Potrivit dispoziţiilor art. art. 6 alin.(3) din O.U.G. nr. 116/2009 ,,Împotriva rezoluţiei directorului şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare, pentru părţi, şi de la data publicării actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, respectiv Partea a VII-a, pentru orice altă persoană interesată”.
Conform art. 29 alin. 3 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/2008, „o firmă este distinctivă atunci când constă într-o denumire care nu este necesară, generică sau uzuală şi atunci când nu este identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în registrul comerţului. Distinctivitatea firmei se apreciază atât din punctul de vedere al grafiei, cât şi al topicii cuvintelor care formează denumirea.”
În speţă, prin rezoluţia nr. xxx2021 din dosarul nr.xxx.2021, ORC de pe lângă Tribunalul Bihor a respins cererea de depunere şi menţionare a deciziei asociatului unic al G. F. SRL. În motivarea rezoluţiei se arată că nu au fost clarificate aspectele privind denumirea firmei, având în vedere elementele de similaritate evidenţiate în dovada privind disponibilitatea şi rezervarea firmei, fiind invocate dispoziţiile art. 29 din OMJ 2594/2008 coroborate cu art. 38 şi 39 din legea 26/1990
Împotriva rezoluţiei a fost formulată plângere de către petenta G. F. SRL
Analizând plângerea formulată instanţa constată că denumirea KB Proiectare şi Consultanţă SRL conţine acronimul numelui asociatului unic - „KB”, care nu este un element necesar, generic sau uzual.
Restul denumirii, „Proiectare şi Consultanţă”, are, într-adevăr, caracter uzual şi generic, regăsindu-se în multe denumiri de firme - nu doar cea identificată în dovada de disponibilitate şi rezervare firmă - fie în limba română, fie în limba engleză, fie ambele cuvinte din sintagmă, fie separat. Această parte din denumirea firmei are scopul de a evidenţia profesionistul care prestează în principal astfel de servicii dintre ceilalţi profesionişti şi a restrânge şi facilita, astfel, aria de căutare, în special în mediul online, pentru eventualii clienţi.
Instanţa va reţine că cele două denumiri, luate în întregime, nu sunt similare, deosebirea fiind făcută de părţile KB şi GSI, de folosirea părţii generice în limbi diferite şi de topica părţii generice în denumire (la final, în denumirea petentei, respectiv la început, în denumirea de comparaţie).
Tribunalul Suceava
Radiere ca urmare a dizolvării
Curtea de Apel Brașov
Deschiderea procedurii insolvenţei. Condiţii de admisibilitate. Plata parţială a creanţei după pronunţarea sentinţei de fond.
Curtea de Apel Galați
Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor, în contextul dispoziţiilor art. 98 din Legea 26/1990 republicată şi a prevederilor legii speciale (art. 41 alin. 2 din Legea ...
Tribunalul Brașov
Contestație tabel creanțe în procedura insolvenței – lipsa calității de reprezentant
Curtea de Apel București
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată şi republicată. Dispoziţiile art. 76 din lege privind exercitarea mandatului în cazul pluralităţii de administratori. Natura juridică dispozitivă a acestei norme.