Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:2021:…………

Dosar nr. ………….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 8

Şedinţa publică din 17 februarie 2021

PREŞEDINTE : ………….

GREFIER : ………………

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror …………. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov.

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpatului S.I., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, în formă continuată, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen.

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art. 369 alin. 1 C.pr.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată că, dezbaterile în fond asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2021, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi la care se face trimitere. 

T R I B U N A L U L

Asupra procesului penal de faţă.

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov cu nr. 103/P/2013 din data de 26 septembrie 2018, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S.I., pentru săvârşirea infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”,  în formă continuată, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen.

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului S.I. faptul că, în calitate de fermier persoană fizică sau PFA (în anul 2013), înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor cu codul RO …….. (persoană fizică) şi RO ……… (PFA), în fiecare dintre campaniile din perioada 2010-2013, cu rea-credinţă, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, prin cererile unice de plată pe suprafaţă cu nr. 12.402/13.05.2010, nr. 14.491/09.05.2011, nr. 14.421/15.05.2012 şi nr. 13.542/25.04.2013 depuse la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt, a solicitat plăţi pentru suprafaţa totală de 40 ha, situată în blocurile fizice 63866-449, 63866-455 şi 63866-421, având destinaţia de păşune, declarând necorespunzător adevărului că o utilizează în mod legal şi potrivit obligaţiilor asumate, deşi aceasta era deţinută în baza unui titlu încheiat cu încălcarea normelor legale (potrivit art. 4 alin. l din Ordinul M.A.D.R nr. 246/23.04.2008 noţiunea de „documente doveditoare ale dreptului de folosinţă şi utilizare a terenului", cuprinde documentele care fac dovada utilizării legale a terenului agricol pentru care s-a depus cererea de plată, conform art. 7 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 125/2006), respectiv contractul de arendare nr. 17/2010 încheiat cu Primăria Comunei ...., cu toate că în calitatea sa de primar avea interdicţie să încheie astfel de acte şi nu a utilizat efectiv acele/suprafeţe, în realitate fiind folosite de alte persoane şi prin urmare nu şi-a respectat angajamentele asumate prin cererile formulate, urmărind şi obţinând pe nedrept fonduri din bugetul UE, în suma totală de 181.309,12 lei, din care 84.848,33 lei în calitate de fermier persoană fizică (campanii 2010, 2011) şi 96.460, 79 lei în calitate de fermier PFA (campanii ani 2012, 2013), faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, în formă continuată, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen.

Totodată, s-a reţinut că, în faza urmăririi penale, inculpatul S.I. s-a prevalat de dreptul la tăcere.

Starea de fapt mai sus prezentată a fost reţinută în baza actelor întocmite şi a probelelor administrate în faza urmăririi penale, respectiv:

- plângerea formulată, la data de 22.11.2013, de către  numiţii N.N., K.T. şi C.D. (f.1 vol.I d.u.p.);

- adresa DNA - Serviciul de registratură, grefa, arhivă şi relaţii cu publicul nr. 2110/12.03.2014 de înaintare a plângerii formulate de numitul N.N., împreună cu plângerea şi actele anexate acesteia (f.2-67);

- ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, din data de 18.11.2013, prin care s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare, împreună cu documentele anexate - dosar D.N.A. nr. 104/P/2013 (f.70-173);

- ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, din data de 25.11.2013, prin care s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare, împreună cu documentele anexate - dosar D.N.A. nr. 108/P/2013 (f.176-248);

- ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, din data de 18.03.2014, prin care s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare, împreună cu documentele anexate - dosar D.N.A. nr. 26/P/2014 (f. 3-544 vol.II d.u.p.);

- corespondenţa purtată cu A.P.I.A. referitor la constituirea de parte civilă în cauză (f. 37-92 vol.III d.u.p.);

- adresa A.P.I.A. nr. 24658/13.06.2018 de constituire de parte civilă în cauză (f.42-57;

- adresa A.P.I.A. nr. 17376/07.09.2018 privind precizări în legătură cu constituirea de parte civilă în cauză (f.61 -92);

- declaraţiile martorilor C.D. (f. 93-96), V.Z. (f.57-101), K.T. (f.104-108), K.F. (f.109-113), V.S.Z. (f.115-119), A.I. (f.120-123), G.F. (f.124-128), R.B. (f.129-132), F.M. (f. 133-136), S.J.C. (f. 137-143), U.A. (f.144-148), P.A. (f.149-152),  D.A. (f.153-158) şi F. Z. (f.159-162);

- procesul-verbal din data de 04.06.2018, privind aspecte aduse la cunoştinţă de martorul V.Z. (f.102-103);

- procesul-verbal din data de 04.06.2018, privind aspecte aduse la cunoştinţă de martorul K.F. (f.114);

- procesul-verbal de cercetare la faţa locului, din data de 04.07.2018, împreună cu planşa fotografică anexată (f.166-178);

- adresa A.P.I.A - Centrul Judeţean Covasna nr. 11733/06.07.2018, împreună cu hărţile cu puncte GPS localizate cu ocazia cercetării a faţa locului (f.181-185);

- adresa A.P.I.A. nr. 4561/26.04.2018 privind situaţia plăţilor efectuate către S.I. (f. 188-189);

- adresa A.P.I.A. nr. 4562/26.04.2018 privind hărţile blocurilor fizice pentru care S.I. a solicitat plăţi (f.192);

- procesul-verbal din data de 02.05.2018 privind imaginea de ansamblu a blocurilor fizice pentru care S.I. a solicitat plăţi (f.193-195);

- procesul-verbal din data de 03.05.2018 privind analizarea datelor puse la dispoziţie de către A.P.I.A. prin adresa 4562/26.04.2018 (f.196-253);

- adresa Primăriei com. .... nr. 52/04.01.2017 privind imposibilitatea punerii la dispoziţie a informaţiilor solicitate (f.256-257);

- adresa Primăriei com. .... nr. 52/04.01.2017 privind filele din registrul agricol şi adeverinţele eliberate pentru S.I., împreună cu actele anexate (f.258-282);

- adresa Primăriei com. .... nr. 1328/26.04.2018 privind contractele încheiate şi adeverinţele eliberate referitor la A.I., împreună cu actele anexate (f.285-290);

- adresa Primăriei com. .... nr. 1328/02.05.2018 privind contractele încheiate şi adeverinţele eliberate referitor la A.I., împreună cu actele anexate (f.291-323);

- adresa Primăriei com. .... nr. 1906/19.06.2018 privind hărţile cadastrale ale blocurilor fizice 421, 449 şi 455, împreună cu actele anexate (f.326-329);

- adresa Primăriei com. .... nr. 2143/10.07.2018 privind plăţile achitate de S.I. în baza contractului 17/12.05.2010 (f.332);

- adresa Primăriei com. .... nr. 2190/18.07.2018 privind perioada în care a fost planificat în concediu primarul S.I. (f.335-336);

- adresa Primăriei com. .... nr. 2637/07.09.2018 privind filele din registrele unde a fost înregistrată adeverinţa nr. 2197/2010 şi contractul de păşunat nr. 17/2010 (f.339-343);

- adresa O.N.R.C. Covasna nr. 17019/13.09.2018 privind înregistrarea S.I. P.F.A., împreună cu documentele anexate (f.347-368);

- adresa Primăriei com. .... nr. 1719/27.05.2015 privind contractele de arendare încheiate în perioada 2007-2014, împreună cu documentele anexate (f.5-47 vol.IV d.u.p.);

- adresa A.P.I.A. nr. 3917/05.06.2015 privind înaintarea cererilor unice de plată formulate de S.I. şi a actelor anexate acestora (f.50-51);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2007, împreună cu actele anexate (f.52-76);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2008, împreună cu actele anexate (f.77-104);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2009, împreună cu actele anexate (f.105-136);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2010, împreună cu actele anexate (f.137-178);

- cererea unică de plată nr. 12402/13.05.2010 (f.138);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2011, împreună cu actele anexate (f.179-228);

- cererea unică de plată nr. 14491/09.05.2011 (f.181);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2012, împreună cu actele anexate (f.229-274);

- cererea unică de plată nr. 14421/15.05.2012 (f.233);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2013, împreună cu actele anexate (f.275-317);

- cererea unică de plată nr. 13542/25.04.2013 (f.277);

- dosarul conţinând cererea unică de plată formulată de S.I., în anul 2014, împreună cu actele anexate (f.318-347);

- cererea unică de plată nr. 13679/08.05.2014 (f.319);

- dosarele conţinând cererile unice de plată şi documentele anexate depuse de S.I. (E.), în perioada 2009-2014 pentru schemele de plată pe zootehnie (f.348-544);

- adresa D.S.V. Covasna nr. 431/10.01.2017 privind numărul de animale deţinut de S.I. împreună cu actele anexate (f.3-40 vol.V d.u.p.), şi

- adresa D.S.V. Covasna nr. 843/17.01.2017 privind numărul de animale deţinut de S.I. împreună cu actele anexate (f.43-141).

După înregistrarea şi repartizarea aleatorie a dosarului, judecătorul de cameră preliminară a procedat potrivit art. 342-348 C.pr.pen.

În termen legal, inculpatul S.I. a formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, însă, prin încheierea nr. 23/CP/11.12.2018, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Covasna, a respins, ca nefondate aceste cereri şi excepţii şi în consecinţă,  a constatat legalitatea sesizării instanţei, cu rechizitoriul nr. 103/P/2013 din 26.09.2018 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, privind pe inculpatul S.I., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii privind pe inculpat.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie inculpatul S.I.,  care a fost respinsă, ca  nefondată, prin încheierea penală nr. 10/CP/31.01.2019 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală.

Încheierea fiind definitivă, completul de judecată a fixat primul termen de judecată pentru data de 20.03.2019, dispunând citarea părţilor, precum şi celelalte măsuri pentru pregătirea judecăţii, în condiţiile legii, termen pentru care, inculpatul S.I. a depus la dosar o cerere, prin care a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, în vederea organizării şi pregătirii apărării (f.107 vol.I d.f.), iar parte civilă a solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte  responsabilă civilmente, a P.F.A. S.I., şi, după punerea în discuţia părţilor, instanţa a admis cererea inculpatului, şi a părţii civile, dispunând citarea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente, pentru noul termen de judecată fixat pentru data de 15.04.2019. 

