Prelungire arestare preventivă

Deliberând asupra prezentei cauze penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi:

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.11.2019 sub dosar nr. 3196/110/2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial B  a solicitat prelungirea de la data de 02.12.2019, a măsurii arestării preventive faţǎ de inculpatul V I,  pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin.1 lit. a C.p., tulburarea ordinii publice, prev. de art. 371 C.p., lovire, prev. de art.193 alin.2 C.p., amenințare, prev. de art. 206 C.p., lovire, prev. de art.193 alin.1 C.p.

În cuprinsul referatului cu propunere de prelungire a măsurii preventive, după expunerea situaţiei de fapt în baza căreia s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, se arată că în cauză se impune în continuarea privarea de libertate a inculpatului pentru a se înlătura starea de pericol social pe care acesta o prezintă pentru ordinea publică şi pentru a se asigura buna desfăşurare a urmăririi penale.

După arestarea preventivă a inculpatului eu fost emise două ordine europene de anchetă  care au fost adresate autorităților din G și M B  însă acestea nu au sosit încă la dosar.

Urmărirea penală va fi finalizată după ce la dosarul cauzei vor fi depuse rezultatele verificărilor și investigațiilor pe care autoritățile judiciare din G și M B  la efectuează în baza ordinelor europene de anchetă emise. Totodată, se impune clarificarea situației medicale a persoanei vătămate C C pentru a fi stabilite urmările produse prin săvârșirea faptelor pentru care este cercetat inculpatul și stabilirea unei încadrări juridice corecte.

Având vedere cele expuse mai sus, se constată că se impune prelungirea măsurii arestării preventive. Se consideră că subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, măsura fiind necesară desfăşurării în bune condiţii a procesului penal, precum şi pentru a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică.

Potenţialul de periclitare a ordinii publice rezultă din natura şi gravitatea deosebită a infracţionunilor comise, circumstanțele săvârșirii acestora, relaţiile sociale afectate, urmările produse, precum şi din pericolul social abstract sporit, reflectat în cuantumul ridicat al pedepselor prevăzute de lege.

Circumstanțele care caracterizează persoana inculpatului relevă faptul că acesta a ignorat perseverent rigorile legii, adoptând o gamă diversificată de comportamente ilicite. În acest sens, amintim că fapta săvârșită la data de 9.09.2019, pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală prin ordonanța din 25.10.2019, a fost comisă în contextul în care inculpatul a fusese deja trimis în judecată, în cursul lunii aprilie 2019, pentru o faptă similară.

De asemenea,  propensiunea inculpatului către rezolvarea pe cale violentă  a conflictelor este probată de multiplele episoade violente în care acesta a fost implicat, în ultima perioadă. La dosarul cauzei există, în acest moment, certificatele medico - legale eliberate pe numele persoanelor vătămate C C, V G și V I , toți trei căzând victime ale agresiunilor săvârșite de inculpat în intervalul 27.07 – 23.09.2019.

Se constată că în speță își găsesc incidenţa şi temeiurile prevăzute la art. 223 al. 1, lit.b,c C.p.p., în condițiile în care probele administrate în cauză dovedesc faptul că inculpatul încearcă să-i determine pe copiii persoanei vătămate să adopte o atitudine procesuală care să-i fie favorabilă, în timp ce pe V G a determinat-o să își retracteze declarațiile inițiale și să îi denunțe pe fratele său S A și pe C C, pentru săvârșirea infracţionunii de instigare la inducerea în eroare a organelor judiciare.

Odată cu punerea sub acuzarea  a persoanei vătămate V G , pentru săvârșirea infracţionunilor de influențare a declarațiilor și șantaj, fapte prev. de art. 272 alin.1 C.p. și art. 207 alin.1, 2 C.p. s-a constatat și existența unei sume de probe și indicii temeinice potrivit cărora inculpatul V încearcă, în mod indirect, să exercite presiuni asupra persoanei vătămate C C.

În concluzie, se apreciază că măsura arestării preventive este proporţiononală cu gravitatea acuzaţiilor aduse şi că este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a urmăririi penale având în vedere că există posibilitatea ca inculpatul să îi  influenţeze pe martorii care urmează a fi  audiaţi.

De asemenea, măsura arestării preventive se impune a fi luată, întrucât lipsa unei riposte ferme, pe lângă împrejurarea că ar întreţine un climat de nesiguranţă ar crea inculpatului impresia că poate persista în practicile ilicite.

Prezent la soluţionarea propunerii de prelungire a arestării preventive, inculpatul V Ia precizat că nu doreşte să dea alte declarații.

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 110/Î/03.10.2019 pronunţatǎ de judecǎtorul de drepturi şi libertǎţi din cadrul Tribunalului Bacǎu în dosar nr. 2634/110/2019  s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial B , privind arestarea preventivă a inculpatului V  I G  , pentru săvârşirea infracţionunilor de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin.1 lit. a C.p., tulburarea ordinii publice, prev. de art. 371 C.p., lovire, prev. de art.193 alin.2 C.p., amenințare, prev. de art. 206 C.p., lovire, prev. de art.193 alin.1 C.p., pentru o perioadǎ de 30 de zile, de la data de 03.10.2019 pânǎ la data de 01.11.2019, inclusiv.

Din analiza întregului material probator administrat până la acest moment procesual, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 30.07.2019,  numita V G , s-a prezentat la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial B , reclamând faptul că, la sfârșitul anului 2017, a fost indusă în eroare de numitul I  IG  , aservită sentimental și transportată în G , unde a fost determinată să practice prostituția, într-un regim brutal de exploatare, timp în care copiii săi, s-au aflat pe teritoriul României, sub controlul familiei traficantului. Gravitatea deosebită a faptelor reclamate a determinat declanșarea urgentă a cercetărilor și alocarea unor resurse investigative considerabile, în vederea elucidării rapide a situației de fapt și stabilirii răspunderii penale.

