primi avertisment.

În continuare, din convorbirea  telefonică dintre inculpat şi numitul PCR  din data de 19.05.2016, ora 12:52:55, rezultă că PCR deţine o balastieră,  inculpatul îi spune că i-ar trebui vreo două maşini de balast, pe care să-l transporte prin OV (moldoveanul),  PC  spunându-i  că nu-i nicio problemă,  când merge acolo să-i spună la volist să-l sune.

Din convorbirile telefonice din data de 23.05.2016, ora 13:34:05, ora 15:19:13, ora 15:37:35, purtate între inculpatul TC și martorul OV, rezultă că O îl înştiinţează  pe T că  şoferul său s-a dus la încărcat, cei doi stabilesc  ca  O să-l dirijeze pe unde trebuie să o ia, O îl înştiinţează pe inculpat că a încărcat,  că l-a dirijat, i-a spus unde trebuie să ajungă şi că şoferul ştie, a ajuns şi îi la poartă la inculpat.  De asemenea, în conversaţia de la ora 15:19:13,  inculpatul îl întreabă pe O când îi aduce nisipul, acesta din urmă spunându-i că nu promite că mâine ajunge dar speră, până sâmbătă o să ajungă, să stea liniştit.

Declaraţia martorului O dată în faza de cercetare judecătorească, prin care a susţinut că pentru transportul efectuat inculpatul i-ar fi dat 20 litri de ţuică, nu poate fi reţinută de instanţa de apel, aşa cum s-a arătat, această susţinere a martorului nu se coroborează cu declaraţia dată de acesta  în cursul urmăririi penale şi nici cu convorbirile telefonice dintre inculpat şi martor, niciunul dintre cei doi nu au  făcut vreo discuţie despre ţuică, dimpotrivă toate discuţiile fiind despre oprirea în trafic a celor doi şoferi ai lui O, neregulile constatate de agenţii de poliţie, intervenţia lui Tălmaciu la agenţii de poliţie şi transportul nisipului şi balastului.

Inculpatul TC nu a vrut să facă declaraţii pe parcursul procesului penal.

Potrivit art. 291 alin. 1 Cod penal, constituie infracţiunea de trafic de influenţă  pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în atribuţiile sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Varianta agravată este prevăzută în art. 7 din Legea 78/2000. Astfel,  potrivit art. 7 lit. c, se pedepseşte mai grav traficul de influenţă săvârşită de o persoană  care este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor.

În varianta agravantă de la art. 7 lit. c din Legea 78/2000, subiectul activ al infracţiunii de trafic de influenţă este o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică,  organ de cercetare penală sau persoană cu atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor.

Subiectul pasiv principal al infracţiunii de trafic de influenţă este organul de stat, instituţia publică sau orice altă persoană juridică în al cărei serviciu se găseşte funcţionarul public sau persoana prevăzută la art. 308. 

În varianta tip şi varianta agravată, subiectul pasiv secundar este  funcţionarul public a cărui influenţă este traficată.

În cazul infracţiunii de trafic de influenţă, elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de traficare a influenţei care se poate realiza în una dintre următoarele variante alternative: pretinderea de la o persoană interesată a unei  sume de bani sau a unui alt folos pentru a interveni pe lângă un funcţionar public asupra căruia subiectul are sau lasă să se creadă că are influenţă, primirea de la o persoană interesată, în acelaşi scop, a unei sume de bani sau a altor foloase, acceptarea de promisiuni făcute în scopul menţionat de către o persoană interesată.

În cazul infracţiunii de trafic de influenţă, realizarea elementului material are ca urmare imediată crearea unei stări de pericol în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii unui organ de stat, instituţii sau altei persoane juridice în serviciul căreia se află funcţionarul public sau persoana care este solicitată de făptuitor.

Raportul de cauzalitate dintre latura obiectivă şi urmarea imediată există din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective infracţiunea de trafic de influenţă se săvârşeşte numai cu intenţie directă.