La termenul de judecată din data de 15.04.2019, inculpatul S.I., în calitate de  titular a P.F.A. S.I., CUI ….., cu sediul în com. ...., nr. …, jud. …., a depus la dosar Dispoziţia nr. 1/2019, prin care a fost numit în calitate de administrator special, pentru P.F.A. S.I. pe numita S. E., care să reprezinte interesele societăţii în prezentul dosar penal (f.117 vol.I d.f.), şi în vederea citării cesteia, în urma punerii în discuţia părţilor, s-a fixat un nou termen de judecată, pentru date de 13.05.2019, însă la acest termen, inculpatul a depus la dosar Rezoluţia nr. 1734/25.04.2017 a O.N.R.C. – Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Covasna, prin care s-a dispus radierea din registrul comerţului a S.I. PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, cu nr. de ordine la registrul comerţului F14/451/2011, precum şi Certificatul de radiere eliberată la data de 26.04.2017, împreună cu rezoluţia nr. 2195/08.07.2011 al O.R.C. de pe lângă Tribunalul Covasna, prin care s-a dispus înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării S.I. P.F.A. (f.126,127,128 vol.I d.f.), astfel că, în urma punerii în discuţia părţilor, prin încheierea din data de 13.05.2019, instanţa a dispus ca S.I. P.F.A. să nu mai fie citată în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente, având în vedere că aceasta a fost radiată, deci nu mai există.

La acelaşi termen de judecată din data de 13.05.2019, inculpatul prezent fiind în instanţă, prezent fiind şi reprezentanta părţi civile, s-a  făcut o prezentare succintă a actului de sesizare al instanţei, după care s-a procedat conform art. 374 alin. 2 - 4 C.pr.pen., însă inculpatul S.I., a arătat că nu se consideră vinovat de săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, solicitând, în consecinţă, judecarea cauzei, potrivit procedurii de drept comun, şi totodată a arătat că, nu doreşte să dea declaraţie în cauză (f.129 vol.I d.f.).

Aşa fiind, după punerea în discuţie a probelor propuse de parchet şi părţile din cauză, instanţa a dispus începerea cercetării judecătoreşti.

În cursul cercetării judecătoreşti instanţa a admis şi a administrat proba cu martorii V.Z. (f.161 vol.I d.f.), K.T. (f.162 vol.I d.f.), K.F. (f.164 vol.I d.f.), C.D. (f.2-3 vol.II d.f.), V. S.-Z. (f.4-5 vol.II d.f.), A.I. (f.6 vol.II d.f.), G.F.z (f.26 vol.II d.f.), R.B. (f.27-29 vol.II d.f.), S. J.-C. (f.30-31 vol.II d.f.), F. M. (f.77-78 vol.II d.f.), U.A. (f.79 vol.II d.f.), P.A. (f.87-88 vol.II d.f.), D.A. (f.89-90 vol.II d.f.), F. Z. (f.91-92 vol.II d.f.) – propuşi de parchet, solicitaţi şi de inculpat, fiind audiaţi la propunere inculpatului (f.96 vol.II d.f.) şi martorii  C. J. (f.119 vol.II d.f.), K. J. (f.120 vol.II d.f.), P. J. (f.193 vol.II d.f.), V. S. (f.194 vol.II d.f.) şi S. L. (f.8 vol.III d.f.).

Totodată, s-a solicitat copia cazierului judiciar al inculpatului (f.70 vol.II d.f.) şi copia sentinţei penale nr. 62/12.04.2018 a Judecătoriei Sf. Gheorghe şi dispozitivul deciziei penale nr. 329/Ap din 16.04.2019 a Curţii de Apel Braşov, fiind înaintată şi dovada achitării amenzii penale de 7.080 lei (f.201-208,209,210,211vol.II d.f.), şi la propunerea parchetului, s-a solicitat copia procesului-verbal încheiat la data de 24.04.2010, încheiat cu ocazia adunării cetăţeneşti din com. ...., (f.51,52-57 vol.II d.f.)

De asemenea, se constată că, inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize contabile judiciare, în vederea  aflării adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei (f.11-12 vol.III d.f.), însă, după obţinerea relaţiilor de la parte civilă A.P.I.A. Bucureşti (f.80-87 vol.III d.f.), raportate şi la documentele aflate la dosar, în şedinţa publică din data de 14.12.2020, după punerea în discuţia părţilor, în baza art. 100 alin. 4 lit. b C.pr.pen., instanţa a respins această probă.

Tot la solicitarea inculpatului, după punerea în discuţie, instanţa a admis proba cu înscrisuri, privind soluţiile date de parchet şi de instanţele judecătoreşti la acţiunile denunţărilor (f. 113-157 vol.III d.f.).

La termenul de judecată din data de 18.12.2020, inculpatul a arătat că doreşte să dea declaraţie în cauză, acesta fiind audiat la acelaşi termen (f.110-112 vol.III d.f.), însă, în declaraţia dată, acesta şi-a menţinut poziţia avută la debutul cercetării judecătoreşti, arătând că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

Pe tot parcursul cercetării judecătoreşti, au fost depuse la dosarul cauzei recipisele de consemnare a sumelor reţinute din salariul inculpatului, în baza ordonanţei de instituire a măsurii asigurătorie a popririi dispusă prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din data de 22.05.2018 şi din data de 24.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, până în prezent, fiind indisponibilizată, consemnată şi pusă la dispoziţia instanţei, suma totală de 80.883,72 lei.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 22.11.2013, s-a înregistrat la D.N.A.- Serviciul Teritorial Braşov, plângerea formulată de către martorii denunţători N.N., K.T. şi C.D. vizând săvârşirea de către S.I., în calitate de primar al comunei ...., a mai multor infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 C.pen., fals în declaraţii, prev. de art. 326 C.pen., şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, formându-se dosarul nr. 103/P/2013 (f.1 vol. I d.u.p.).

Ulterior, la acest dosar au mai fost reunite dosarele cu nr. 104/P/2013, format ca urmare a ordonanţei de declinare emisă, la data de 18.11.2013, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în dosarul 585/P/2013 (f.71 vol. I), nr. 108/P/2013, format ca urmare a ordonanţei de declinare emisă, la data de 25.11.2013, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în dosarul 515/P/2013 (f.177 vol. I) şi nr. 26/P/2014, format ca urmare a ordonanţei  de declinare emisă, la data de 18.02.2014, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe în dosarul 2725/P/2013 (f.4-5 vol. II), toate vizând săvârşirea de către S.I., în calitate de primar al comunei ...., a aceloraşi fapte de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 C.pen., fals în declaraţii, prev. de art. 326 C.pen., folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 182 alin. l din Legea nr. 78/2000.

Apoi, prin ordonanţa din data de 03.05.2018, s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 C.pen. şi fals în declaraţii, prev. de art. 326 C.pen., şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, în prezenta cauză efectuându-se cercetări cu privire la obţinerea de către inculpatul S.I. de subvenţii A.P.I.A., în cadrul schemei de plată unice pe suprafaţă (S.A.P.S.)., care constă în plata unei sume uniforme de bani la hectar, plătibilă o singură dată pe an, decuplată total de producţie.

În perioada 2010-2013, în cadrul Uniunii Europene, regulile privitoare la schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune au fost prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune, Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct în cadrul politicii comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plată unică pe suprafaţă, care condiţionează plata subvenţiilor către agricultori de respectarea normelor în materie de terenuri, de producţie şi de activitate agricolă, iar la nivel naţional condiţiile de acordare a schemelor de plăţi directe şi plăti naţionale directe complementare au fost prevăzute în O.U.G. nr. 125/2006 (în prezent abrogată prin O.U.G. nr. 3/2015), O.U.G. nr. 74/2009, Ordinele M.A.D.R. nr. 246/2008, nr. 118/2009, nr. 41/2010, nr. 30/147/2010 şi nr. 32/2013.

Conform art. 6 din O.U.G. nr. 125/2006 (în prezent abrogată prin O.U.G. nr. 3/2015), beneficiarii plăţilor directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (S.A.P.S.) puteau fi „persoane fizice şi/sau juridice care exploatează terenurile agricole, pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau altele asemenea.

Potrivit art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 125/2006, solicitanţii menţionaţi anterior aveau obligaţia să fie înscrişi în Registrul fermierilor, administrat de către A.P.I.A, să depună cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

a. să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha;

b. să declare toate parcelele agricole;

c. să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;

d. să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţilor;

e. să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

f. să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea.

Pentru cerinţa prevăzută la punctul f, în art. 4 alin. l din Ordinul M.A.D.R nr. 246/23.04.2008 s-a detaliat noţiunea de „documente doveditoare ale dreptului de folosinţă şi utilizare a terenului", acestea fiind, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat sau adeverinţa eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol, în cazul în care documentele prevăzute anterior nu pot fi puse la dispoziţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Apoi, art. 30 din Regulamentul CE nr. 73/2009, prevede că „nicio plată nu va fi făcută către beneficiarii pentru care a fost stabilit că au creat condiţii artificiale cerute pentru obţinerea plăţilor, cu scopul obţinerii unui avantaj contrar obiectivelor schemei de suport/plată".

Astfel, constatându-se că sesizarea numitului N.N., din care rezultau indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada 2007-2013, numitul S.I. s-a folosit de declaraţii false, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin cererile depuse la A.P.I.A.,  îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, prin ordonanţa nr. 103/P/2013, din data de 01.09.2015, în temeiul art. 305 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale, in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 (f.1 vol.III d.u.p.).

După disjungerea cauzei, prin ordonanţa procurorului din data de 03.05.2018, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 C.pen., şi art. 326 C.pen., şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe (f.2-5 vol.III d.u.p.), prin ordonanţa din data de 22.05.2018, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în cea prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen., (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen., şi efectuarea în continuare a acţiunii penale faţă de suspectul S.I., pentru săvârşirea acestei infracţiuni (f.7-13 vol.III d.u.p.)

Apoi, prin ordonanţa din data de 05.07.2018, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului S.I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000,  cu aplicarea art. 35 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen. (f.18-26 vol.III d.f.)

Astfel, din probelele administrate în faza urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă următoarele:

Inculpatul S.I. este primarul comunei ...., jud. Covasna, având această calitate în mai multe mandate succesive, şi este înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor cu codul RO ……….. ca fermier - persoană fizică, şi ca fermier - persoană fizică autorizată (P.F.A.) cu codul RO ………, deţinând în proprietate, împreună cu familia, mai multe animale, înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi înregistrare a Animalelor (S.N.I.I.A.), numărul acestora variind, în perioada 2010 - 2014, între 150 – 230 capete de ovine (f. 43-141 vol.V d.u.p.).

Începând cu anul 2007, inculpatul S.I. a depus la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt cereri unice de sprijin pe suprafaţă, pentru terenurile proprietatea familiei, categorie de folosinţă fâneaţă sau arabil, pe care le utiliza (f.52-136 vol. IV d.u.p.).