În cursul urmăririi penale, victima V G a revenit sub controlul celui pe care îl acuza că o traficase, ducându-și din nou copii în casa familiei acestuia. Mai apoi a susținut în fața organelor de urmărire penală că denunțul inițial a fost unul mincinos, fiind formulat sub presiunea exercitată de rudele sale și de persoana vătămată C C.

În continuare, eforturile investigative au vizat verificarea celor două poziții diametral opuse exprimate de persoana vătămată, conducând la stabilirea următoarei situații de fapt:

Din conținutul depozițiilor  date de  persoana vătămată, precum și prin coroborarea altor probe, s-a stabilit că aceasta a practicat prostituția cu intermitențe pe teritoriul G . Prima perioadă a debutat în ultima parte a anului 2017, la scurt timp -  nu mai mult de 2 – 3 săptămâni, potrivit relatărilor fratelui persoanei vătămate – după ce V G ,  îl cunoscuse în M B , pe inculpatul I  I și decisese să pună capăt relației cu tatăl copiilor săi. La momentul plecării către G , persoana vătămată și-a convins rudele că  găsise de lucru la o fabrică de procesare a peștelui, lăsându-i pe cei doi copii, în grija mamei sale.

 Cu ocazia audierii din data de 31.07.2019, în prezența unui apărător desemnat din oficiu și a unui inspector din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, V G a descris formalitățile pe care inculpatul le-a îndeplinit în vederea înregistrării sale ca lucrător sexual, prezentând, totodată, organelor de urmărire penală, înscrisurilor care atestau această calitate. De menționat că, în cuprinsul documentelor, pe lângă numele și prenumele titularului, erau stipulate datele de identificare ale acestuia,  termenul de valabilitate al înregistrării, precum și pseudonimul D  utilizat de persoana vătămată în cadrul stabilimentelor autorizate să găzduiască activități de prostituție.

În timpul aceleiași audieri, persoana vătămată s-a referit la comportamentul adoptat de inculpat pe teritoriul G , în termeni care descriu un regim dur de exploatare. Astfel, acesta obișnuia să o conducă zilnic până la ușa de acces a clubului în care practica prostituția, acolo unde o aștepta pe parcursul întregii zile pentru a se asigura că nu părăsește clădirea fără încuviințarea sa.  Pentru a contabiliza cu precizie încasările și a se asigura că victima nu își însușește nici măcar o parte din banii obținuți, inculpatul păstra evidența prezervativelor utilizate zilnic de aceasta și  o obliga să jure pe sănătatea copiilor săi. Atunci când sumele obținute din practicarea prostituției erau inferioare pragului de 500 – 600 de euro, considerat de inculpat ca satisfăcător, persoana vătămată era admonestată sau chiar bătută, același tratament fiindu-i aplicat și atunci când din cauza oboselii cerea să nu fie dusă la club.

Pe lângă toate aspectele relatate de persoana vătămată, probele administrate în cauză relevă faptul că inculpatul a acaparat aproape în totalitate sumele rezultate din activitățile de prostituției, cărora le-a oferit o destinație care servea doar propriile interese fără a ține cont de cele ale victimei și ale copiilor săi.

În cursul anului 2018, după ce practicase prostituția neîntrerupt timp de câteva luni, în stabilimentele de profil din G ,  V G se întoarce în M B  pentru a petrece o perioadă în compania copiilor săi. Pe parcursul acestui interval, persoana vătămată este nevoită să facă față  suspiciunilor rudelor sale care au chestionat-o pe tema îndeletnicirilor adoptate pe teritoriul G  și să suporte agresiunile repetate ale concubinului său I  I , ca replică la reproșurile pe care i le adresa din cauza bănuielii că acesta ar fi întreținut, în continuare, relații cu numita C C , mama celor șapte copii ai săi.  Potrivit martorului S F, în urma unei astfel de discuții, I  I i-a aplicat persoanei vătămate o corecție fizică extrem de dură, după care a părăsit locuința acesteia și a plecat la B , unde se afla C C .

V P I, fiica în vârstă de 10 ani, a persoanei vătămate arată că în perioada în care mama sa a conviețuit cu inculpatul pe teritoriul M B , acesta stătea câte două - trei săptămâni în locuința lor, după care pleca; totuși, în acest răstimp, a agresat-o fizic atât pe ea cât și pe fratele său mai mic.

În aceeași perioadă, V N, mama persoanei vătămate, sesizează organele de poliție din M, reclamând abuzurile la care era supusă  fiica sa.  În scurt timp, inculpatul I  I  a convins-o pe persoana vătămată să reia relația, iar mai apoi a transportat-o din nou în G pentru a reîncepe activitățile de prostituție, nu înainte ca aceasta să infirme în fața autorităților judiciare britanice tot ceea ce  reclamase mama sa.

În vara anului 2018, V G se afla din nou pe teritoriul G , practicând prostituția.  La data 4.07.2018, solicită și obține certificatul de înregistrare emis de autoritățile germane în baza art. 3 din Legea privind protecția prostituției .

În aceeași perioadă, I  IG folosește sumele de bani rezultate din activitățile infracţionale, pentru a achiziționa un autovehicul , de pe teritoriul M B , înregistrându-se în evidențele autorităților, ca utilizator, înainte de a-l aduce în R . Totodată, achiziționează în schimbul sumei de 1500 de lire sterline, un permis de conducere fals.  La data de 19.08.2018, încheie cu nepotul său I  A R  , un contract de vânzare – cumpărare având ca obiect autoturismul , iar la data de 31.08.2018, îl înmatriculează pe numele acestuia, rezervându-și, totuși, numărul preferențial . Ulterior, începe să utilizeze autoturismul pe teritoriul României, deși nu poseda permis de conducere, iar la data de 12.11.2018, este depistat de către lucrătorii din cadrul IPJ V – Serviciul Rutier, în timp ce conducea, pe drumul european E 85. În momentul legitimării, prezintă un documentul britanic falsificat.