La data faptei,  inculpatul TC avea calitatea de agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Arad-Serviciul Rutier Drumuri Naționale și Europene, cu atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, având astfel calitatea cerută de lege subiectului activ în cazul infracţiunii de trafic de influenţă în formă agravată  (art. 291 alin. 1 rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000).

În cauza de faţă, latura obiectivă a infracţiunii de trafic de influenţă s-a realizat prin acţiunea inculpatului, care urmare a înţelegerii anterioare dintre el şi martorul OV, în datele de 19.05.2016 şi 23.05.2016, a intervenit telefonic pe lângă agentul de poliţie VE, care în exercitarea atribuţiilor de serviciu, împreună cu colegul său de echipaj HT,  i-au oprit în trafic pe conducătorii auto BŞ şi KŞ  (angajaţi  la societatea administrată de martorul OV), solicitându-i să le aplice sancţiuni mai blânde, respectiv avertisment, pentru faptele contravenţionale constatate. Cu acea ocazie, pentru aceste servicii,  la solicitarea inculpatului şi în baza înţelegerii anterioare cu martorul OV, acesta din urmă i-a transportat inculpatului la domiciliul din Ș, două mașini de balast și ulterior, două mașini de nisip, de la balastiere de pe raza judeţului Arad, unde inculpatul a organizat întreaga activitate, fără ca să plătească contravaloarea transportului.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă potrivit art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, acesta a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acelui rezultat.

Săvârşirea activităţii infracţionale de către inculpat a avut ca urmare imediată crearea unei stări de pericol în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii  instituţiei  în serviciul căreia se afla martorul VE.

Raportul de cauzalitate dintre latura obiectivă şi urmarea imediată există din materialitatea faptei.

În drept, faptele inculpatului TC,  astfel cum au fost descrise la punctele 1şi 2  din rechizitoriu şi prezenta decizie,  constând în aceea că în datele de 19.05.2016 şi 23.05.2016, a intervenit pe lângă  agentul de poliţie VE, solicitându-i să întocmească procese verbale de contravenţie şi să aplice sancţiuni mai blânde (avertisment) în schimbul primirii unor servicii gratuite, în baza unei înţelegeri anterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Prin concluziile scrise  depuse la dosar în apel  inculpatul a solicitat să se constate nulitatea  absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere dispuse prin încheierea penală nr. 39 din 26.04.2016 pronunţată de Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Arad şi efectuate în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 22/UP din 26.04.2016, susţinând că punerea în executare a mandatului de supraveghere  tehnică s-a făcut cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii, autoritate publică care nu are atribuţii judiciare şi nu este organ judiciar, astfel că nu are competenţa necesară pentru a efectua asemenea acte.

Această solicitare a inculpatului este nefondată.  Din actele aflate la dosarul de urmărire penală şi procesele verbale de consemnare a activităţii de supraveghere rezultă că atât activitatea de supraveghere cât şi selecţia şi consemnarea celor rezultate prin utilizarea mijlocului tehnic, s-au efectuat de  organele judiciare.

Împrejurarea că în cauză SRI a oferit numai suport tehnic organelor de urmărire penală, fără a efectua acte de urmărire penală, nu constituie  încălcarea unor norme de competenţă şi, cel mult, încălcarea unor norme de procedură propriu-zise.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa a arătat că: punerea la dispoziţie de către „organele specializate ale statului (SRI)„ a mijlocului tehnic pe care îl deţine cu autorizarea legii, dar pe care organul de urmărire penală nu este autorizat să îl deţină şi să îl folosească ori punerea la dispoziţie a acelor mijloacelor tehnice pe care DIICOT ori DNA, deşi erau autorizaţi să le folosească nu le deţineau, nu poate fi apreciat că fiind un mijloc probator, câtă vreme se poate stabili că organul de urmărire penală a fost prezent ori chiar dacă nu a fost prezent, aceste organe de urmărire penală au realizat selecţia şi consemnarea celor rezultate prin utilizarea mijlocului tehnic pe care nu-l deţineau şi pe cale de consecinţă au decis ce anume din cele obţinute prin folosirea mijloacelor tehnice pe care nu le deţineau se foloseşte la formularea acuzaţiei în materie penală.