În anul 2010, profitând de relaţia de prietenie cu viceprimarul localităţii, martorul R.B., precum şi de informaţiile deţinute în virtutea funcţiei privind păşunile din localitate, a luat hotărârea de a solicita subvenţii A.P.I.A. şi pentru o parte din terenurile cu destinaţie păşune deţinute de U.A.T. Comuna ...., care nu formau obiectul unor contracte de închiriere/păşunat/ concesiune, cu toate că avea cunoştinţă sau cel puţin trebuia să cunoască faptul că, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, în calitatea sa de primar, în exercitarea funcţiei, are interdicţie să încheie acte juridice prin care ar obţine un folos material pentru sine sau pentru soţul ori rudele sale de gradul I.

Astfel, la data de 12.05.2010, între Primăria comunei ...., reprezentată de viceprimarul R.B., în calitate de arendator şi S.I., primarul comunei ...., în calitate de arendaş, a fost încheiat contractul de arendare nr. 17/2010, având ca obiect suprafaţa totală de 40 ha teren, cu categoria de folosinţă păşune, formată din trei parcele diferite, cu suprafeţe de 5 ha,  20 ha şi  15 ha, situate pe raza satului .... ….., pe o perioadă de 5 ani, începând de la data de 01.01.2010 şi până la data de 31.12.2015 (f. 269-274 vol. III).

Însă, acest contract de arendare s-a încheiat, nu numai cu efecte retroactive datei încheierii (12.05.2010), respectiv începând cu data de 01.01.2010, dar şi cu nesocotirea mai multor prevederi legale.

Astfel, potrivit art. 36 alin. 2 lit. c şi alin. 5 lit. b din Legea nr.  215/2001 Legea administraţiei publice locale, în forma în vigoare la data încheierii contractului de arendare,  consiliul local are, printre alte categorii de atribuţii şi atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei şi în exercitarea acestei atribuţii hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate  a comunei, ..., după caz, în condiţiile legii.

Apoi, în conformitate cu dispoziţiile art. 123 alin. 1 din Legea nr.  215/2001, consiliile locale hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate şi, potrivit alin. 2 din acelaşi articol, vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizate în condiţiile legii.

Tot astfel, fiind vorba de bunuri ce fac parte din domeniul privat al UAT ...., potrivit Ordinului M.A.A.P. nr. 541/2009 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor (forma în vigoare în anul 2010), pentru punerea în valoare a pajiştilor comunale trebuiau organizate proceduri de achiziţii publice potrivit O.U.G. nr. 34/2006 (deci prin organizarea unei licitaţii).

Mai mult, acest contract încheiat între Primăria comunei ...., reprezentată de viceprimarul R.B., în calitate de arendator şi S.I., primarul comunei ...., în calitate de arendaş, s-a făcut şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (în forma în vigoare la aceea dată), potrivit cărora, „Primarii şi viceprimarii, ..., sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.”,  iar în conformitate cu dispoziţiile alin. 2 al aceluiaşi articol, „Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută.”

Nevaliditatea titlului inculpatului S.I. era cunoscută la nivelul Primăriei comunei ...., fiind confirmată de martorii audiaţi, aceştia precizând că nu a existat o hotărâre în acest sens emisă de Consiliul local .... şi nu s-a desfăşurat o procedură de achiziţie.

Astfel, din declaraţia martorei F.M., dată în faza de urmărire penală (f.133-136 vol.III d.u.p.), aceasta având calitatea de secretar al UAT ...., rezultă că, martora a luat cunoştinţă de contractul de arendare încheiat între Primăria comunei ...., reprezentată de viceprimarul R.B., în calitate de arendator şi S.I., primarul comunei ...., în calitate de arendaş, atunci când i s-a adus la înregistrare, deoarece ea este cea care dă numere şi înregistrează documentele, fără să-şi amintească cine i-a adus contractul (primarul sau soţia acestuia ori viceprimarul), contract pe care l-a înregistrat, pentru că ea nu poate refuza înregistrarea, însă martora i-a atras atenţia primarului că este incompatibil să încheie un asemenea contract, dar nici primarul şi nici viceprimarul nu au reacţionat, şi abia în anul 2013, înainte de sezonul APIA i-au predat procesul-verbal de reziliere a contractului. 

Martora a mai arătat că, pentru acest contract, nu există o hotărâre de consiliu local şi nici nu s-a discutat încheierea lui cu consilierii, respectiv că ea niciodată nu a auzit să se discute în consiliu despre încheierea acestui contract, dar şi faptul că, până în anul 2015 nu s-a organizat licitaţii pentru încheierea contractelor de păşunat.

Martora F.M., secretarul UAT ...., a mai precizat că, deşi a atras atenţia asupra nelegalităţii contractului de arendare încheiat de primar, poziţia sa a fost ignorată până în anul 2013, când primarul şi viceprimarul au hotărât rezilierea acestuia, pe fondul înregistrării mai multor plângeri penale. Astfel, martora a declarat că, "Arăt că, în fiecare an, în sezonul APIA, i-am spus primarului să nu mai depună contractul, întrucât există incompatibilitate, însă abia în anul 2013 am avut succes. La întrebarea procurorului menţionez că la momentul discuţiilor cred că se ştia că se formulaseră plângeri penale dar nu sunt sigură."

Audiată fiind în cursul cercetării judecătoreşti (f.77-78 vol.II d.f.), martora F.M. a declarat că îşi menţine declaraţia dată în faza urmăririi penale, însă şi-a nuanţat această declaraţie. Astfel, martora a arătat că, a ocupat postul de secretar al UAT ....,  prin concurs, în septembrie 2004, funcţie pe care o deţine şi în prezent şi că, la momentul angajării sale, primarul comunei .... era S.I., iar viceprimar era domnul R.B., pe aceştia cunoscându-i la data angajării, cu ambii având o relaţie normală, pozitivă, bazată pe relaţiile serviciu, fără să fi avut conflicte cu aceştia.

Cu privire la relaţia între primarul şi viceprimarul comunei, martora a arătat că este una bună, colaborează bine, chiar dacă au avut mici divergenţe pe probleme de serviciu, ei fiind şi prieteni de familie.

În ceea ce priveşte contractul de arendare nr. 17 din 12.05.2010, încheiat între Primăria .... şi primarul S.I., martora a arătat că, acest contract a fost înregistrat de ea în virtutea  obligaţiilor de serviciu, secretarul comunei având obligaţia să înregistreze orice act depus şi nu poate refuza şi că, fără să-şi amintească cine a depus spre înregistrare. Martora a arătat că, în momentul înregistrării contractului, nu a constatat ceva în neregulă, deoarece domnul viceprimar se ocupă de păşuni, iar folosirea păşunilor se hotărea în adunarea cetăţenească în fiecare primăvară, doar după anul 2015, arendarea păşinilor s-a făcut prin licitaţie publică.

De asemenea, martora a declarat că, încheierea unui contract de arendare între UAT, pe de o parte, şi primarul acestuia, în calitate de persoană fizică, pe de altă parte, nu este legală, există conflict de interes şi că nu-şi mai aminteşte exact momentul în care, însă a fost după înregistrarea contractului de arendare, când a vorbit cu primarul şi i-a spus despre conflictul de interese din acest contract, aspect comunicat şi viceprimarului, însă ea aşa a înţeles că domnul primar nu înţelegea noţiunea de conflict de interese, deoarece în 2010 această noţiune era ceva aparte, la fel a simţit şi la domnul viceprimar. Martora, a arătat că, în cele din urmă, în anul 2013, contractul de arendare a fost reziliat, acest lucru întâmplându-se după mult timp după ce a atras atenţia de problema incompatibilităţii.

Martora a mai declarat că, în anii 2010 -2013, arendarea păşunilor nu era hotărât de către consiliul local, posibil a fost hotărât în adunarea generală, însă, din anul 2015 s-a organizat licitaţie pentru închirierea păşunilor, acest lucru fiind hotărât de către consiliul local. Martora a arătat că, nu ştie dacă domnul primar a obţinut sau nu bani de la A.P.I.A. pe terenurile arendate prin contractul menţionat, însă ştie că acesta avea oi, în număr mare şi faptul că a folosit acea păşune, deoarece a murit un cioban şi s-a spus că a murit pe terenul pe care îl folosea primarul, fără să cunoască locul unde se afla terenul arendat de domnul S.

Totodată, martora a arătat că, a luat la cunoştinţă de obiectul contractului în momentul înregistrării, însă şi-a dat seama de existenţa conflictului de interese după 3 - 4 luni, când a îndosariat contractele, dar şi faptul că,  în fiecare sezon A.P.I.A., i-a atras atenţia primarului că există acest conflict de interese, însă concret nu a primit nici un răspuns şi nu-şi aduce aminte care a fost reacţia acestuia la data respectivă, dar că a vorbit, inclusiv cu soţia primarului, dar nu ştia când, simţind că aceasta a înţeles noţiunea de conflict de interese şi la puţin timp s-a şi reziliat contractul, fiind depuse deja la acel moment sesizări la D.N.A. în legătură cu acest contract.

De asemenea, martora F.M. a arătat că, în anul 2010, păşunile erau în proprietatea privată a comunei, însă erau puse la dispoziţia Comisiei de aplicare a Legii fondului funciar, care se ocupa de gestionarea păşunilor, chiar comisia organiza adunarea cetăţenească, pentru stabilirea folosinţei păşunilor, care sigur ştia de existenţa contractului, fără să fie nevoie de vreo comunicare în scris, deoarece comisia nu este un compartiment distinct, este numită prin ordinul prefectului, din care fac parte primarul comunei, viceprimarul, secretarul şi angajaţi ai primăriei din compartimentul agricol. Astfel, în perioada 2010 – 2013 din Comisia locală de aplicarea Legii fondului funciar făceau parte: primarul - S.I., viceprimarul - R.B., secretara UAT .... - martora F.M., referenzi – N. J. şi S. E. - soţia primarului, şi informaticianul C. J. 

Martora F.M. a mai declarat că, gestiunea bunurilor comunei se discută în consiliul local, în măsura în care este trecută pe ordinea de zi, care se întocmeşte la propunerea primarului sau a consilierilor, însă în cadrul şedinţelor consiliului local nu s-a discutat despre acest contract, şi nu ştie dacă între consilieri au avut sau nu loc astfel de discuţii. 

Susţinerile martorei F.M., se coroborează şi cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, potrivit cărora, sub nr. 2638 din data de 14.05.2013, s-a înregistrat nota secretarului UAT ...., în care s-a precizat că, contractul de arendare nr. 17/2010 este încheiat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 161/2003 şi ale Legii nr. 215/2001 (f.112-113 vol. I f.u.p.), însă abia la data de 29.04.2014, după finalizarea campaniei A.P.I.A. din anul 2013, s-a înregistrat sub nr. 2246 procesul-verbal de reziliere a contractului de arendare, în evidenţele aceleaşi autorităţi publice (f. 275 vol. III d.u.p.).