În contextul investigației penale declanșate de autoritățile române împotriva sa, și care potrivit depozițiilor administrate în cauză, a coincis cu o cercetare similară instrumentată de autoritățile britanice, I  I o convinge pe V G să se căsătorească cu el, preluând numele de familie al acesteia. Căsătoria este încheiată în luna ianuarie 2019, după care persoana vătămată este transporată imediat în G și determinată să-și continuie activitățile de prostituție.

În cursul lunii aprilie 2019, I  I devenit între timp ”V”, este trimis în judecată de către Parchetul Tribunalului V pentru săvârșirea infracţionunilor de conducere a unui vehicul fără permis, prev. de art. 335 alin.1 C.p. și uz de fals, faptă prev. de art. 323 C.p. De remarcat, că acesta nu aduce la cunoștința autorităților noul său nume de familie, motiv pentru care rechizitoriul este emis pe numele purtat anterior. În această perioadă, V G se afla pe teritoriul G , continuându-și activitățile de prostituție, în timp ce situația copiilor săi rămași pe teritoriul M B  atrage atenția serviciilor de protecție socială din M.

La mijlocul lunii mai 2019, V G decide să îi transporte pe cei doi copii în R , împiedicându-i să finalizeze anul școlar pe teritoriul M B , iar până la începutul lunii iulie 2019, locuiește împreună cu aceștia și cu inculpatul V IG  , într-un apartament închiriat în mun. R S.  În această perioadă, persoanei vătămate îi sunt prezentate un autoturism și un imobil din comuna S, despre care inculpatul a pretins că fuseseră cumpărate pentru ea din banii obținuți din practicarea prostituției. În realitate, autoturismul a fost achiziționat la data de 12.04.2019, pe numele mamei inculpatului, I  M , fiind totuși înmatriculat sub numărul V. În ceea ce privește casa, inculpatul a convins-o pe V G , că nu ar fi adecvată pentru a le găzdui viața de familie, iar mai apoi a ”vândut-o”, printr-un act încheiat, în prezența acesteia, la sediul Primăriei S, în cadrul unei operațiuni ce ridică suspiciuni că ar fi fost regizată, tocmai pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate.

Pe parcursul intervalului de timp în care a locuit împreună cu inculpatul, în apartamentul din mun. R S, V G a fost bătută de mai multe ori, agresiunile fizice consumându-se în prezența copiilor săi. Acest fapt este atestat de declarațiile minorei V P I, care a evocat mai multe momente în care a fost nevoită să asiste la agresarea mamei sale, de către inculpatul V I .

La începutul lunii iulie 2019, inculpatul V IG o convinge pe  V G să se întoarcă pe teritoriul G , pentru a-și relua activitățile. De data aceasta, pentru a-și impune controlul total, a determinat-o să-i lase pe cei doi copii la locuința familiei sale din  com. S, jud. V. Cu ocazia audierii din data de 31.07.2019, persoana vătămată a pretins că a acceptat varianta propusă de inculpat doar după ce a fost bătută foarte tare, chiar în fața fiului și a fiicei sale.

  Ajunsă pe teritoriul G , V G începe să caute soluții pentru a ieși de sub autoritatea inculpatului, în condițiile în care acesta îi restricționase contactele cu copiii săi, iar în rarele ocazii când reușeau să comunice, aceștia îi spuneau că sunt tratați rău în sânul familiei lui V I . Într-adevăr, fiind audiată în cursul urmăririi penale, minora V P I a confirmat  că atât ea cât și fratele său au fost tratați necorespunzător în casa familiei numitului V I , fiind nevoiți să doarmă pe jos, să suporte injurii  și lovituri, să fie umiliți prin cuvinte jignitoare proferate la adresa mamei lor.

La data de 26.07.2019, în timp ce se afla într-un stabiliment din F , destinat practicării prostituției, V G a solicitat ajutorul mamei sale pentru a  încerca să fugă, intenționând ca, mai apoi, să  revină în țară și să-și recupereze  copiii. Mama victimei, a apelat la rândul său, la un cunoscut aflat pe teritoriul G , reușind să-l convingă pe C C să se deplaseze de la D , la F  pentru a încerca să o extragă pe victimă din bordelul în care aceasta se afla.

În data de 27.07.2019, persoana vătămată C C reușește să o localizeze pe V G , folosind informațiile transmise prin intermediul rețelei de socializare F., de către rudele acesteia aflate pe teritoriul M B . Victima este găsită în camera cu numărul 5 de la etajul întâi al imobilului în care practica prostituția, în compania unei alte persoane de sex feminin pe nume M,  fiind vizibil speriată și prezentând urmele unei agresiuni recente (în urma consultației primite la data de 30.07.2019, la sediul SML B , s-a stabilit că victima prezenta echimoze, ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și puteau data din 27.07.2019).

După ce timp de mai multe ore, așteaptă un moment prielnic pentru a înșela vigilența inculpatului V I G  , care păzea intrarea bordelului, în noaptea de 27/28.07.2019, în jurul orei 02:00, persoanele vătămate C C și V G , părăsesc clădirea, beneficiind de ajutorul unei membru al echipei de pază. Mai apoi, cei doi pornesc spre R , persoana vătămată V G  având asupra sa  și cartea de identitate a inculpatului.

Din conținutul materialelor rezultate în urma implementării măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în cauză rezultă că după fuga persoanei vătămate, V I a anticipat că aceasta va încerca să-și recupereze copiii, astfel că a făcut eforturi pentru a ajunge primul la locuința familiei sale din com. S, jud. N . Pentru a reuși acest lucru, a parcurs fără oprire drumul G – R . Potrivit propriilor relatări, V Ia trecut fraudulos frontiera de stat a României, în condițiile în care nu avea cartea de identitate asupra sa.

În urma exploatării mandatului de supraveghere tehnică prin care s-a autorizat accesul direct la contul privat cu indicativul - ”R A” - creat pe site-ul rețelei de socializare  F. de numitul V I G  , au fost extrase o serie de date cu importanță cardinală în contextul cercetărilor ce au vizat elucidarea împrejurărilor în care s-a produs fuga persoanei vătămate din G .