În ceea ce priveşte faptele de trafic de influenţă descrise la punctele 3 şi 4 rechizitoriu, în mod corect a reţinut judecătorul de fond că nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă,  argumentele expuse în sentinţă fiind însuşite de instanţa de apel. Ca atare, aceste acte materiale nu vor fi reţinute în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată  inculpatului, Curtea va ţine seama de criteriile generale prev. de  dispoziţiile art. 74 Cod penal care arată că stabilirea duratei sau a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi de stările şi circumstanţele în care a fost comisă fapta. Astfel, se are în vedere caracterul grav al faptei săvârşite, valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin comiterea faptei, dar şi persoana inculpatului, care nu a recunoscut comiterea faptei, nu are antecedente penale,  este căsătorit.

Raportat la aceste criterii instanţa de apel apreciază că o pedeapsă orientată spre minimul special,  de 2 ani şi 8 luni  închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 Cod penal (actele materiale de le punctele 1 şi 2 rechizitoriu),  este în măsură să conducă la o reeducare a acestuia şi la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către acesta.

 În ce priveşte măsura de individualizare a executării pedepsei, Curtea constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, pentru suspendarea sub supraveghere a executării  pedepsei, respectiv cele referitoare la pedeapsa aplicată şi infracţiunea săvârşită (închisoarea de cel mult 3 ani), cele referitoare la inculpat (nu a mai săvârşit alte fapte penale, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă în folosul comunităţii), şi în raport de persoana inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi posibilităţile sale de îndreptare, Curtea  apreciază  că numai aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea acesteia inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni,  însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

 Cu privire la pedepsele complementare şi accesorii, se constată că potrivit art. 291 Cod penal, aplicarea acestor pedepse nu este obligatorie, şi, în raport  de disp. art. 67 Cod penal, instanţa apreciază că nu este nici necesară aplicarea lor.

În continuare, prin rechizitoriu, inculpatul TC a  fost trimis în judecată  şi pentru săvârşirea infracţiunilor de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublicate, în formă continuată (pct.5,6 din rechizitoriu), prevăzută de art. 304 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublicate, prevăzută de art. 304 alin. 1 Cod penal, (pct. 7 din rechizitoriu) și abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (punctele 8 şi 9 rechizitoriu), totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

 Cu privire la aceste fapte în actul de sesizare s-a reţinut:

5. În data de 24.06.2016, martorul OV a fost informat de inculpat, printr-un mesaj telefonic, despre existența unei acțiuni, constând într-un control amănunțit în trafic pentru verificarea legalității transportului public, efectuat de Serviciul Rutier împreună cu reprezentanți ai A.R.R și R.A.R., undeva în zona P, motiv pentru care martorul nu a mai făcut niciun transport în cursul zilei respective, fapt confirmat și de martorul OV în declarația dată în cauză.

În urma verificărilor efectuate la Serviciul Rutier, prin adresele din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2017 s-a comunicat că, în data de 24.06.2016 a avut loc o acțiune la nivel județean în care au fost implicate instituțiile anterior menționate, având ca obiectiv verificarea legalității transportului public, acțiune efectuată în conformitate cu planul de acțiune dispus de I.G.P.R nr...../23.06.2016 și care, nu a fost destinată publicității și, ca urmare, nu a fost nici mediatizată,  înainte sau după  finalizarea acesteia.

6. În data de 24.06.2016, inculpatul TC a fost contactat telefonic de martorul SG – administratorul S.C. MT SGP S.R.L, având ca obiect de activitate transport marfă - cei doi cunoscându-se de  aproximativ  2-3 ani  din  loc.  Șiria,  unde  inculpatul  deține  în  proprietate  un  imobil - ocazie cu care acesta din urmă l-a informat pe martor despre existența unei acțiuni comune a instituțiilor poliției, A.R.R. si R.A.R., având ca obiect controlul transportului de marfă și persoane, desfășurată pe raza loc V, jud. Arad, avertizându-l în acest mod pe administratorul societății.