Aceleaşi aspecte au fost învederate şi de viceprimarul comunei – martorul R.B.,  care audiat fiind în faza urmăririi penale (f.129-132 vol.III d.u.p.), a arătat că, despre acest teren ce a făcut obiectul contractului de arendare în discuţie lumea ştia că există, însă nu a licitat nimeni atunci şi nici în prezent, şi atunci a venit primarul şi a zis că îl ia el o lună sau o lună jumătate cât poate să pască oile, dar nu există hotărâre de CL cu privire la închirierea acestui teren.

Martorul a mai arătat că, el este gestionarul păşunilor şi el a completat datele din contractul de arendare şi primarul a semnat ca arendaş, însă, ulterior s-a uitat în lege şi a văzut că nu a făcut bine şi a vorbit cu primarul, care a renunţat la contract. Martorul a mai precizat că, terenurile din contract erau în pantă şi dacă plouă există vegetaţie, dar nu poate fi folosit tot anul, ci o lună şi că acolo vacile nu pot paşte, doar oile.

Martorul R.B. a fost audiat şi în faţa instanţei, care în declaraţia dată (f.28-20 vol.II d.f.), a arătat că, îşi menţine declaraţia dată în faza urmăririi penale, însă a făcut şi alte precizări. Astfel, martorul a arătat că, din anul 2004 este viceprimarul comunei ...., şi de atunci primarul com. a fost şi este S.I., pe care îl cunoaşte din 1983, şi de atunci se află în relaţii de prietenie, chiar prieteni de familie. Martorul a arătat că relaţia lor la locul de muncă a fost una bună, nu au avut conflicte, dar discuţii contradictorii pe problemele comunei au avut.

De asemenea, martorul a declarat că, ştie că, S.I. are terenuri în proprietate, însă în 2010 a arendat de la primărie o suprafaţă de circa 40 de ha păşune, bun pentru ovine, deoarece este într-o pantă mare, teren care nu a fost arendat nici anterior şi nici după. Despre contractul de arendare, din speţă, martorul a arătat că, acesta a fost încheiat între Primăria ...., în numele căreia a semnat el personal şi între S.I., ca persoană fizică, fiind încheiat pentru o perioadă de 5 ani.

Totodată, martorul a arătat că, în fiecare primăvară se face întâlnirea crescătorilor  de animale din ...., când se împart păşunile primăriei, pentru oi şi vaci, se aleg  păstorii pentru vaci şi depun candidatura ciobanii pentru stână, şi crede că, trei sau patru ani consecutivi, începând din 2010, s-a făcut candidatura de către ciobanul S. C. împreună cu S.I., în sensul că, cei doi fac o stână şi primesc şi oi de la cetăţeni, candidatură ce a fost aprobată de către adunare şi s-a şi materializat. Cu ocazia acelor întâlniri s-au stabilit şi păşunile pentru vaci şi pentru oi, iar în anul 2010 s-au stabilit trei ciurde de vaci, şi două stâne de oi, prima cea fondată de S. C. şi S.I., care urma să păşuneze pe terenul arendat de către S.I. şi terenul ce a mai avut în chirie şi S. C., iar o a doua stână a lui A.I.,  care era din Braşov, satul ...., şi avea o stână în ...., care se învecina cu .... şi, pentru că stâna lui S. C. şi a lui S. nu putea să primească toate oile oamenilor din comună, a discutat cu A.I. şi l-a rugat să primească şi el o parte din oile cetăţenilor comunei şi să primească păşune din păşunea primăriei/comunei.

De asemenea, martorul a arătat că, stabilirea ciobanilor şi arendarea păşunilor, până în jurul anilor 2015, se făcea doar pe baza hotărârii luate de adunarea cetăţenilor, iar după această dată se face prin hotărâre a consiliului local, dar că, potrivit legii păşunatului, care a intrat în vigoare în 2003 sau 2004, trebuia arendarea trebuia făcută prin hotărârea consiliului local şi, ulterior, prin licitaţie publică, însă nu s-a făcut, deci nici pentru păşunea arendată de primarul S.I. nu a existat o hotărâre a consiliului local, însă, în acea adunare cetăţenească din 2010, s-a stabilit faptul că, acel teren va fi arendat de către S.I., s-a stabilit locul unde va fi amplasată stâna şi cine va fi responsabilul de stână.

Totodată, martorul R.B., a arătat că, în calitate de primar al comunei, domnul S.I. nu avea dreptul să încheie contract de arendare pentru terenul comunei, însă în 2010, când s-a încheiat acel contract nu ştia acest lucru, a aflat doar în 2014, când au fost nişte discuţii pe această temă şi a citit legea păşunatului, care prevede această interdicţie. A mai arătat că, acel contract a fost înregistrat la primărie de către doamna secretară - F.M., însă, la momentul respectiv, nu i-a spus nimic că ar fi ceva ilegal, i-a spus doar în 2014, când au discutat acest aspect şi atunci a luat legea şi a văzut că doamna secretară are dreptate şi nu dacă anterior doamna secretară i-ar fi atras atenţia domnului primar, doar că, atunci când au discutat, în 2014 s-a şi adus la cunoştinţa domnului primar, şi astfel a reziliat contractul de arendare.

Martorul a mai arătat că, în anul 2010 S.I. avea în jur de 100 de ovine, pe care le ţinea la el acasă şi, după 2010, oile lui S. au rămas în grija lui S. C., la stâna înfiinţată de către acesta împreună cu S.I.. Apoi, în 2013 sau 2014, S. s-a despărţit de S. C., iar oile domnului S. au fost date la stâna lui A.I. din ...., undeva în preajma Crăciunului, şi în continuare de ovinele domnului S. a avut grijă A.I., atât vara cât şi iarna.

De asemenea, martorul a arătat că, până în anul 2014, toate contractele de arendare au fost hotărâte prin adunarea cetăţenească, fără licitaţie publică, iar după această dată prin licitaţie publică, precum şi faptul că el este gestionarul  păşunilor de când este viceprimar, iar iniţiativa încheierii contractului de arendare a venit din partea primarului în primăvara anului 2010, anterior adunării cetăţeneşti, când i-a spus că vrea să facă o stână cu S.C., să-şi dea oile acolo şi să mai primească oi şi de la cetăţeni şi atunci o să arendeze acel teren, care nu era folosit de nimeni sau era folosit din când în când.

Martorul a mai declarat că, adunarea generală a cetăţenilor din 2010 a fost condusă de el, la care a participat şi primarul, ocazie cu care s-a discutat despre păşuni şi locul unde se vor înfiinţa stâni, fiind prezentate de el, iar stâna lui S.C. şi S.I. a prezentat-o în urma discuţiei cu S.I., fără să discute cu S.C., însă el a fost cel care i-a lui S.C. hotarul păşunii unde poate să pască oile

 Cu privire la curăţarea şi întreţinerea păşunilor, martorul  R.B. a arătat că, în perioada 2010 -2013, păşunile arendate de S.I. au fost curăţate, posibil nu în totalitate, de către oamenii tocmiţi de către S.I., respectiv de echipa formată de D.A., în jur de  - 4 persoane, lucru pe care l-a văzut şi el odată, însă au fost controale efectuate de către A.P.I.A. de partea căreia nu a primit nici o sesizare.

Nevaliditatea contractului de arendare încheiat de inculpatul S.I., cu Primăria comunei ...., era cunoscută şi de alte persoane, fapt ce rezultă şi din declaraţia altor martori audiaţi în cauză.

Astfel, martorul C.D., audiat în faza urmăririi penale (f. 93-96 vol. III d.u.p.), a arătat că, în perioada 2012 – 2013, am deţinut funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local ...., ocazie cu care a constatat mai multe fapte de natură penală săvârşite de către primarul comunei S.I., sens în care a formulat un denunţ, în care am sesizat faptul că, primarul S.I. a încheiat un contract de arendare a unei suprafeţe de 40 de ha. din păşunea comunală, fără a respecta normele legale în vigoare, iar ulterior a obţinut, pe nedrept, fonduri europene prin cereri formulate la A.P.I.A.

Martorul a arătat că, acel contract este nelegal deoarece nu au fost respectate procedurile pentru atribuire, respectiv nu a fost organizată licitaţie şi nici nu a fost emisă vreo hotărâre a Consiliului Local în acest sens.

Audiat fiind în instanţă, martorul C.D. în declaraţia dată (f.2-3 vol.II d.f.), a arătat că îşi menţine declaraţia dată în faza urmăririi penale. Astfel, a arătat că, în perioada 2010-2013, a fost angajatul Ocolului Silvic Privat Baraolt, în calitate de pădurar, iar în anul 2012 a fost ales în calitate de consilier local în com. ...., funcţie pe care a îndeplinit-o aprox. un an, după care a renunţat la această calitate, deoarece a simţit că nu poate să îndeplinească ceea ce aşteptau alegătorii. Martorul a arătat că, în aceea perioadă, a avut relaţii normale cu primarul comunei S.I., însă, cât am fost consilier local, a constatat că se întâmplă lucruri nelegale, nefiind  hotărâte şi votate de către consiliul local, referindu-se la depunerea de cereri la A.P.I.A. pentru obţinerea de fonduri europene de către persoanele din conducere, respectiv de către primarul S.I.. Astfel, a semnat un denunţ, împreună cu alte persoane, consilieri, care s-a depus la D.N.A. Braşov.

Martorul a arătat că, printre aspectele reclamate, a fost vorba şi de depunerea de cereri pentru obţinerea de la A.P.I.A. de subvenţii şi că, la acea dată nu ştia suprafeţele exact, însă a solicitat prin reclamaţia formulată să se verifice, iar când a fost la audieri, la D.N.A. i s-au prezentat nişte hărţi, pe care trebuia să identifice păşunile arendate şi le-a identificat, fără să cunoască întinderea parcelelor şi nr. blocurilor fizice în care se încadrau, însă a identificat locurile unde se aflau, respectiv locul numit „……….”, o altă parcelă ce se află lângă locul numit „K…..” şi unul numit „Z………”, care se afla lângă pârâul ……….. Martorul a arătat că, toate aceste terenuri pe care le-a identificat erau păşuni, cu arbori în unele locuri şi în locul Z……… în pantă, însă ceea ce ştie este că, sunt folosite ca păşune, dar nu a văzut cine a folosit aceste păşuni în perioada 2010-2013.  Astfel, în legătură cu afirmaţia făcută în declaraţia sa din faza de urmărire penală, în sensul că „pot afirma cu certitudine că această suprafaţă nu a fost folosită de către primarul S.I.” martorul a arătat că, a făcut-o pentru că ştia unde îşi ţinea animalele primarul şi este distanţă mare între locurile mai sus menţionate şi locul unde îşi ţinea animalele, respectiv în .... la numitul A. I. În legătură cu acest aspect, martorul a mai afirmat că,  la data când a depus denunţul, animalele primarului erau la A. I. şi, pentru că nu a urmărit, nu ştie în perioada anterioară şi după, unde şi-a ţinut animalele primarul sau dacă a mai avut animale sau nu.