Cu titlu preliminar, trebuie precizat că, potrivit probelor administrate, inculpatul V I G se asociase pe teritoriul G  cu un alt cetățean român, de etnie rromă, poreclit ”D T”. Acesta se afla în G împreună cu soția și fiul său, dar își câștiga existența  prin obligarea la practicarea prostituției a unor persoane de sex feminin recrutate de pe teritoriul României. Din relatările  persoanei vătămate V G , rezultă că ”D T” avea inițial sub controlul său două persoane de sex feminin.  Una dintre acestea reușise să fugă, cealaltă, pe nume ”M”, se afla în compania persoanei vătămate în ziua în care aceasta a fost extrasă din club, de persoana vătămată C C.  Ca urmare a evenimentelor din noaptea de 27/28.09.2019,  ”M” a fost bătută de ”D T” pentru a relata toate detaliile fugii persoanei vătămate V G . Ulterior, acesta l-a contactat pe inculpatul V  I  G prin intermediul aplicației M., din cadrul rețelei F., transmițându-i mai multe mesaje vocale.

În data de 29.07.2019, persoana vătămată V G  a reușit să ajungă pe teritoriul țării și însoțită de persoana vătămată C  C s-a îndepărtat direct către comuna S, jud. V. Înaite de a intra pe raza localității, a apelat serviciul de urgență 112, solicitând ajutorul autorităților pentru extragerea minorilor din locuința familiei numitului V I .

Cu ocazia primului apel, efectuat la ora 14:15, V G  le relatează celor două operatoare cu care intră în legătură, toate detaliile situației sale. În esență, persoana vătămată reclamă că cei doi copii ai săi sunt privați de libertate în casa familiei celui pe care îl acuză că a obligat-o să practice prostituția pe teritoriul G . Explică faptul că acesta poartă numele”V”, în urma încheierii unei căsătorii formale, prin care a urmărit  să-și schimbe numele de familie și să scape de problemele legale pe care le avea în M B . În același timp, victima pare să conștientizeze faptul că, inculpatul utiliza instituția căsătoriei ca mijloc de a o induce în eroare și ca paravan pentru activitățile sale ilicite. În același timp, V G  se plânge de agresiunile repetate la care a fost supusă pe teritoriul G , menționând echimozele pe care le avea spate ( și care au fost constatate o zi mai târziu de medicul legist), precum și de faptul că  inculpatul o indusese în eroare cu privire la destinația sumelor de bani obținute din prostituție

În urma acestei discuții, V G și  C C s-au prezentat la Postul de Poliție S, acolo unde a fost convocat și martorul D V , referent în cadrul Primăriei S,  care urma să asiste la procedura de încredințare a copiilor. În prezența acestuia,  V G le-a relatat agenților de poliție N C și G I , experiența trăită pe teritoriul G , reclamând și de această dată că a fost indusă în eroare, bătută și obligată se se prostitueze de inculpatul V I .

 În scurt timp, la sediul postului de poliție a ajuns și inculpatul V I , însoțit de mai mulți apropiați de-ai săi, care s-au manifestat agresiv. Persoana vătămată  C C a fost suprinsă în fața ușii de acces a postului de poliție, fiind lovită în mai multe rânduri, în special în zona feței. Agresiunea a continuat și în incinta postului, în condițiile în care C C a încercat să se refugieze în interior, în timp ce agresorul, V  I  îl urmărea, în încercarea de a-i mai aplica și alte lovituri.

După ce a pătruns în postul de poliție, fără a fi intimidat de prezența lucrătorilor,  inculpatul V  I  a continuat să profereze injurii și amenințări cu moartea la adresa persoanelor vătămate C C și V G .

În cele din urmă, inculpatul a fost imobilizat de cei doi agenți de poliție și scos în afara postului, acolo unde a continuat să se manifeste agresiv, proferând amenințări și injurii în fața unui public numeros, estimat de martorul D V , la 35 – 40 de persoane. Mai mult, la diferite intervale de timp, a încercat să forțeze intrarea în postul de poliție, fiind împiedicat de cei doi lucrători.

La scenele  violente descrise mai sus - marcate de agresiuni fizice și verbale, amenințări cu moartea și acte de vandalism, derulate atât în afara Postului de Poliție cât și în incinta acestuia -  au asistat și cei doi minori, care se aflau într-o autoutilitară , cu numărul de înmatriculare . În cele de urmă, aceștia au fost preluați de martorul D V  și agentul de poliție N C și introduși în interiorul postului pentru a fi încredințați mamei lor.

În contextul prezentat mai sus,  V G a apelat din nou serviciul de urgență 112, relatând că se află în interiorul postului de poliție și că din cauza reacției lipsite de fermitate a celor doi agenți.

În cele din urmă, la sediul postului de poliție s-a prezentat un echipaj SMURD care l-a preluat pe numitul C C, transportându-l la Spitalul Județean F .  Ca urmare a loviturilor primite, acesta a suferit un traumatism ocular cu hematom parpebral, hemoragie subconjunctivală, hemoragie sub și epiretiniană. Leziunile au fost inițial  evaluate medico – legal ca necesitând 32 - 34 zile de îngrijiri medicale, sub rezerva reevaluării, în condițiile în care  funcția oculară nu a fost restabilită în întregime.