În urma verificărilor efectuate la Serviciul Rutier, prin adresele din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2017 s-a comunicat, așa cum am arătat și anterior, că, în data de 24.06.2016 a avut loc o acțiune la nivel județean în care au fost implicate instituțiile anterior menționate, având ca obiectiv verificarea legalității transportului public, acțiune efectuată în conformitate cu planul de acțiune dispus de I.G.P.R nr...../23.06.2016 și care nu a fost destinată publicității.

7. În data de 09.07.2016, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul ȘG, anunțându-l în legătură cu existența radarului în loc. L, spunându-i totodată să-l avertizeze pe conducătorul auto care conduce autoturismul martorului și  care trecea prin zona respectivă,  să conducă regulamentar.

Potrivit adreselor din datele de 05.07.2017, respectiv 10.07.2017 obținute de la Serviciul Rutier, în data de 09.07.2016 s-a acționat conform planului de acțiune nr.... din data de 08.07.2016, denumit WEEK-END IN SIGURANȚĂ pentru depistarea, identificarea si tragerea la răspundere a celor care încalcă prevederile legale, respectiv viteză, depăşire neregulamentară, neacordare prioritate pietoni şi alcool, acțiune care nu a fost destinată publicității, ca urmare nefiind mediatizată anterior începerii ei, fiind prelucrat cu toți polițiștii care urmau să acționeze în teren, printre care și cu inculpatul, care, potrivit planului de acțiune- anexat la dosar - asigura, împreună cu asp. AC, zona de siguranță rutieră D.N.7 Arad-C.

8. În data de 09.07.2016, în jurul orelor 11,23, inculpatul TC a luat legătura telefonic cu martorul IDC, gestionar al S.C. DPC S.R.L.-aşa cum arată martorul în declaraţia din data de 21.06.2017- căruia i-a comunicat că un șofer al societății, care conducea la momentul respectiv un autovehicul de serviciu cu nr. de înmatriculare AR.... a efectuat o depășire neregulamentară pe linie continuă, punând în pericol traficul rutier, fără însă să fie sancționat de către inculpat, datorită prieteniei cu martorul anterior menționat.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit identitatea șoferului care a condus și încălcat normele de circulație la data respectivă, acesta fiind CR, astfel că verificându-se ulterior în baza de date a poliției rutiere s-a stabilit că, la data anterior menționată, susnumitul  nu a fost sancționat contravențional.

9. În data de 24.06.2016, inculpatul TC l-a contactat telefonic pe martorul MTC - director al S.C. PT S.R.L., între cei doi existând o prietenie de aproximativ 5 ani – împrejurare în care inculpatul i-a adus la cunoștință martorului faptul că un șofer al societății a depășit limita legală de viteză, circulând cu 90 km/ora în localitate, însă nu l-a sancționat contravențional, datorită prieteniei dintre martor și inculpat.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit identitatea șoferului care a condus și încălcat normele de circulație la data respectivă, acesta fiind ȘIC, astfel că verificându-se ulterior în baza de date a poliției rutiere s-a stabilit că, la data anterior menționată, susnumitul  nu a fost sancționat contravențional.

Din probele administrate în cauză, respectiv din declaraţia martorului MTC, rezultă că în decursul timpului martorul a mai fost contactat odată sau de două ori de către inculpat, care i-a adus la cunoștință despre încălcarea unor norme de circulație de către angajații S.C. PT S.R.L., pentru care însă acesta nu a aplicat sancţiuni contravenționale, datorită prieteniei dintre cei doi.

Pentru infracţiunile de divulgarea informaţiilor de serviciu secrete sau nepublice în formă continuată, prev. de art. 304 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal şi divulgarea  informaţiilor de serviciu secrete sau nepublice, prev. de art. 304 alin.1 Cod penal, instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pe temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., respectiv fapta nu e prevăzută de legea penală, iar pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev.  de art. 297 alin. 1  cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, a dispus achitarea pe temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod penal.