Martorul a mai arătat că, avea cunoştinţă de un contract de arendare încheiat între domnul viceprimar R.B. şi primarul S.I., dar nu cunoştea suprafaţa totală, însă la acel moment a  considerat că acel contract este nelegal pentru că nu avea hotărâre de consiliu, dar şi faptul că cele trei suprafeţe de păşune arendate de primarul S.I., care fac parte din blocurile fizice nr. 421, 455 şi 449, nici nu au fost folosite de către primarul S.I..

Mai mult, potrivit procesului-verbal de constatare din data de 12.06.2012 încheiat de Curtea de Conturi – Camera de Conturi a Judeţului Covasna (f.220-233 vol.I d.u.p.), cu ocazia auditului financiar asupra conturilor bugetare pentru anul 2011, efectuat la UAT ...., s-a constatat că arendaşul S.I. nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a arendei pentru suprafaţa de 40 ha arendată şi autoritatea publică nu a luat măsuri pentru recuperarea debitelor

Folosind-se de acest contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale şi lovit de nulitate absolută, aşa cum am arătat mai sus, în perioada 2010 – 2013, inculpatul S.I., în nume propriu (în anii 2010, 2011) sau în calitate de reprezentat al S.I. PFA (în anii 2012, 2913), cu rea-credinţă a formulat la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt cereri unice de plată pe suprafaţă, declarând necorespunzător adevărului că utilizează, între altele, şi suprafaţa de 40 ha păşune, proprietatea UAT ...., cu toate că avea cunoştinţă de nevaliditatea titlului său, sau cel puţin trebuia să cunoască, dar şi faptul că nu a utilizat-o potrivit obligaţiilor asumate în toată perioada menţionată mai sus, aceasta fiind folosită sporadic de alte persoane.

Privitor la situaţia celor 3 parcele care formau obiectului de arendare menţionate de inculpatul S.I. în cererile sale, situate în blocurile fizice 421, 455 şi 449, martorii audiaţi, fermieri care utilizau terenuri învecinate, cei care le-au utilizat chiar şi pe cele menţionate de inculpat în cereri, fără a avea vreo înţelegere cu acesta, sau persoane care au desfăşurat activităţi în zonă, au prezentat detaliat situaţia şi poziţia acestora, menţionând expres că inculpatul nu a utilizat terenurile identificate pe hărţile A.P.I.A., în zonele respective fiind organizate două stâne de către martorii S.C. şi U.A..

Astfel, martorul G.F., care a lucrat la stâna lui U. A., în declaraţia dată în faza de urmărire penală (f.124-128 vol. III d.u.p.), a arătat că,  ştie că terenul din zonă era a oamenilor, că au fost probleme cu ciobanii şi ştie sigur că primăria nu a avut teren în zona blocului 421, însă a fost un conflict între primărie şi biserică cu privire la o suprafaţă de 3-4 hectare în zona pârâului ……...

De asemenea, martorul a arătat că, în perioada 2006 – 2013, primarul din .... nu a avut organizată vreo stână, fiind o stână organizată de S.C., la 2 km de ei înspre .... şi acesta a luat pământ de la oameni şi păştea oile sale şi ale oamenilor.

Privind harta pusă la dispoziţie de procuror, martorul a arătat că,  în zona blocului fizic 455 sunt fâneţe şi locul este cunoscut ca ………, iar dincolo de pârâul ……… este pădure bătrână. A mai arătat că, în zona K……… sunt fâneţe ale oamenilor şi are şi biserica, şi ştie că au avut probleme cu ciobanii, care au scăpat oile pe terenuri. De asemenea, martorul a arătat că, primăria nu are terenuri în zonă şi primarul nu a avut animale în zonă.

În ceea ce priveşte blocul fizic 449, martorul a arătat că  este aproape de sat şi în zonă este păstrăvăria lui B. I., iar terenurile din jur sunt ale acestuia şi ale oamenilor. Martorul a arătat că, nu ştie dacă primăria are teren în zonă, dar pe primar nu l-a văzut vreodată pe acolo mergând sau lucrând pământurile.

Audiat fiind în instanţă (f.26 vol.II d.f.), martorul G.F.z şi-a menţinut declaraţia dată în faza urmăririi penale, arătând aceleaşi aspecte.

Apoi, martorul C.D., în declaraţia dată în faza de urmărire penală (f.93-96 vol.III d.u.p.), a arătat că, suprafaţa din blocul fizic 421, este situată în apropiere de satul .... …., învecinat cu păşunea ce aparţine Bisericii Unitariene, unde pasc animalele din ciurda satului .... …. şi oile bisericii, şi că tot blocul fizic 421 este un deal cunoscut sub numele K……... Cu privire la această suprafaţă, martorul a arătat că, poate afirma cu certitudine că nu a fost exploatată prin păşunat sau cosit de către primarul S.I., această suprafaţă fiind  în pantă, nu este propice cositului.

Cu privire la suprafaţa din blocul fizic 455, martorul a arătat că, aceasta este situată în apropierea satului .... ….., lângă pârâul ……… şi din ce cunoaşte acolo au păscut animalele numitului U. A. din ...., lucru care ar putea fi confirmat de către pădurarul K.F.z care are cantonul silvic în apropiere, însă a afirmat cu certitudine că această suprafaţă nu a fost folosită de către primarul S.I..

Referitor la suprafaţa blocului fizic 449, martorul a arătat că, aceasta  este situată în apropierea satului .... ….. vis-a-vis de păstrăvărie, în zona K………… (Umbra Mică), şi că  date referitor la cum a fost exploatată această suprafaţă de teren ar putea da pădurarul K.F.z, dar a afirmat cu certitudine că această suprafaţă nu a fost folosită de către primarul S.I..

Asupra acestuia aspect, martorul a revenit în faţa instanţei, declarând că, nu a văzut cine a curăţat aceste păşuni, astfel că nu poate nici confirma şi nici nega faptul că domnul primar ar fi folosit aceste terenuri. (f.2-3 vol.II d.f.),

Martorul K.F. – pădurar la Ocolul Silvic Tălişoara, în cantonul care administrează pădurile în zonele unde se află şi păşunea comunei ...., respectiv locurile numite K…., K…… şi H……, în declaraţia dată în faza urmăririi penale (f.109-113 vol. III d.u.p.), a arătat că, zona blocului fizic 421, este cunoscută sub denumirea K…… (Parcul Mic) şi că, în perioada 2010 – 2013, această păşune a fost folosită de ciurda satului din .... ….. şi într-unul dintre aceşti ani, crede că acolo a păscut oile şi S.C. din .....

Referitor la zona blocului fizic 449, martorul a arătat că, acest loc este cunoscut sub denumirea H……. (Dealul înflorit) şi că, în perioada 2010-2013, această păşune a fost folosită de U. A. şi G. sau R. F., care au păscut acolo atât animalele proprii cât şi cele ale Bisericii Unitariene.

Cu privire la zona blocului fizic 455, martorul a declarat că, această zonă este cunoscută sub denumirea K……….. (Umbra Mică, şi în perioada 2010-2013, această păşune a fost folosită de U. A. şi G. sau R. F., care au păscut acolo atât animalele proprii cât şi cele ale Bisericii Unitariene, oile bisericii începând cu anul 2011 sau 2012, pentru că până atunci biserica nu deţinea oi."

În faţa instanţei, martorul K.F. şi-a menţinut declaraţia dată în faza urmăririi penale, învederând aceleaşi aspecte (f.164 vol.I d.f.).

Tot cu privire la păşunea arendată de inculpatul S.I., martorul K.T., în declaraţia dată în faza urmăririi penale (f.104-108 vol. III d.u.p.), a arătat că, ştie că primarul S.I., în anul 2010, a încheiat cu primăria un contract de arendă, pe 45 de ani, pentru o suprafaţă de 40 ha păşune, pentru care a luat şi bani de la A.P.I.A. şi că cele 40 de ha sunt împărţite în trei suprafeţe diferite, de 20 ha, 15 ha şi de 5 ha.

Martorul a declarat că a aflat de la administratorul Biserici Unitariene din ...., V. Z. S., locul unde erau situate cele trei parcele, acesta având o hartă în acest sens, ocazie cu care şi-a dat seama că primarul nu foloseşte aceste suprafeţe de teren. (...) şi crede că cele 40 de ha au fost folosite de animalele enoriaşilor din cadrul bisericii unitariene şi de ciurda satului .... ….., iar celelalte terenuri pe care le are primarul au fost folosite de către acesta şi familia lui.

În faţa instanţei, martorul K.T. în declaraţia dată (f.162 vol.I d.f.), a arătat că îşi menţine declaraţia dată în faza urmăririi penale. Astfel a arătat că, este locuitor al com. .... şi nu a fost consilier local niciodată, însă a aflat de la colegi săi, respectiv de la C.D., N.N. şi V.Z., că viceprimarul R.B., în anii 2010-2013,  a dat în arendă primarului 40 de ha din păşunea comunei .... şi ştie că, în anii 2010-2011, a în calitate de persoană fizică şi din 2012 ca persoană juridică, primarul a depus la A.P.I.A. cerere pentru subvenţii, fiind cercetat şi de către ANI. Martorul a arătat că, împreună cu persoanele menţionate anterior a făcut cerere la APIA, la DLAF, la Prefectura Jud. Covasna, la Camera de Comerţ, la Curtea de Conturi, peste tot deoarece S.I., primarul com. ...., a făcut numai greutăţi pentru unii oameni şi după ca au primit răspunsurile de la instituţiile la care s-au adresat, în octombrie - noiembrie  2013, au formulat denunţ la D.N.A. Braşov.

Martorul a arătat că, după câte ştie, contractul s-a încheiat pe 45 de ani, pe un preţ de arendă de 100 lei, dar nu ştiu dacă era pentru un an sau pentru toată perioada, iar suprafaţa arendată de 40 de ha era păşune şi se afla în trei parcele, respectiv parcele de 15 ha, de 20 ha şi 5 ha, parcele care se aflau în zonele numite  „K…..”, „H….” sau „K…..” şi „K…….”.