În urma evenimentelor din data de 29.07.2019, lucrătorii Postului de poliție S au încheiat un proces – verbal prin care s-au sesizat din oficiu pentru săvârșirea infracţionunii prev. de art. 193 C.p., în condițiile în care, au reținut aceștia,  ”numitul C C a declarat verbal că în timp ce se afla pe drumul public din dreptul Postului de Poliție S, a fost lovit de către numitul V I cu pumnii în zona feței în mod repetat”.  În același timp, au încheiat un proces-verbal de constatare a contravenției, prin care i-au aplicat inculpatului o amendă în cuantum de 1000 lei, reținând în sarcina acestuia că în jurul orei 15:00, ”în timp ce se afla în dreptul Postului de poliție S, a provocat scandal cu numitul C C, în sensul că l-a lovit pe acesta cu pumnul în zona ochiului drept.” De menționat că, documentele încheiate de lucrătorii de poliție cu ocazia evenimentelor din după amiaza zilei de 29.07.2019, nu cuprind mențiuni despre  locul exact în care s-a produs agresiunea, caracterul repetat al loviturilor, care au vizat mai multe zone ale corpului, amenințările și injuriile proferate atât în interiorul cât și în incinta postului, intensitatea și durata scandalului, precum și urmările acestuia, în speță, tulburarea gravă a liniștii și ordinii publice, precum și perturbarea pentru  o perioadă de timp a activității instituției.

Amploarea scandalului provocat la postul de poliție este descris în modul cel mai elocvent chiar de inculpatul  V  I , care într-un mesaj vocal expediat utilizatorului L.A., precizează .

La data de 30.07.2019, persoanele vătămate V G și C C se prezintă la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial B , manifestându-și intenția de a formula plângere penală față de V  I  pe care îl acuzau de săvârșirea infracţiunii de trafic de persoane.  Împreună cu o plângere scrisă semnată de V G , au fost depuse și o serie de înscrisuri care atestau calitatea acesteia de lucrător sexual pe teritoriul  G , precum certificatele de naștere ale copiilor săi.

La data de 31.07.2019, V G este audiată în prezența unui apărător desemnat din oficiu și a unui inspector din cadrul ANITP, făcând cu această ocazie o relatare amănunțită a evenimentelor petrecute începând cu momentul întâlnirii inculpatului  V  I , descriind, totodată, modalitatea în care a fost exploatată prin obligare la practicarea prostituției.

În zilele de 31.07.2019 și 1.08.2019, este audiat numitul C C care își manifestă intenția de a formula plângere prealabilă împotriva lui  V  I  pentru săvârșirea infracţionunilor de lovire și amenințare.

La data de 2.08.2019, este audiată în calitate de martor, minora V P I (10 ani), care în prezența unui reprezentant al autorității tutelare și a unui psiholog, a descris relația marcată de scandaluri și agresiuni fizice repetate, dintre mama sa și V  I , G  , a relatat evenimentele petrecute în ziua de 29.07.2019, la Postul de Poliție S, declarând că a observat în mod direct momentul în care inculpatul l-a lovit pe C C și în sfârșit, a reclamat tratamentul  la care ea și fratele ei au fost supuși pe perioada șederii în casa familiei I, din com. S. 

Întoarcerea persoanei vătămate sub controlul inculpatului.

După sesizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și efectuarea audierilor inițiale, starea persoanei vătămate V G a fost marcată de o teamă puternică, fapt remarcat de toți apropiații săi. În data de 4.10.2019,  inculpatul V  I  reușește să o contacteze telefonic și să o convingă să accepte să se întâlnească cu el într-un loc public. Momentul discuției telefonice a fost surprins atât de martorul S N F, cumnata persoanei vătămate, cât și de fiica acesteia, V P I.

În ciuda rugăminților adresate în lacrimi de fiica sa, V G decide să se întâlnească cu inculpatul  V  I , G în fața Centrului comercial Arena, din mun. B . Din acel moment, atât V G , cât și copii săi sunt supuși unui intens proces de captație, pentru a fi determinați să-și schimbe sentimentele față de inculpat, iar mai apoi să acționeze în vederea blocării anchetei desfășurate de Direcţia de Investigare a Infracţionunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva sa.

Metodele de supraveghere tehnică implementate în această perioadă, au relevat în conduita inculpatului două direcții principale de acțiune, ambele ascunse cu abilitate persoanei vătămate. 

Pe de o parte, acesta ține legătura cu o persoană de sex masculin, de care este legat printr-o relație de rudenie și discută despre modalitățile în care pot fi oprite cercetările inițiate ca urmare a  plângerii adresate DIICOT de persoana vatămată. Astfel, inculpatul este sfătuit de interlocutorul său să adopte o atitudine speculativă, adică să se comporte frumos cu  V G , până când aceasta își va retracta declarațiile incriminatorii .

 În al doilea rând, inculpatul V  I , G face eforturi în vederea identificării și recrutării unor persoane de sex feminin pe care să le determine să practice prostituția în folosul său. În acest sens, poartă în mod repetat discuții telefonice cu o persoană de sex feminin pe care încearcă să o recruteze prin metoda ”Loverboy”, utilizând, așadar,  modul de operare care și-a dovedit eficiența în cazul persoanei vătămate V G .

Din conținutul conversațiilor telefonice redate mai sus, rezultă că, în timp ce simulează sentimente de afecțiune față de persoana vătămată V G , urmărindu-și cu abilitate și răbdare obiectivul legat de blocarea investigațiilor ce vizează activitățile sale ilicite, în fapt perpetuează același gen de practici, încercând să identifice noi persoane pretabile activităților de prostituție.  Acest complex de împrejurări face să se profileze riscul ca, odată ce prezenta cauză este finalizată printr-o soluție de netrimitere în judecată, situația persoanei vătămate V G și a celor doi copii ai săi, să se schimbe dramatic. De menționat că, potrivit relatărilor pe care minora V P I, le-a făcut cu ocazia audierii din data de 20.09.2019, în ciuda faptului că inculpatul încearcă să-și cenzureze comportamentul pentru atingerea obiectivelor sus amintite, totuși atitudinea sa lasă deseori de dorit: ”G se purta cu noi așa și așa, uneori era rău și ne vorbea urât. El se purta urât și cu mama și se certa cu ea. Tot el i-a spus mamei că trebuie să-și retragă plângerea și ce anume să zică la poliție.”

