Potrivit dispoziţiilor art. art. 6 alin.(3) din O.U.G. nr. 116/2009 ,,Împotriva rezoluţiei directorului şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare, pentru părţi, şi de la data publicării actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, respectiv Partea a VII-a, pentru orice altă persoană interesată”.
Conform art. 29 alin. 3 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/2008, „o firmă este distinctivă atunci când constă într-o denumire care nu este necesară, generică sau uzuală şi atunci când nu este identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în registrul comerţului. Distinctivitatea firmei se apreciază atât din punctul de vedere al grafiei, cât şi al topicii cuvintelor care formează denumirea.”
În speţă, prin rezoluţia nr. xxx2021 din dosarul nr.xxx.2021, ORC de pe lângă Tribunalul Bihor a respins cererea de depunere şi menţionare a deciziei asociatului unic al G. F. SRL. În motivarea rezoluţiei se arată că nu au fost clarificate aspectele privind denumirea firmei, având în vedere elementele de similaritate evidenţiate în dovada privind disponibilitatea şi rezervarea firmei, fiind invocate dispoziţiile art. 29 din OMJ 2594/2008 coroborate cu art. 38 şi 39 din legea 26/1990
Împotriva rezoluţiei a fost formulată plângere de către petenta G. F. SRL
Analizând plângerea formulată instanţa constată că denumirea KB Proiectare şi Consultanţă SRL conţine acronimul numelui asociatului unic - „KB”, care nu este un element necesar, generic sau uzual.
Restul denumirii, „Proiectare şi Consultanţă”, are, într-adevăr, caracter uzual şi generic, regăsindu-se în multe denumiri de firme - nu doar cea identificată în dovada de disponibilitate şi rezervare firmă - fie în limba română, fie în limba engleză, fie ambele cuvinte din sintagmă, fie separat. Această parte din denumirea firmei are scopul de a evidenţia profesionistul care prestează în principal astfel de servicii dintre ceilalţi profesionişti şi a restrânge şi facilita, astfel, aria de căutare, în special în mediul online, pentru eventualii clienţi.
Instanţa va reţine că cele două denumiri, luate în întregime, nu sunt similare, deosebirea fiind făcută de părţile KB şi GSI, de folosirea părţii generice în limbi diferite şi de topica părţii generice în denumire (la final, în denumirea petentei, respectiv la început, în denumirea de comparaţie).
Tribunalul București
ANULARE HOTĂRÂRE AGA. REGULA DUBLEI MAJORITĂŢI
Curtea de Apel Cluj
Cerere de deschidere a procedurii insolvenţei unei societăţi comerciale dizolvate de drept. Condiţii. Lipsa dovezii unor creanţe certe, lichide şi exigibile, precum şi a calităţii de debitor sau a stării de insolvenţă. Respingerea cererii
Tribunalul Galați
Divizarea societăţilor comerciale.
Curtea de Apel Iași
Măsuri asigurătorii. Sechestrul asigurător
Curtea de Apel Timișoara
Dizolvare societate comercială pentru nepreschimbarea certificatului de înamatriculare şi certificatului fiscal cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare. Numirea lichidatorului pentru derularea procedurii de lichidare. ...