Potrivit dispoziţiilor art. art. 6 alin.(3) din O.U.G. nr. 116/2009 ,,Împotriva rezoluţiei directorului şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare, pentru părţi, şi de la data publicării actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, respectiv Partea a VII-a, pentru orice altă persoană interesată”.
Conform art. 29 alin. 3 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/2008, „o firmă este distinctivă atunci când constă într-o denumire care nu este necesară, generică sau uzuală şi atunci când nu este identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în registrul comerţului. Distinctivitatea firmei se apreciază atât din punctul de vedere al grafiei, cât şi al topicii cuvintelor care formează denumirea.”
În speţă, prin rezoluţia nr. xxx2021 din dosarul nr.xxx.2021, ORC de pe lângă Tribunalul Bihor a respins cererea de depunere şi menţionare a deciziei asociatului unic al G. F. SRL. În motivarea rezoluţiei se arată că nu au fost clarificate aspectele privind denumirea firmei, având în vedere elementele de similaritate evidenţiate în dovada privind disponibilitatea şi rezervarea firmei, fiind invocate dispoziţiile art. 29 din OMJ 2594/2008 coroborate cu art. 38 şi 39 din legea 26/1990
Împotriva rezoluţiei a fost formulată plângere de către petenta G. F. SRL
Analizând plângerea formulată instanţa constată că denumirea KB Proiectare şi Consultanţă SRL conţine acronimul numelui asociatului unic - „KB”, care nu este un element necesar, generic sau uzual.
Restul denumirii, „Proiectare şi Consultanţă”, are, într-adevăr, caracter uzual şi generic, regăsindu-se în multe denumiri de firme - nu doar cea identificată în dovada de disponibilitate şi rezervare firmă - fie în limba română, fie în limba engleză, fie ambele cuvinte din sintagmă, fie separat. Această parte din denumirea firmei are scopul de a evidenţia profesionistul care prestează în principal astfel de servicii dintre ceilalţi profesionişti şi a restrânge şi facilita, astfel, aria de căutare, în special în mediul online, pentru eventualii clienţi.
Instanţa va reţine că cele două denumiri, luate în întregime, nu sunt similare, deosebirea fiind făcută de părţile KB şi GSI, de folosirea părţii generice în limbi diferite şi de topica părţii generice în denumire (la final, în denumirea petentei, respectiv la început, în denumirea de comparaţie).
Tribunalul Arad
Comercial. Contestaţie la tabelul preliminar al creanţelor
Judecătoria Târgu Jiu
plăţi
Curtea de Apel București
Mandatul administratorului societăţii. Răspunderea contractuală.
Curtea de Apel Galați
Rolurile datei de referinţă reglementată de prevederile art. 123 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990 republicată. Dispoziţiile derogatorii de la dreptul comun, cuprinse în art. 238 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 În ce constă aprobarea prealabilă...
Curtea de Apel Brașov
DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI LA CEREREA DEBITORULUI. INADMISIBILITATEA CERERII DE INTERVENŢIE ÎN INTERES PROPRIU IN CADRUL SOLUTIONARII ACESTEI CERERI.