Retractarea plângerii și a declarațiilor din data de 31.07.2019

În paralel cu procesul de captație menit să o determine pe V G să adopte poziția procesuală care i se pretindea, inculpatul  V  I  G a elaborat și  strategia  care  trebuia adoptată în relația cu organele judiciare. Fiind conștient de gravitatea acuzațiilor pe care i le adusese persoana vătămată în conținutul plângerii adresate DIICOT, la data de 30.07.2019, inculpatul ticluiește și o justificare pe care aceasta trebuia să o prezinte în momentul retractării declarațiilor. Această justificare a presupus ca persoana vătămată să îi denunțe pe fratele său S A și pe C C, atribuindu-le săvârșirea unor fapte de șantaj, prin care ar fi constrâns-o să formuleze plângere împotriva inculpatului  V  I  G  .

 La data de 6.08.2019,  pe adresa DIICOT - Serviciul Teritorial B  a fost expediat un înscris tehnoredactat, întocmit în numele persoanei vătămate și semnat de aceasta, în conținutul căruia se invocau prevederile art. 158 alin.1 C.p., privind retragerea plângerii prealabile și se prezentau exact justificările expuse mai sus.  În consecință,  s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la presupusa săvârșire de către S A și C C a unei instigări la infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prev. de art. 47 C.p. cu ref la art. 268 alin.1 C.p.

Depoziția dată de persoana vătămată la data de 31.07.2019, conținea nu doar acuzații grave aduse inculpatului ci și o serie de detalii factuale de natură să înlesnească organelor de urmărire penală  strângerea de probe cu privire la faptele supuse investigației. În acest condiții, inculpatul V  I  G a trebuit să elaboreze și o serie replici pe care persoana vătămată trebuia să le ofere organelor judiciare pentru a escamota elementele de fapt esențiale pentru reținerea conținutului constitutiv al infracţiunii de trafic de persoane.

Audierile din  data de 20.09.2019

Cu ocazia audierii de către procuror, la data de 20.09.2019, persoana vătămată V G a arătat că intenționează să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului și că doreste ca cercetările față de acesta să fie sistate. A susținut, așa cum era de așteptat, că a fost obligată de fratele său S A să facă declarații mincinoase împotriva soțului său. De asemenea, l-a acuzat pe C C că a constrâns-o prin amenințări cu moartea, să sesizeze organele de urmărire penală și să-l învinovățească pe  V  I  G de săvârșirea unor fapte inexistente.

V G a admis totuși că a practicat prostituția pe teritoriul G  și că activitățile sale au fost înlesnite de inculpat, care obișnuia să o conducă la bordel dimineața  și să o ia seara. A mai arătat că sumele de bani câștigate zilnic erau remise lui  V  I  G care, la diferite intervale de timp, le trimitea acasă. 

Persoana vătămată a ținut să evidențieze că a practicat prostituția de bunăvoie și de comun acord cu soțul său. De asemenea, a minimalizat importanța agresiunilor fizice pe care le-a suportat, asumându-și vina pentru faptul că, prin comportamentul său, îl determina pe inculpat să o lovească.

Fiind chestionată pe tema violențelor exercitate de inculpat asupra copiilor săi, V G a încercat să califice ca lipsit de importanță episodul în care fiica sa, V P I și-a pierdut o măsea după ce inculpatul a lovit-o în plină figură.

 În aceeași zi, s-a procedat la reaudierea minorei V P I care, spre deosebire de mama sa, a reconfirmat cu precizie aspectele declarate cu ocazia primei audieri. Totodată, a menționat că nu și-a dorit ca mama sa să reia legătura V  I  G  , bănuindu-l pe acesta de un comportament lipsit de sinceritate.

Din observațiile psihologului care a asistat la audierile succesive ale  minorei, rezultă că  aceasta a utilizat în mod constant porecla ”G” pentru a-l plasa pe inculpatul V  I  în firul evenimentelor pe care le-a descris.  Pe toată durata procedurii, a folosit o tonalitate de intensitate joasă, tremurândă, cu mici pauze între fraze. De asemenea, a etalat o stare de discomfort fizic și psihic atunci când a descris evenimentele, printre episoadele evocate fiind acel în care ”G a venit pe la spatele lui C și i-a tras un pumn în ochi”.

Din ”nota informativă privind starea minorei” întocmită de psihologul din cadrul DGASPC, a mai rezultat că, atunci când a fost întrebată dacă ar avea o dorință,  V P I a răspuns cu o voce tremurândă: ”să scap de G”. 

Având în vedere situația de vulnerabilitate în care se regăsesc cei doi copii ai persoanei vătămate, la data de 20.09.2019, o echipă din cadrul DGASPC B  s-a deplasat la sediul instituției pentru a evalua situația minorilor și pentru a o consilia pe mama acestora. Cu această ocazie, persoanei vătămate i s-a propus altenativa unei internări tempoare într-un centru maternal. Deși, inițial, nu a agreat în totalitate această variantă, în cele din urmă V G a fost de acord cu stabilirea unei măsuri de protecție, fiind inclusă în Modulul Maternal din cadrul DGASPC.

Din conținutul referatului întocmit de către reprezentanții  DGASPC, rezultă că, în momentul în care minorii au fost informați că vor merge împreună cu mama lor într-un centru, reacția emoțională a fetiței a fost de încântare și a fost manifestată într-un mod expresiv. 

După punerea în aplicare a măsurii de protecție, începând cu seara aceleiași zile, inculpatul V  I  G a început să o contacteze telefonic pe V G și chiar s-a deplasat la centrul în care aceasta se afla împreună cu copiii, pentru a încerca să intre în contact direct cu aceștia.

Discuțiile telefonice purtate de inculpat cu persoana vătămată au fost interceptate autorizat, fapt ce a prilejuit decelarea unor probe suplimentare cu privire la maniera în care se configurează relația dintre cei doi, în acest moment.

