Calitate procesuală activă a Biroului Executorului Judecătoresc în apelul formulat împotriva hotărârii de validare poprire

Decizie 4 din 17.02.2022


Prin Încheierea pronunţată în data de 23.04.2021de către Judecătoria Brăila în dosarul nr. ..., s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei având ca obiect „validare poprire” cerere formulată de creditorul ... S.A., prin B.E.J. ..., în contradictoriu cu debitoarea ... şi terţul poprit Casa Judeţeană de Pensii Brăila.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:

Potrivit art. 167 C.proc.civ., când reclamantul învederează, motivat că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

Conform art. 48 alin. 2 din OUG nr. 80/2013, instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

Constatând că este în interesul continuării procesului, instanţa a pus în vedere creditorului, prin citaţie, să depună la dosar dovada achitării curatorului special în cuantum de 300 lei în contul Baroului Brăila, însă creditorul nu şi-a îndeplinit această obligaţie.

Potrivit art. 242 al.1 C.proc.civ., „Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata”.

Având în vedere că creditoarea nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa, instanţa a suspendat prezenta cauză în temeiul art. 242 alin. 1 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs B.E.J. ..., pentru creditorul .... S.A., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

În acest sens arată că niciun moment instanța de fond, în speță Judecătoria Brăila, nu i-a pus în vedere obligaţia de a indica adresa de domiciliu a pârâtului deoarece deținea toate datele necesare în chiar preambulul cererii de chemare în judecată (validare poprire). Astfel că pentru debitorul ... a indicat adresa de domiciliu ca fiind cea din Brăila, ...., judetul Brăila, iar pentru terțul poprit CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BRĂILA, a indicat adresa sediului acestuia din Brăila, calea Calarasilor nr.19, județul Brăila, drept pentru care, nu se poate reține argumentul instanței cum că ”reclamantul învederează, motivat că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliu/pârâtului sau un at loc unde ar putea fi citat potrivit legii, acesta fiind emanația proprie a instanțe și în niciun caz nu este un motiv învederat de recurentă.

Având în vedere toate aspectele evidenţiate, solicită recalificarea cererii ca fiind o cerere de reexaminare şi nu una de recurs, ca urmare a viciilor de procedură semnalate, urmând a fi judecată ca atare.

Tribunalul, faţă de cererea formulată a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesual active a B.E.J. ... pentru următoarele considerente:

Calitatea de parte în proces raportată la identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, aşa cum este acesta dedus judecăţii presupune preexistenţa unui raport juridic în care executorul judecătoresc trebuie să participe.

Condiţia de exercitare a acţiunii civile, de a formula o pretenţie potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. 1 lit. c din Noul cod de procedură civilă are în vedere invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes ligitim, astfel că cel care formulează cererea trebuie să-l justifice.

Executorul judecătoresc nu este parte în raportul obligaţional, părţi fiind creditorul şi debitorul, astfel că acesta nu poate formula o cerere înaintea instanţei de executare pe temeiul unui raport juridic execuţional.

În speţă, investind instanţa cu o cerere de validare poprire, executorului judecătoresc nu i se atribuie calitate procesuală activă proprie, el nefiind titularul dreptului pretins şi nici mandatarul celui care are acest drept.

Atât poprirea cât şi validarea popririi sunt acte  de executare silită ce cad în sfera de competenţă funcţională a executorului judecătoresc dar părţile raportului juridic de executare silită rămân aceleaşi, creditor, debitor şi terţ poprit.

Aşa fiind, constatând că executorul judecătoresc nu are calitate procesuală activă în promovarea prezentului recurs, Tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesual active şi va respinge recursul ca fiind formulat de o persoană fără calitate.