Scutire plata amenzii

Sentinţă penală 1 din 11.05.2021


Prin cererea înregistrată ca dosar asociat sub nr 2983/118/2019/a2, domnul avocat I C, apărător al inculpaţilor D C şi D C în dosarul penal nr 2983/118/2019, a solicitat scutirea de la plata amenzii judiciare de 1000 lei ce i-a fost aplicată încheierea din 28 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr 2983/118/2019.

În motivarea cererii, domnul avocat arată că a fost sancţionat cu amenda judiciară pentru lipsa de la termenul de judecată din 28 aprilie 2021, însă lipsa s-a datorat faptului că domnul avocat a avut reprezentarea faptului că dosarul va fi în stare de amânare, ca urmare a cererii de amânare formuată de domnul avocat D D. Astfel, în contextual în care era formulată o astfel de cerere de amânare a cauzei, domnul avocat I C a apreciat că prezenţa sa la termenul de judecată este inutilă.  Faptul că domnul avocat D D, ce a solicitat amânarea, nu a depus şi dovada motivului de amânare, este doar o omisiune a acestuia, ce va fi suplinită cu ocazia soluţionării cererilor privind scutirea de la plata amenzii judiciare, formulate de avocaţii sancţionaţi judiciar.

Astfel, domnul avocat I C argumentează că, chiar şi dacă ar fi fost prezent la termenul de judecată, cauza tot s-ar fi amânat, şi, ca atare, amendarea sa apare ca nejustificată. Susţine totodată că nu se pune problema faptului că ar fi avut un comportament procesual de rea-credinţă, ci dimpotrivă.

Examinând actele şi lucrările dosarului nr 2983/118/2019, pe rolul Tribunalului Constanţa, tribunalul reţine următoarele:

Dosarul penal nr 2983/118/2019 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 23 mai 2019 şi are ca obiect judecarea a 5 inculpaţi sub aspectul săvârşirii mai multor fapte apreciate de parchet ca infracţiuni, respective spălarea banilor şi evaziune fiscală.

Dosarul a parcurs camera preliminară în perioada mai 2019 –21 07 2020, respectiv 24 07 2020 -22 09 2020 în calea de atac a contestaţiei.

La data de 18 septembrie 2019 domnul avocat I C a depus delegaţie de avocat pentru inculpaţii  D C şi D C şi a solicitat amânarea cauzei motivat de împrejurarea că abia la data respectivă a fost angajat şi necesită studierea dosarului şi pregătirea apărării. Cererea a fost admisă, cauza fiind amânată la 16 10 2019. 

În camera preliminară, pentru termenul din 18 01 2020, avocatul D D a solicitat lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei, motivate de împrejurarea că se află la o altă instanţă.

La termenul din 18 01 2020 cauza s-a amânat pentru lipsa avocatului D D, însă s-a constatat şi lipsa în sală a domnului avocat I C, care s-a prezentat doar după finalizarea dezbaterilor în cauza respectivă.

Avocatul D D a lipsit şi la termenele de judecată din 04 03 2020, 27 05 2020, fapt pentru care s-a dispus amânarea cauzei.

Prin urmare, cauza a suferit un număr important de amânări şi o soluţionare mult peste termenul prevăzut de lege, în cea mai mare parte ca urmare a lipsei unora sau altora dintre avocaţii aleşi ori pentru pregătirea apărării.

Pentru judecata în fond, s-a stabilit primul termen de judecată la 29 noiembrie 2020. La acest termen de judecată a lipsit domnul avocat I C, fără a încunoştinţa instanţa despre aceasta ori despre motivul lipsei, cauza fiind amânată, între altele, şi pentru lipsa de apărare a inculpaţilor pe care îi asistă. 

La următorul termen de judecată, din 03 02 2021, a lipsit domnul avocat I C, fără a încunoştinţa instanţa sau a depune justificarea lipsei de la termenul de judecată.

La al treilea termen de judecată, din 03 03 2021, a lipsit domnul avocat I C, fără a încunoştinţa instanţa sau a depune justificarea lipsei de la termenul de judecată.

La al patrulea termen de judecată, din 31 03 2021, a lipsit domnul avocat I C, fără a încunoştinţa instanţa sau a depune justificarea lipsei de la termenul de judecată. Este de precizat că amânarea cauzei la acest termen s-a datorat exclusiv lipsei domnului avocat I C, apărarea fiind asigurată pentru ceilalţi inculpaţi. De asemenea, la acest termen s-au pus în discuţie aspecte importante de procedură, respectiv modul cum inculpaţii înţeleg să-şi facă apărarea. Grefierul de şedinţă a luat ulterior legătura telefonic cu domnul avocat I C şi i-a comunicat expres data următorului termen de judecată, precum şi solicitarea instanţei de a fi prezent, iar domnul avocat a confirmat prezenţa pentru termenul următor. S-au emis mandate de aducere pentru inculpaţii asistaţi/reprezentaţi de domnul avocat I C.

La al cincilea termen de judecată, din 28 054 2021, a lipsit domnul avocat I C, fără a încunoştinţa instanţa sau a depune justificarea lipsei de la termenul de judecată.

Pentru acest termen de judecată domnul avocat D D a trimis o cerere de amânare a cauzei motivat de împrejurarea că susţine o cauză pe rolul Tribunalului Vrancea. Conform extrasului depus, cauza avea ca obiect contestaţie la respingerea cererii de liberare condiţionată.