Cu ocazia primului contact telefonic, realizat în data de 20.09.2019, la ora 20:10, V G manifestă o atitudine refractară față de inculpat. Profitând de măsura de protecție dispusă în favoarea sa, persoana vătămată adoptă o atitudine revendicativă, cerându-i inculpatului să-i achiziționeze o locuință  pentru a-i dovedi că intențiile sale au fost mereu sincere.  Persoana vătămată pretinde că se află în imposibilitatea de a părăsi centrul și insistă ca inculpatul să achiziționeze o locuință și să încheie contractul de vânzare – cumpărare pe numele său.

Pe parcursul  celor două zile în care V G și copiii săi au fost integrați în modulul maternal, inculpatul V  I  G a exercitat o presiune constantă, încercând să redobândească atașamentul emoțional al persoanei vătămate și implicit controlul asupra acesteia. În acest sens a împletit rugămințile stăruitoare și efuziunile emoționale

În ziua de 22.09.2019, inculpatul V  I  G o convinge pe persoana vătămată să părăsească centrul maternal și să se întoarcă împreună cu cei doi copii ai săi, în com. S, din jud. V.

La data de 23.09.2019, persoana vătămată V I , din mun. B  s-a adresat Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial B , reclamând faptul că, în aceeași zi, în jurul orei 13:30, în timp ce se afla în fața Judecătoriei B , a avut un conflict verbal cu numitul V  I  pe care l-a acuzat că a exploatat-o prin obligare la practicarea prostituției pe sora sa V G . În replică, acesta a proferat înjurii și a lovit-o puternic cu piciorul în zona șoldului.

 Împreună cu plângerea prealabilă, V I  a prezentat un certificat medico-legal din care rezultă că prezenta o echimoză violacee palidă de 4/2 cm, pe coapsa piciorului drept.

Martor al incidentului a fost, nora persoanei vătămate, numita D I M, care relatează că  imediat după ce a lovit-o cu piciorul pe V I , inculpatul s-a retras în clădirea Judecătoriei.

În concluzie, apreciem că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse şi că este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a urmăririi penale având în vedere că există posibilitatea ca inculpatul să îi  influenţeze pe martorii care urmează a fi  audiaţi.

De asemenea, credem că măsura arestării preventive se impune a fi luată, întrucât lipsa unei riposte  ferme, pe lângă împrejurarea că ar întreţine un climat de nesiguranţă  ar crea inculpatului impresia că poate persista în practicile ilicite.

În cursul urmăririi penale, inculpatul V  I  s-a prevalat în permanență de dreptul la tăcere. Totuși, la data de 3.12.2019, a formulat prin intermediul apărătorului ales, av. G S C, o cerere prin care solicita încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Totodată, a fost depus la dosarul cauzei un document privind cuantumul creditelor fiscale acordate de statul britanic în perioada 06.04.2017 – 5.04.2018, inculpatului V  I  și concubinei sale  C C , precum și celor șase copii pe care cuplul îi avea la acea dată( potrivit susținerilor inculpatului, între timp s-a născut un al șaptelea copil).

Urmărirea penală va fi finalizată după ce la dosarul cauzei va fi depus rezultatul verificărilor și investigațiilor pe care autoritățile judiciare din M B  le efectuează în baza ordinelor europene de anchetă emise. La acel moment se va aprecia și asupra existenței condițiilor pentru încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. 

Examinând propunerea de prelungire a arestării preventive luată faţă de inculpat, judecătorul de drepturi şi libertăţi urmează a avea în vedere atât dispoziţiile dreptului naţIal, cât şi cele ale Convenţiei europene a drepturilor omului, astfel cum au fost interpretate în mod constant de către Curtea europeană.

Din perspectiva Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că potrivit art. 5 par. 1, orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia cazurilor limitative prevăzute şi potrivit căilor legale dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârşit o infracţionune sau când există motive temeinice ale necesităţii de a-l împiedica să săvârşească o infracţionune sau să fugă după săvârşirea acesteia.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că în interpretarea noţiunii „potrivit căilor legale”, în Cauza Pantea împotriva României, Curtea a înţeles să facă trimitere la legislaţia naţională, consacrând obligaţia de respectare a normelor interne procedurale şi de drept substanţial. Astfel, nerespectarea dispoziţiilor legale ce reglementează în dreptul intern materia arestării preventive atrage încălcarea articolului 5, par. 1 lit. c /din Convenţie.

Art. 23 din Constituţie consacră libertatea individuală ca fiind inviolabilă. Reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. (…) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile. (…) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

În temeiul art. 5, par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană arestată trebuie să fie informată, în cel mai scurt termen şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa. Instanţa constată că, în cauză, inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă aceste aspecte.

Paragraful 3 al art. 5 din Convenţie prevede că orice persoană arestată sau deţinută în condiţiile prevăzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.

În raport cu legislaţia naţională, conform art. 234, alin. 1 Cod procedură penală: „arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii”.

Potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Potrivit art. 223, alin. 1 C. proc. pen. „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”

Conform alin. 2 al aceluiaşi articol, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza N.C. contra Italiei, Cauza Campbell şi Hartley contra M B ), în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă ori de prelungire a acestei măsuri nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală.

În acelaşi sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauze precum Brogan s.a. contra M B , O”Hara contra M B  că prevederile art. 5 paragraf 1, lit. c din Convenţie fac referire la noţiunea de suspiciuni întrucât nu este necesar ca la momentul arestării anchetatorii să aibă suficiente probe care să justifice o condamnare.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul V I , judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că temeiurile care au stat anterior la baza luării faţă de acesta a măsurii arestării preventive, subzistă şi impun în continuare prelungirea duratei arestării preventive.