Soluţia de achitare este legală, criticile parchetului sub acest aspect sunt neîntemeiate.

Astfel, cu privire la infracţiunea de divulgarea informaţiilor de serviciu secrete sau nepublice, prev. de art. 304 alin.1 şi 2  Cod penal,  tribunalul a menţionat în considerentele sentinţei  dispoziţiile legale care încriminează fapta, făcând apoi o analiză  a stării de fapt reţinută în rechizitoriu, analiză pe care instanţa de apel şi-o însuşeşte. 

Ca atare, în mod corect a reţinut  instanţa de fond că latura obiectivă a infracţiunii presupune o activitate de divulgare fără drept adică de răspândire fie a unor informaţii secrete fie sau a unor informaţii care nu sunt destinate publicităţii; care activitate însă pentru a fi considerată infracţională este condiţionată de consecinţele pe care le produce şi anume să afecteze interesele sau activitatea unei persoane.

 În speţă, inculpatul a divulgat informaţii care nu erau destinate publicităţii şi despre care a luat la cunoștință în virtutea atribuţiunilor sale de serviciu cu referire la pct. 7 din rechizitoriu.

Analizând conduita inculpatului şi anume aceea de a-i informa pe martorii OV, ŞG despre Planul de acţiune al Poliţiei Române din datele de 24.06.2016 şi 09.07.2016, divulgare care a avut drept urmare/consecinţă neefectuarea a niciunui transport la data de 24.06.2016 de către martorul OV iar în privinţa martorului ŞG având drept consecinţă conducerea preventivă, şi care nu a afectat interesele sau activitatea Poliţiei Române (în perioada menţionată, s-au efectuat numeroase controale în trafic, aşa cum s-a arătat cu prilejul descrierii în fapt), corect a apreciat judecătorul de fond că fapta inculpatului nu întruneşte unul dintre elementele de tipicitate ale laturii obiective a infracțiunii, respectiv lipseşte trăsătura esenţială a tipicităţii obiective a infracţiuni de divulgare de informaţii, prevăzută de art. 304 alin. 1,2 Cod penal  şi anume latura obiectivă din cadrul elementelor constitutive ale infracţiunii.

De asemenea, şi în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal,  prin sentinţa atacată s-au menţionat dispoziţiile legale care încriminează fapta,  fiind făcută o analiză a stării de fapt reţinută în actul de sesizare, pe care instanţa de apel şi-o însuşeşte.

Prin urmare, în mod corect a reţinut tribunalul că fapta inculpatului TC care la data de 09.07.2016 şi respectiv la data de 24.06.2016, nu i-a sancţionat contravenţional pe conducătorii auto CR şi ŞIC care nu săvârşiseră nicio abatere contravenţională, apreciată de procuror ca fiind abuz în serviciu, nu există.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, cu opinie majoritară, în baza art. art. 421 pct. 2 lit. a  Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, împotriva sentinţei penale nr. ... din data de 07.11.2019 pronunţată de Tribunalul Arad  în dosarul nr. ..../108/2018.

Va desfiinţa  în parte  sentinţa atacată, numai cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea  art. 35 Cod penal,  şi rejudecând:

În baza art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea  art. 35 Cod penal, va condamna inculpatul TC, la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 6 şi art. 7 lit. c  din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 Cod penal (actele materiale de le punctele 1 şi 2 rechizitoriu).

În baza art. 91 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani şi 8 luni  închisoare sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, va obliga inculpatul TC ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arad la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare derulate de către Serviciul de Probaţiune Arad sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

 În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii la Consiliul Local Arad sau Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, pe o perioadă de 60 de zile.

 În baza art. 91 alin. (4) Cod penal  va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

 În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat la prima instanţă şi la urmărirea penală.

 Va menţine în rest sentinţa atacată.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare faţă de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.