Totodată. Martorul a arătat că, în perioada 2010-2013 în zona K…… a păscut ciurda din .... ….., iar în celelalte două parcele au păscut animalele Parohiei Unitariene, păşuni ce au fost arendate de către S.I. prin viceprimar, pentru a se îmbogăţi fraudulos prin luarea de bani de la APIA, fără să cureţe păşunile şi fără să treacă pe acolo.

De asemenea, martorul a arătat că, arendarea s-a făcut fără licitaţie şi soţia sa fiind rudă cu primarul, ştie că acesta ar fi avut 200 de capete de ovine, iar viceprimarul în jur de 70, oi care erau în grija ciobanului A.I. din ...., care avea stâna în zona „K……” care aparţine de .... şi se află în vecinătatea ....-ului.

Martorul a mai declarat că, terenul arendat nu a fost folosit de domnul primar, a fost curăţat de către parohie, martorul arătând că a trecut de mai multe ori pe acolo, deoarece are şi el pădure acolo, şi a văzut că nu a curăţat nimeni acele păşuni, în perioada 2010-2013, însă în urmă cu trei ani, au fost preluate de către V. S. atât oile Parohiei Unitariene cât şi păşunile şi de atunci sunt curăţate aceste păşuni, în primăvara 2019,  chiar  de V. S. cu familia.

De asemenea, martorul V.S.Z., în declaraţia dată  în faza urmăririi penale (f.115-119 vol.III d.u.p.), a arătat că, zona blocului fizic 421, este cunoscută sub denumirea K………(Mica Poiană) şi că, în anul în care a existat înţelegerea dintre S.I. şi S.C., acesta a păscut oile în zona respectivă, dar nu ştie în ce an s-a întâmplat acest lucru, însă, în perioada 2010-2013, această păşune a fost folosită de S.C. cu care Biserica Unitariană a avut o înţelegere, întreaga păşune aparţinând Bisericii Unitariene.

Martorul a arătat că, zona blocului fizic 455 este cunoscută sub denumirea H……, fiind păşune, care, în perioada 2010-2013, a fost folosită de U.A. şi G.F., care au păscut acolo animalele proprii, până în anul 2013, în înţelegere cu biserica. După acest an biserica a cumpărat animale şi l-a angajat pe U. I. să pască animalele.

Despre zona blocului fizic 449, martorul a arătat că, este cunoscută sub denumirea K………, pentru partea de lângă sat (ce aparţine primăriei) şi E……. pentru partea dinspre pădure (ce aparţine bisericii), păşunea bisericii (E……), fiind folosită, până în anul 2013,  de ciurda satului .... …., iar pe păşunea primăriei (K…..) au mai păscut oile lui S.C. şi vacile din sat.

Audiat în instanţă, martorul V.S.Z., în declaraţia dată (f.4-5 vol.II d.f.), a arătat că, în perioada 2010-2013, dar şi în perioada următoare până în 2018, a lucrat la Parohia Bisericii Unitariene .... unde avea calitatea de un fel de administrator şi se ocupa de toate, inclusiv de păşunile bisericii.  Martorul a arătat că, biserica are păşuni împădurite aprox. 304 ha, şi o parte din păşuni este situată în locul K…., de vreo 93 de ha., unde este păşune împădurită, aceste păşuni fiind restituite bisericii în jurul anilor 2007-2008. După retrocedare, au fost folosite de mai multe persoane printre care B. G., K. A., V. C., B. A., o parte din K……, respectiv locul numit L………., unde păşunau vaci, iar pe restul păşuna ciurda din .... ……. Pe H……… era stâna lui G.F. şi U.A., care aveau oile lor personale, dar mai păşteau şi oile oamenilor din sat.  Martorul  a arătat că nu ştie dacă primarul S. avea oi la aceste persoane, dar de la S.C. a aflat că, împreună cu primarul S.I., au avut oi de care avea grijă S.C., într-o perioadă de un an sau doi, ulterior s-au despărţit şi primarul îşi ţine oile la …….. din .....

De asemenea, martorul a arătat că, primăria are terenuri în vecinătatea proprietăţii bisericii, respectiv păşuni, astfel la locul numit H…… are aprox. 5 ha, în corpul numit E…… care are aprox. 180 ha, la K………. are 27-28 ha, iar la K……… sunt proprietari persoane particulare fizice, dar şi faptul că, nu ştie ca,  în perioada 2010-2013, S.I. să fi folosit vreun teren al primăriei de la locurile K…., K………. şi H…………..

Martorul a mai arătat că, a mai intervenit pe la A.P.I.A., pentru că s-au suprapus terenuri pentru care s-au cerut fonduri europene, o suprapunere de teren fiind la locul numit H....., terenul comunei se suprapunea pe terenul bisericii, însă s-au făcut nişte modificări în acel bloc fizic şi s-a rezolvat.

Totodată, martorul a arătat că, păşunea de la K……. a fost curăţat de către parohie în urmă cu 9-10 ani, şi după aceea, chiar dacă terenul era folosit de alţii parohia curăţa terenul deoarece ei au depus cerere la APIA., şi nu ştie cine a curăţat terenurile primăriei, însă el nu l-a văzut pe S.I. sau familia acestuia să fi lucrat pe aceste terenuri, însă ştie că, acolo unde a existat suprapunere de terenuri, pentru terenul primăriei, a depus cerere la A.P.I.A. S.I., în nume propriu.

Deşi martorii audiaţi au precizat că animalele inculpatului S.I. au fost păşunate de martorul S.J.C., aceasta nu echivalează cu existenţa unui contract de prestări servicii, prin care inculpatul să-şi fi îndeplinit obligaţiile asumate în calitate de fermier. Aceasta în condiţiile în care martorul S.J.C. a fost cel care a organizat stâna, ocupându-se atât de animalele inculpatului, cât şi ale altora care aveau terenuri în zonă, pe care le-a închiriat.  Faptul că, din poziţia sa de primar, la începutul primăverii, inculpatul a ajutat la organizarea stânei, astfel cum a susţinut martorul F. Z., propus de inculpat (f.159-162 vol.II d.u.p. şi f. 91-92 vol.II d.f.), nu face dovada utilizării terenurilor arendate potrivit obligaţiilor asumate, ci doar acesta a profitat de activitatea de păşunat desfăşurată în zonă.

Aceasta în condiţiile în care, pe lângă martorii menţionaţi mai sus, care au precizat că inculpatul S.I. nu a utilizat vreun teren în zona blocurilor fizice 42l, 455, 449, martorul S.J.C. a menţionat expres că nu a avut vreo înţelegere cu inculpatul în privinţa păşunării pe parcelele închiriate de la primărie de către acesta şi de altfel, nici nu se cunoştea acest aspect, însă a trecut sporadic pe acestea cu acordul martorului R.B., viceprimarul localităţii.

Astfel, în declaraţia dată în faza urmăririi penale  martorul S.J.C. (f.137-143 vol.III d.u.p.) a declarat că, începând cu anul 2010 a organizat o stână pe terenurile sale  unde a primit şi oile locuitorilor comunei ..... Tot în anul 2010, a avut o discuţie cu viceprimarul comunei - R.B., pe care l-a întrebat dacă poate să folosească şi suprafeţele de păşune care aparţineau primăriei şi care erau în vecinătatea terenurilor sale, acesta fiind de acord, şi astfel a folosit şi acele terenuri, dar nu a încheiat nici un fel de contract.

Martorul a mai arătat că, ştie că, până în anul respectiv, pe terenurile primăriei păşteau vacile din satul .... ….., iar inculpatul nu i-a spus niciodată că ar avea vreun contract de arendă încheiat cu primăria şi nici nu i-a indicat nici un teren anume unde să păşunez animalele. Martorul a mai declarat că, a discutat doar cu viceprimarul păşunatul animalelor pe terenul primăriei,iar cu primarul S.I. nu a discutat niciodată acest aspect.

Martorul S.J.C. a fost audiat şi în faza cercetării judecătoreşti şi în declaraţia dată (f.30-31 vol.II d.f.), acesta a declarat că îşi menţine declaraţia dată în faza urmăririi penale, în care a spus adevărul. Astfel, martorul a arătat că, a fost eliberat din penitenciar, în 2004 şi tot atunci a cumpărat oi şi, din anul 2009 a înfiinţat şi o stână în ...., pe terenurile închiriate de la oamenii din comună, folosind până în 2010 vreo 3 ha şi a avut doar vreo 100 de oi, însă, în anul 2010, am înfiinţat o stână mai mare.

Martorul a arătat că, stâna a fost înfiinţată de el, singur, şi a mai adunat oi din comună, astfel că, a avut în totalitate 400-450 de ori în turmă, iar în 2010 a luat şi de la domnul primar S., vreo 150 capete de oi.

Martorul a mai declarat că, după înfiinţarea stânei, a fost la acea adunare cetăţenească unde a anunţat că face stână şi că preiau oile din comună, şi după şedinţă, domnul primar l-a întrebat dacă poate să-i preia oile. Martorul a arătat că, ştia că, el cu terenurile pe care le-a avut şi pe care le-a închiriat, plus cele primite de la cetăţenii care aveau oi şi aveau terenuri abandonate, o să mă descurce, plus că ştia că mai are şi primăria acolo teren, şi având în vedere că terenul primăriei era aproape, a vorbit cu domnul viceprimar - R.B. şi l-a rugat să-l lase să folosesc şi acele terenuri, respectiv păşuni, într-o parte fiind vreo 20 de hectare, iar în alta vreo 5-7 hectare, fapt cu care d-ul viceprimar a fost de acord, fără să încheie vreun contract de arendare şi fără să plătesc ceva primăriei. Martorul a arătat că, discuţia între el şi viceprimar a avut loc după adunarea în care a anunţat înfiinţarea stânei, iar pentru terenurile care erau proprietatea sa  şi pentru care deţinea documente, a solicitat şi a obţinut fonduri A.P.I.A.

Tot acest martor a arătat că, domnul primar nu i-a spus că-i oferă vreo suprafaţă de păşune, astfel că, înţelegerea a fost pe capete de ovine contracost, ca şi pentru ceilalţi cetăţeni, şi că acel teren al primăriei l-a folosit în perioada 2010-2013, în care el personal nu a curăţat respectiva păşune şi nici nu a văzut pe nimeni să fi lucrat acolo la curăţat.

De asemenea, martorul S.J.C. a declarat că, stâna era administrată personal de el şi a avut şi un om care l-a ajutat, respectiv pe P. A., în zona respectivă având şi în prezent stână.  Martorul a arătat că, lui personal, domnul S. nu i-a spus nimic că în zonă ar fi arendat vreo păşune şi el nu a înfiinţat nicio stână cu domnul S., el a avut stâna acolo şi a primit oile domnului S., până în 2013, perioadă în care a avut grijă atât vara cât şi iarna de oile dânsului, însă în 2013 şi-a luat oile şi le-a dus la o altă stână, din ...., la domnul A. I.