Astfel, din cuprinsul cercetărilor efectuate până la acest moment, rezultă suspiciunea rezonabilă conform căreia inculpatul a comis faptele reţinute în sarcina sa. Situaţia de fapt reţinută de organele de urmărire penală este confirmată de materialul probator administrat în cauză.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că modul în care acesta a comis faptele, conduce la concluzia că privarea de libertate a inculpatului V I este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Judecătorul de drepturi şi libertăţi are convingerea că inculpatul a făcut presiuni asupra părţilor vătămate aceste aspecte rezultând din interceptările telefonice care s-au şi concretizat în retragerile plângerilor penale efectuate împotriva acestuia. Astfel, având la bază determinarea inculpatului şi perseverenţa acestuia, este posibil ca acesta să încerce să influenţeze şi declaraţiile celorlalţi martori care au fost audiaţi sau urmează a fi audiaţi.

În speţă, o eventuală măsură doar restrictivă de libertate si nu privativă nu ar avea  finalitatea urmărită, întrucât  libertatea inculpatului manifestată în  limitele teritoriale fixate ar putea reprezenta un prilej pentru comiterea unor alte fapte de natură penală ori pentru a împiedica bunul mers al activităţii de urmărire penale, cu atât mai mult cu cât la acest moment, urmărirea penală nu a fost finalizată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat, în cauza Tarău împotriva României, că instanţele interne, atunci când optează pentru luarea, menţinerea ori prelungirea măsurii arestării preventive trebuie să precizeze motive concrete în sprijinul argumentului privind „pericolul pentru ordinea publică” şi care să justifice necesitatea luării măsurii. Totodată, este necesar să se invoce probe faptice referitoare la riscurile invocate. În cauza Calmanovici împotriva României, s-a stabilit că autorităţile trebuie să ofere motive „relevante şi suficiente” pentru a justifica necesitatea de a priva o persoană de libertate, trebuie să ţină cont de măsurile alternative, să analizeze individual situaţia inculpatului. Ele nu se pot sprijini în principal doar pe gravitatea faptelor comise. În prezenta cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere în principal gravitatea faptelor comise, dar şi conduita inculpatului care a determinat-o pe numita V G să-şi schimbe declaraţiile date anterior.

Potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Labita contra Italiei sau Neumeister contra Austria) detenţia preventivă poate fi justificată atâta timp cât există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate. Ori, în această cauză, un asemenea interes este evident. În plus, principiul proporţionalităţii (Hotărârea Ambruszkiewicz contra Poloniei) impune ca atunci când se ia o măsură privativă de libertate, să se aibă în vedere necesitatea  realizării unui echilibru între necesitatea într-o societate democratică de apărarea interesului public şi importanţa dreptului la libertate.

Lăsarea în libertate a inculpatului V I , având în vedere modalitatea concretă a săvârşirii faptelor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că prin cercetarea acestuia în stare de libertate s-ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, s-ar produce temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm şi ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare. Prin modul său de acţiune, inculpatul a manifestat o agresiune deosebită, sânge rece şi un deosebit dispreţ profund faţă de valorile morale dar şi organele de ordine, aceste aspecte întărind convingerea judecătorului de drepturi şi libertăţi că, odată pus în libertate, inculpatul se va implica în noi fapte de natură penală.

Raportat la complexitatea cauzei şi a activităţilor infracţiononale care se prezuma a fi desfăşurate de către inculpat, lipsa garanţiilor că acesta va abandona comportamentul antisocial, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că la acest moment, măsura arestării preventive este unica măsură aptă să asigure buna desfăşurare a procesului penal şi împiedicarea reiterării comportamentului infracţional.

Chiar dacă pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esenţială a infracţiunii, aceasta nu înseamnă că aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută prin abstracţie de la gravitatea faptei. Sub acest aspect, existenţa pericolului public poate rezulta, între altele şi din însuşi pericolul social al infracţiunii de care este acuzat inculpatul, de reacţia publică la comiterea unor infracţiuni de trafic de persoane, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii corespunzătoare a autorităţilor faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte.

Având în vedere că probatoriul administrat în cauză relevă gravitatea activităţii infracţionale, se dovedeşte periculozitatea inculpatului V I , existând date suficiente care certifică necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, atât în vederea asigurării bunei desfăşurări a urmăririi penale, pentru suplimentarea probatoriului, cât şi pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Detenţia provizorie în continuare a inculpatului se justifică, aşa cum s-a arătat anterior, pentru a se asigura un sentiment de securitate, prin reacţia promptă a autorităţilor judiciare în asigurarea bunei înfăptuiri a justiţiei în cazul acestor infracţiuni deosebit de grave.

 Urmărirea penală va fi finalizată după ce la dosarul cauzei vor fi depuse rezultatele verificărilor și investigațiilor pe care autoritățile judiciare din M B  la efectuează în baza ordinelor europene de anchetă emise care nu au sosit încă la dosar. Judecătorul de drepturi şi libertăţi observă că motivele pentru care trenează urmărirea penală sunt independente de voinţa organelor de anchetă, acestea întreprinzând toate măsurile ce se impun inculpatul fiind nevoit să suporte aceste consecinţe în considerarea conduitei agresive care impune izolarea acestuia de societate.

Nu se poate reţine că măsura arestului preventiv a depăşit durata rezonabilă din moment ce prin raportare la pedepsele prevăzute de lege pentru faptele imputate perioada de 4 luni respectă exigenţele referitoare la întinderea în timp.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că nu constituie un impediment pentru prelungirea arestării preventive împrejurarea că părţile vătămate şi-au retras plângerile prealabile formulate împotriva sa din moment ce măsura arestului preventiv a fost luată într-o mare măsură prin raportare la implicarea sa în exploatarea sexuală a victimei şi conduita violentă avută atât faţă de aceasta cât şi faţă de mai multe persoane, efectuându-se în continuare cercetări.

Aspectele privitoare la gradul de implicare a inculpatului în activitatea de exploatare urmează a fi avute în vedere cu ocazia cercetării judecătoreşti.

Aşadar, constatând că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul V I continuă să subziste şi se regăsesc în cuprinsul dispoziţiilor art. 223, alin. 1 C. proc. pen, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că prelungirea măsurii arestării preventive este necesară în vederea finalizării actelor de urmărire penală, pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, precum şi pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.

În baza art. 275, alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare