Litigii cu profesionişti – dizolvare

Cuprins:

„Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia a II-a Civilă sub nr. 5200/118/2021 reclamanta A D a solicitat dizolvarea societăţii pârâte S S S SRL.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că sunt incidente prevederile art. 237 lit. c şi f din Legea nr. 31/1990 a societăţilor întrucât din evidenţele registrului comerţului rezultă că sediul societăţii pârâte a expirat la data de 01.02.2012 şi nu a mai fost prelungit, iar ultimele situaţii financiare au fost depuse în anul 2010, pârâta fiind declarată inactiv fiscal prin Decizia nr. 2024/02.5.2011.

Reclamanta a mai arătat că îşi justifică interesul în condiţiile în care deţine calitatea de asociat al societății pârâte cu o participație de 26%, iar în lipsa unui acord al asociaţilor care să decidă dizolvarea voluntară această dizolvare va complini imposibilitatea asociaţilor de a se reuni pentru a decide dizolvarea societăţii.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.

La data de 18.10.2021, reclamanta a formulat precizări privind interesul său în promovarea prezentei cereri.

În probaţiune s-a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din extrasul emis la data de 22.11.2021 de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa reprezentând starea la zi a firmei a reieşit societatea S S S SRL are sediul social în municipiul C, data expirării dovezii de sediu fiind 01.02.2012.

De asemenea, a reieşit faptul că nu există înregistrări privind situaţiile financiare pe anii 2018-2020.

Din registrul contribuabililor inactivi sau reactivaţi din data de 06.07.2021 a rezultat că societatea pârâtă S S S SRL este inactivă conform OPANAF nr. 2024 din 02.05.2011.

În drept, conform prevederilor art. 227 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor „(1)Societatea se dizolvă prin:

a)trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

b)imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;

c)declararea nulităţii societăţii;

d)hotărârea adunării generale;

e)hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

f)falimentul societăţii;

g)alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.”

Conform prevederilor art. 237 alin. 1 lit. c şi f din Legea nr. 31/1990 „La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazurile în care: c) nu mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirării duratei actului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social ori transferului dreptului de folosinţă sau proprietate asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social; (...) f)societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare;”

Instanţa reţine că posibilitatea dizolvării unei societăţi comerciale cunoaşte condiţii diferite după cum dizolvarea intervine pe cale voluntară, judiciară sau de drept.

Raportat la dispoziţiile legale anterior menţionate, instanţa reţine că prevederile art. 227 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor reglementează cazurile generale de dizolvare a societăţilor, iar lit. d reglementează un caz de dizolvare voluntară prin hotărârea adunării generale a asociaţilor.

În cauza de faţă, reclamanta A D, asociat cu o participaţie de 26% în cadrul societății pârâte S S S SRL, a solicitat dizolvarea acesteia din urmă pentru motivele de la art. 237 lit. c şi f din Legea nr. 31/1990 a societăţilor, însă pentru a interveni dizolvarea voluntară se impune coroborarea acestor dispoziţii legale cu prevederile art. 227 lit. d din acelaşi act normativ care prevăd că societatea se dizolvă prin hotărârea adunării generale.

Societatea pârâtă S S S SRL este o societate cu răspundere limitată, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 194 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor conform cărora „Adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:

a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;

b)să desemneze administratorii şi cenzorii, să îi revoce/demită şi să le dea descărcare de activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;

d)să modifice actul constitutiv.

În concordanţă cu prevederile art. 195 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor adunarea generală a asociaţilor trebuie să se întrunească cel puţin o dată pe an, pentru aprobarea situaţiilor financiare şi repartizarea profitului, dar ea se poate întruni de câte ori este necesar pentru a soluţiona alte probleme de competenţa sa.

Adunarea generală va fi convocată de administratori, cu arătarea ordinii de zi, prin scrisoare recomandată, dacă actul constitutiv nu prevede altă formă. Convocarea se face fie din iniţiativa administratorilor, în îndeplinirea obligaţiilor lor statutare, fie la cererea motivată (arătând scopul convocării) formulată de un asociat sau un grup de asociaţi care deţine părţi sociale reprezentând cel puţin o pătrime din capitalul social.

Instanţa reţine că reclamanta A D este asociat cu o participaţie de 26% în cadrul societății pârâte S S S SRL deţinând 56 părţi sociale, ceea ce reprezintă mai mult de o pătrime din capitalul social (206 părţi sociale), astfel că aceasta avea posibilitatea de a convoca adunarea generală în vederea aprobării situaţiei financiare, modificării actului constitutiv în ceea ce priveşte sediul social sau dizolvarea societăţii.

Or, la solicitarea expresă a instanţei, reclamanta nu a făcut dovada demersurilor în vederea convocării adunării generale şi a imposibilității întrunirii, dar nici dovada neînțelegerilor grave dintre asociați pentru a fi incidente prevederile art. 227 lit. e din Legea nr. 31/1990 a societăţilor.

Susţinerile reclamantei în sensul că societatea pârâtă S S S SRL al cărei asociat este, se impune a fi dizolvată urmare a expirării dovezii de sediu sau a nedepunerii situațiilor financiare, nu pot fi avute în vedere de către instanţă în condiţiile în care obligativitatea modificării actului constitutiv şi aprobării situaţiei financiare anuale revenea adunării generale a asociaţilor care putea fi convocată chiar de către reclamantă.

Or, motivele invocate de către reclamantă în susţinerea cererii de dizolvare reprezintă consecinţa propriei culpe în executarea obligaţiilor şi nimeni nu se poate prevala de propria culpă în susținerea intereselor sale (principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans).

Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge cererea, ca neîntemeiată.”

Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 204/26.05.2022 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de insolvenţă şi litigii cu profesionişti şi societăţi.

Domenii speta

Spete similare