Martorul a mai arătat că, stâna, coşarele şi coliba au fost construite la el în curte, cu ajutorul domnului S., în sensul că, materialul lemnos a fost asigurat de dânsul, inclusiv tabla pentru acoperiş care a fost adus de dânsul de la Braşov, toate acestea fiind transportate cu tractorul domnului S., proprietatea personală a acestuia, din curtea sa până la locul stânii.

Totodată, martorul a arătat că, P. I., era vecin cu el, şi l-a tocmit el la stână, şi tot el îl plătea, iar pe P. A. l-a adus domnul S., împreună cu B. S., din …….., aceştia fiind plătiţi de către domnul S., şi că motivul pentru care a primit tot acest ajutor era că, domnul primar avea şi dânsul oile acolo şi dacă vroia cioban să-şi plătească.

În final, martorul a mai arătat că, toate discuţiile despre construcţia stânei şi celelalte ajutoare oferite de către S. le-a avut cu acesta, după şedinţă, şi după ce s-au înţeles că îi primeşte oile, dar nu poate să precizez dacă chiar în ziua aceea sau în zilele următoare.

Aceleaşi aspecte au fost relatate de şi martorul P.A., propus în apărare chiar de inculpat, acesta precizând în declaraţia dată în faza urmăririi penale (f.149-152 vol. III d.u.p.), că a lucrat la stâna lui S.C. şi nu a cunoscut că primarul a avut terenuri închiriate în zonă, însă a aflat acest lucru chiar de la inculpat, sugerându-i cum trebuie să declare. Astfel, martorul a declarat: "La întrebarea procurorului arăt că acum o săptămână m-am întâlnit cu primarul la un bar în comună şi mi-a spus că suntem câţiva care vor fi chemaţi la DNA şi să spunem că a avut oi şi că le-am păscut. Azi am venit la D.N.A. cu D. A. şi mi-a spus că şi cu el a vorbit primarul.”

De asemenea, martorul a arătat că, în perioada 2010-2013, am lucrat la S.C., ca cioban, acesta având amenajată o stână în zona .... ….. în partea de sus, zonă în care mai aveau amenajată câte o stână  numiţii U.A. şi G. F., dar când  a păscut oile nu ştia că primarul are teren acolo, acesta nu le-a spus că pot să păşuneze pe vreun teren. Martorul a precizat că zona unde puteau să păşuneze a fost stabilită de C., care i-a arătat-o şi nu a avut probleme cu oamenii care aveau terenuri în zonă.

Audiat fiind în instanţă (f.87-88 vol.II d.f.), martorul P.A., a arătat că nu doreşte să depună jurământul religios şi că doreşte să dea o declaraţie solemnă, arătând totodată că, în faza urmăririi penale a spus adevărul, dar nu îşi mai aminteşte ce a declarat. Astfel, în declaraţia sa, martorul a revenit asupra unor aspecte şi a arătat că, a fost cioban la stâna lui S.I. şi S.C., în perioada 2010 – 2013, stâna fiind comună, întrucât S.I. şi S.C. au făcut-o, însă S.I., venea mai rar pe la stână, aşa la o lună odată, dar salariul de 800 lei pe lună o primea de la acesta. De asemenea, martorul a arătat că, în perioada în care el a fost cioban la aceea stână, păşunea era curăţată de D. A., dar mai curăţau şi ei, când mergeau primăvara cu oile, şi că, primăvara S.I. i-a spus să taie arbuşti şi personal le-a arătat unde trebuie să cureţe terenul. De asemenea, în faţa instanţei martorul a arătat că, la momentul audierii la D.N.A., ştia că primarul are stâna comună cu S.C. şi că S.I. are terenuri închiriate acolo, fapt ce a aflat prima dată de la primar şi apoi de la S.C..

Văzând aceste contradicţii dintre declaraţiile martorului P.A., instanţa apreciază că declaraţia acestuia dată în faţa instanţei este una subiectivă, mai ales că, acesta a arătat că, după ce a plecat de la stâna lui S.C., în toamna anului 2013,  a avut ajutor social, şi mai lucram la fratele lui S.I., unde tăia lemne, mai ajuta prin gospodărie şi primea mâncare, fiind deci în relaţii mai apropiate cu familia primarului, pe care, de altfel îl cunoaşte de 16 ani.

Chiar şi în situaţia în care inculpatul S.I. ar fi avut o înţelegere verbală cu martorul S.J.C. ca acesta să utilizeze pentru păşunat terenul arendat, acest fapt avea valoarea unei subînchirieri şi, prin urmare, nici în această situaţie nu ar fi avut dreptul să solicite fonduri A.P.I.A., nefiind utilizator în condiţiile legii, din moment ce S.J.C. a declarat că el singur a înfiinţat şi a administrat stâna.

Mai mult, din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale, rezultă că, inculpatul S.I. nu ar fi utilizat efectiv terenul şi, în niciunul dintre anii 2010-2013, nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile asumate. 

Astfel, martorul V.S.Z., a arătat că, nu a văzut ca vreodată S.I. să fi cosit, curăţat sau păscut animale pe suprafeţe din cele trei blocuri fizice şi că, într-un an a curăţat el din greşeală o parte din păşunea situată în blocul fizic 421, iar ulterior a aflat că pentru aceasta solicitase plăţi la A.P.I.A. primarul S.I., aspecte susţinute şi în instanţă (f.115-119 vol III d.u.p.,f.4-5 vol.II d.f.). 

La fel, şi martorul S.J.C., a declarat că terenurile respective nu sunt foarte bune pentru păşuna, sunt acoperite mai mult de buruieni şi pentru aceste terenuri el nu a solicitat plăţi la A.P.I.A., pentru că acestea nu erau curăţate, erau pline de tufe, iar el nu avea posibilitatea să le curăţe (f. 137-143 vol.III d.u.p.), iar în faţa instanţei a arătat că, a folosit acel teren al primăriei, în perioada 2010 – 2013, perioadă în care el nu a curăţat aceea păşune şi nici nu a văzut pe nimeni să fi lucrat acolo la curăţat (f.30-31 vol.II d.f.).

Aceleaşi date au rezultat şi în urma cercetării la faţa locului, efectuate la data de 04.07.2018, de către ofiţerii de poliţie din cadrul D.N.A., cercetare ce a avut drept scop stabilirea limitelor parcelelor, pentru care inculpatul S.I. a solicitat subvenţii şi a stării acestora.

Astfel, după ce martorul S.J.C. a indicat zonele în care a păşunat, în perioada 2010-2013, în baza acordului verbal al viceprimarului comunei ...., reprezentantul A.P.I.A. a fixat limitele zonelor/parcelelor, constatându-se că acestea corespund cu parcele indicate de inculpatul S.I. la A.P.I.A. ca fiind cele utilizate de el, potrivit obligaţiilor asumate. Mai mult, din fotografiile judiciare realizate cu aceeaşi ocazie rezultă că aceste terenuri sunt neîntreţinute, suprafaţa acestora fiind acoperită cu arbuşti (f. 173-178 vol. III d.u.p.), martorul S.J.C. precizând în declaraţia dată şi menţionată mai sus că aceeaşi era situaţia acestora şi în perioada când păşuna el oile în zonă.

În cauză au fost audiaţi atât în faza de urmărire penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti şi martorii V.Z. (f.97-101 vol.III d.u.p.,f.161 vol.I d.f.), A.I. (f.120-123 vol.III d.u.p., f.6 vol.II d.f.), U.A. (f.144-148 vol.III d.u.p.,f.79 vol.II d.f.) şi D.A. (f.153-158 vol.III d.u.p., f.89-90 vol.II d.f.).

Astfel, martorul V.Z. a arătat că, din anul 2014 este consilier local, însă, încă din anul 2012 consilierii locali discutau că primarul S.I. ar fi luat din proprietatea comunei 40 ha de păşune, prin arendare, pe o perioadă de 45 de ani, pe baza unui contract de arendare încheiat între viceprimarul comunei R.B. şi S.I., însă nu a dat crezare, astfel că după ce a devenit consilier local a sesizat prefectura şi a reclamat cele auzite, apoi după ce a primit dovada că primarul a primit subvenţie pentru aceste terenuri a formulat denunţ la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi ulterior la D.N.A Braşov. Martorul a arătat că nu cunoaşte copul pentru care primarul a arendat terenul, însă această arendare nu se putea face fără hotărârea consiliului local, precum şi faptul că nu ştie dacă primarul a făcut sau nu vreo lucrare pe păşunile arendate.

Martorul A.I. a confirmat că în anul 2013 sau 2014 a primit oile primarul S.I. la stâna sa, şi că de atunci îi are îngrija sa, atât vara câr şi iarna, dar şi faptul că anterior acestei perioade turma lui S.I. se afla în grija lui S.C., zis ……….

Tot astfel, şi martorul U.A. a confirmat că, se ocupă cu creşterea animalelor de 30 de ani, iar în perioada 2010 – 2013,  avea în folosinţă terenul Parohiei Unitariene din .... şi a avut o stână organizată la locul numit H....., el fiind şeful stânei şi se  ocupa de aceasta împreună cu prietenul său G.F. Martorul a mai declarat că, îl cunoaşte pe S.I., din copilărie, au crescut împreună, însă acesta nu avea oi la stâna sa, ştie că avea oi dar nu ştie cine se ocupa de ele. De asemenea, martorul a arătat că şi S.C., zis ……, avea o stână în vecinătatea stânei sale, şi păşunea oile oamenilor, însă nu ştie dacă primarul avea oi sau nu la stâna acestuia, dar nu l-a văzut niciodată să fi discutat cu S.C. sau să se fi aflat la stâna acestuia, pe domnul primar l-a văzut doar la cabana aflată mai sus de păstrăvărie, împreună cu familia sa.

Audiat fiind, martorul D.A. (f.89-90 vol.II d.f.). a declarat că a fost audiat şi în faza de urmărire penală, declaraţie în care am spus adevărul şi pe care o menţine. Astfel, a arăta că, pe domnul S.I. îl cunoaşte din copilărie şi nu a avut relaţii apropiate, dar el fiind consilier local se întâlnesc zilnic, se salută, având o relaţie normală cu acesta. Martorul, a arătat că, este consilier local încă din 1990 din partea Partida  Romilor şi totodată sunt publicatorul satului .... şi .... ……, deci fac anunţuri în comună în legătură cu evenimentele ce se desfăşoară în comună.