Instanţa a aplicat amenda judiciară de 1000 lei domnului avocat I C, în temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedură penală, motivând că se constată lipsa nejustificată succesiv a avocatului inculpaţilor D C şi D C, cauza trenează pe rolul instanţei ca urmare a amânărilor succesive datorate lipsei avocaţilor şi neasigurării apărării in cauză, din acest motiv fiind imposibil a se începe cercetarea judecătorească. Tribunalul reţine că un inculpat a fost prezent la termenul de judecată, astfel că, dacă apărarea era completă, existau condiţii pentru începerea efectivă a cercetării judecătoreşti.

În raport de această situaţie de fapt procedurală indicate de actele dosarului, tribunalul apreciază cererea domnului avocat I C, de scutire de la plata amenzii judiciare, ca fiind manifest nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente esenţiale:

1.Asigurarea apărării inculpaţilor-clienţi în dosarele penale, în baza contractului de asistenţă judiciară, constituie o obligaţie legală pentru avocat, iar nu o posibilitate lăsată la aprecierea sa. Apărarea trebuie asigurată pe tot parcursul procesului, iar în cauzele în care este obligatorie (precum situaţia de faţă), asigurarea apărării este la fel de necesară/imperativă ca prezenţa completului de judecată sau a procurorului. Din acest punct de vedere, în lipsa unor motive obiective (iar acestea nu au fost indicate/probate nici măcar în prezenta cerere) domnul avocat nu are dreptul de a lipsi de la termene de judecată, indiferent care va fi conţinutul dezbaterii în şedinţa respectivă. 

2.Avocatul nu are dreptul de a stabili sau aprecia el însuşi dacă dosarul va fi în stare de amânare şi dacă se va dispune în acest sens de către completul de judecată. Numai completul de judecată, la momentul şedinţei de judecată, poate decide cu privire la acest aspect. Din această perspectivă, domnul avocat I C nu poate invoca faptul că a lipsit pentru că ştia sau aprecia dumnealui că se va amâna cauza.

3.Chiar în lipsa apărării unui alt inculpat decât clienţii săi, în dosar se putea ivi necesitatea dezbaterii unor măsuri procesuale care implicau apărarea inculpaţilor asistaţi de domnul avocat I C. Cu titlu de exemplu, exista posibilitatea ca mandatele de aducere emise pe numele inculpaţilor D să fie executate şi aceştia să fie aduşi la judecată silit, caz în care, în lipsa domnului avocat, instanţa s-ar fi aflat în imposibilitate legală de a proceda la ascultarea lor, fie şi pentru a stabili dacă doresc judecata în procedură simplificată sau nu. De asemenea, dată fiind lipsa de la toate termenele de judecată a inculpaţilor, completul de judecată putea decide punerea în discuţie  a unor măsuri procesuale necesare aducerii acestora, inclusiv luarea măsurii arestării preventive în cursul judecăţii, o astfel de măsură nedepinzând de asigurarea apărării altui inculpat, deoarece este intuitu personae, dar fiind esenţială prezenţa avocatului -care, în speţă, nu s-a realizat din culpa acestuia. 

4. Atitudinea procesuală a domnului avocat de a lipsi la TOATE termenele de judecată acordate de instanţă, şi de a nu se justifica pentru niciunul dintre acestea, indică un comportament procesual lipsit de loialitate şi colaborare cu instanţa de judecată, în condiţiile în care avocatul trebuie să fie un partener loial organelor judiciare şi trebuie să-şi dea concursul la soluţionarea eficientă a cauzelor, desigur, prin apărarea intereselor clienţilor săi, dar fără a pricinui amânarea nejustificată a judecăţii sau a eventualelor măsuri procesuale ce se puteau lua pe parcursul acesteia.

Este de remarcat că, la judecata pe fond a camerei preliminare, domnul avocat D l-a putut substitui pe domnul avocat I C, în timp ce, în cursul judecăţii, chiar pentru punerea în discuţie şi adoptarea unor măsuri procesuale de mult mai mica importanţă, care totuşi ar fi contribuit la începerea cercetării judecătoreşti,  domnul avocat I C nu ,,poate” asigura substituirea domnului avocat D (între altele, şi pentru că însuşi dumnealui lipseşte), cu toate că, potrivit propriei susţineri, este la curent cu activităţile domnului avocat D, rezultând că au o anumită colaborare în dosar.

5. Pentru a răspunde punctual apărării domnului avocat în sensul că dosarul s-ar fi amânat oricum, tribunalul reţine că, în condiţiile amânării cauzei atât în camera preliminară cât şi în fond, de nenumărate ori ca urmare a lipsei domnului avocat D, putea fi previzibil în mod rezonabil că instanţa ar putea adopta -după punerea în discuţie -a altor măsuri  care să înlăture această imposibilitate de a începe judecata cauzei, cum ar fi desemnarea unui avocat din oficiu. Într-o  atare situaţie, pe care domnul avocat nu o poate stabili el însuşi, cercetarea judecătorească ar fi putut începe, dacă domnul avocat era prezent. Lipsa (şi) a domnului avocat I C de la termen a putut împiedica instanţa să adopte o astfel de măsură, inclusiv din perspectiva egalităţii de tratament juridic a situaţiilor celor doi avocaţi lipsă. 

Faţă de considerentele de mai sus, cererea domnului avocat I C de a  fi scutit de la plata amenzii judiciare -modice, în raport cu comportamentul procesual adoptat -este apreciată ca nefondată, urmând a fi respinsă.