Martorul a arătat că, în anii 2011-2012 aflându-se la A.P.I.A., a aflat că trebuie curăţate păşunile şi atunci i-a spus domnului primar că este de acord să-l ia pe el şi familia să curăţe păşunea, din zona M….. unde se afla stâna lui B. C. (S.J.C.), care a fost făcută împreună cu S.I. şi i-a spus domnului primar că acel teren trebuie curăţat, pentru că ştia că a închiriat  dânsul de la comună.  Astfel, martorul a arătat că a curăţat păşunea în zona M….. şi păşunea vizavi de pescărie, împreună cu familia, vreo 7 persoane, au tăiat mărăcinişul şi tufele cu crengi mai subţiri şi le-au adunat în grămezi, lucrând aproximativ 15 zile, zilnic câte 2-3 ore, lucru ce au făcut începând din 2011, 2012 şi 2013, şi pentru curăţarea păşunilor a primit de la domnul S., începând încă din anul 2011, caş, mălai, brânză, şi alimente necesare pentru familie, mergând personal la stână să le ia, însă a fost şi împreună cu S., dar şi cu P. J., cu tractorul în 2010, când au fost inundaţiile.  Martorul a arătat că stăpânul stâni era B. C.(S.C.) şi ştia că îi aparţine şi lui S.I., acesta din urmă avea în turmă 150 de oi, turmă care păştea pe păşunile din zonele numite F…………, H..... şi pe lângă păstrăvărie, pentru că acolo au curăţat ei păşunea. De asemenea, martorul a arătat că, nu a văzut să fi curăţat altcineva acele terenuri, doar pe P.A. îl vedea cum muta zilnic coşarul pentru îngrăşarea terenului. Pe acele terenuri nu păşunea altcineva, mai sus de această stână era stâna lui U.A.. Totodată, martorul a arătat că, la acel moment el ştia că domnul primar avea închiriate terenurile pe care le-a menţionat, însă nu a ştiut că domnul S.I. a luat fonduri A.P.I.A. pentru acele păşuni.

Martorul D.A. a mai declarat că, în 2010 sau 2011, nu poate preciza exact, în  adunarea generală a locuitorilor, în care s-a discutat  păşunatul, discutând cu oamenii, a aflat că şi primarul participă la păşunat, adică a închiriat păşunile menţionate mai sus şi că tot în adunarea generală, s-a anunţau că stâna este a lui B. C. (S. J. C.) şi a lui S.I..

Inculpatul S.I., în cursul cercetării judecătoreşti a solicitat administrarea şi a altor probe testimoniale, pentru a face dovada că a avut o stână, înfiinţată împreună cu martorul S.J.C., că a folosit terenul arendat, respectiv păşunea de 40 ha, pentru păşunat şi că l-a şi întreţinut, în sensul că, în fiecare an, l-a curăţat, fiind admişi şi audiaţi martorii C. J., K. J., P. J., V. S. şi S. L.

Astfel, martorul C. J. în declaraţia dată (f.119 vol.II d.f.), a arătat că, îl cunoaşte pe S.I. de mic copil, se află în relaţii normale cu acesta şi lucrează în cadrul Primăriei com. ...., din anul 2007, de când a avut calitatea de administrator de reţea de calculatoare, dar de cca. 5 ani,  îndeplineşte funcţia de inspector de specialitate în cadrul primăriei. În această calitate se ocupă de multe probleme în cadrul primăriei, şi face parte din Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar, fiind membru în această comisie. Martorul a arătat că, el nu răspunde de administrarea proprietăţii comunei ...., respectiv de păşuni sau păduri, însă se ocupă de intabularea proprietăţilor proprietate privată şi ştie că, în perioada 2010-2013, primarul S.I. avea în proprietate peste 150 de ovine şi că, împreună cu S.C., avea o stână şi acolo îşi ţinea oile. Astfel, martorul a arătat că, stâna era mai sus de .... ……, respectiv mai sus de M…. şi H....., vizavi de păstrăvărie, fiind făcută de S.C., în 2010, împreună cu S.C. şi P. J. şi că ştie acest lucru pentru că şi părinţii săi au avut oi la această stână.  Martorul a mai arătat că, S.C. i-a spus că stâna îi aparţine şi lui S.I. şi ştie că au făcut-o împreună, lucru ce ştie şi de la fiul domnului primar dar şi de la P. J., iar oile de la această stână păşunau pe păşunea comunală, pe locul numit H....., mai sus de M…….. şi vizavi de păstrăvărie. De asemenea, martorul a arătat că ştie că păşunea a fost curăţată, mai ales cea care se află vizavi de păstrăvărie, însă nu ştie cine de către cine, doar a văzut  grămezi de crengi, precum şi faptul că, această stână a lui S.C. şi a lui S.I. a fiinţat în perioada 2010-2013, iar din 2013 oile primarului au fost duse la A.I. din .....

Martorul K. J., în declaraţia dată în faţa instanţei (f.120 vol.II d.f.), a arătau că, îl cunoaşte pe primarul S.I. din copilărie, însă nu a avut relaţii apropiate cu acesta. Martorul a arătat că este cioban de 20 de ani, din anul 2001, şi a fost cioban la stâna lui U.A. aprox. până în 2015, stâna acestuia fiind în vecinătatea stânei lui S.C.. De asemenea, martorul a arătat că, în perioada 2010-2013, S.C. avea stâna împreună cu S.I., şi era în vecinătatea stâni lui U.A., şi se afla în zona  U……, vizavi de păstrăvărie, iar stâna lui U. în zona H....., iar terenul unde avea S.C. stâna şi unde păştea oile era a statului, a primăriei, şi terenul pe care avea stâna U. era a bisericii şi o parte folosită chiar a primăriei. Martorul a mai arătat că, terenul folosit de S.C. a fost curăţat în fiecare an, aşa crede, pentru că era curat, chiar el a văzut că cineva curăţa în zonă, însă nu ştie cine era, pentru  că eram la distanţă., precum şi faptul că nu ştie pe ce bază foloseau acele terenuri. Martorul a mai arătat că, în perioada 2010-2013, S.I. avea aproximativ 80 capete de oi, iar S.C. în jur de 30, însă, după patru ani, oile lui S.I. au fost date la N…. din ...., precizând totodată că l-a văzut pe S.I. venind la stână, dar nu ştie cât de des venea, dar ştie că aducea mâncare.

Martorul P. J.(f.193 vol.II d.f.), a arătat că, îl cunoaşte pe S.I., din copilărie, şi sunt în relaţii normale de prietenie. Acesta a arătat că, în perioada anilor 2010-2013 S.I. avea în jur de 170-180 capete de ovine, de care a avut B. C. (S.J.C.), până în anul 2013, când au fost daţi în grija lui N…. din ..... Oile erau ţinute într-un grajd al fostului CAP, iar vara păşteau pe păşunea de la locul numit M……, vizavi de păstrăvărie şi la locul numit U…., pe păşunea ce aparţinea, în parte, oamenilor din sat şi o parte primăriei.

Martorul a arătat că, la începutul sezonului, s-a făcut împărţirea păşunilor în cadrul adunării cetăţenilor, însă nu ştie dacă s-a încheiat sau nu vreun contract, şi pentru că terenul nu era bun pentru vaci, fiind un teren abrupt, în pantă, a fost dat lui S.. Astfel, pe păşunea de la locul numit U…. era  stâna lui S.I. şi a lui B. C.. Martorul a arătat că, S.I. a cumpărat materialele pentru stână - scândura şi tabla metalică, şi martorul împreună cu B. C. l-au confecţionat, în curtea martorului, apoi, acesta din urmă a transportat-o cu tractorul la locul unde au montat-o, stâna fiind  demontată toamna şi reamenajată în fiecare primăvară. 

Tot astfel, şi martorul V. S.  în declaraţia dată (f.194 vol.II d.f.) a arătat că, îl cunoaşte pe S.I. din copilărie, nu este rudă cu acesta şi nici în relaţii apropiate de prietenie, şi ştie că, în perioada 2010-2013 S.I. în jur de 200 de oi, pe care până în 2010le-am ţinut la stâna lui A. I. din ...., unde avea şi el 6 oi, însă a auzit că, în primăvara anului 2010, B. C. (S.J.C.) împreună cu S.I. fac stână la ...., şi atunci a vorbit cu S. să le  primească şi i-a spus că este de acord şi că la stână nu va fi el ci B. C. Martorul a arătat că, turma avea 400-500 capete de ţi păştea la locul numit Valea Borvizului unde este şi o păstrăvărie, şi pe partea stângă şi pe partea dreaptă a păstrăvăriei, unde Primăria avea păşune, vreo 20 ha într-o parte şi tot atât şi în partea cealaltă, dar mai aveau terenuri închiriate şi de la cetăţeni, dar şi domnul primar are ceva teren acolo. Martorul a arătat că stâna era montată la locul numit K……, aproape de păstrăvărie pe terenul primăriei, despre care a auzit că a fost închiriat de S.I.. 

De asemenea, martorul a arătat că, de turmă aveau grijă oamenii domnului S., respectiv P.A. şi încă un bătrân din ……….., pe numele de S., dar şi B. C. avea un om şi având în vedere că stâna a fost înfiinţată proaspăt, stâna a fost făcută în primăvara anului 2010 de către domnul primar şi B., fiind confecţionată din material lemnos, cu acoperiş de tablă, la fostele grajduri CAP, dar şi nu ştie pe cheltuiala cui şi de cine a fost transportată pe păşune, însă a văzut că la confecţionarea stânii au lucrat  nişte romi şi a ajutat şi P. J. şi crede că tot acesta a transportat-o. 

Martorul a mai arătat că, fiind vânător, în zona respectivă are un observator, unde hrăneşte animalele şi mai merge la vânat, trecând de mai multe ori prin zonă, şi a văzut grămezi de crengi dar şi oameni care lucrau acolo, vreo 6-7 romi, fiind şi tractorul Parohiei Unitariene pe acolo, nu ştiu dacă din greşeală sau s-au înţeles ei, deoarece şi  Biserica Unitariană are teren acolo, pe care l-a dat unui cioban, respectiv lui U.A., pentru a paşte oile. vea

 Şi în final, martorul S. L., în declaraţia dată în faţa instanţei (f.8 vol.III d.f.), a arătat că, îl cunoaşte pe S.I., din copilărie, însă nu se aflăm în relaţii apropiate şi ştie că, în perioada anilor 2010-2013 acesta avea în jur de 100-170 capete ovine, pe care le ţinea la stâna ce se afla pe păşunea Comunei ...., la care lucrau patru persoane, respectiv B. C., P.A. şi încă două persoane. Martorul a arătat că stâna a fost înfiinţată în 2010 şi a funcţionat până în 2013 şi ştie că era a lui S.I., pentru că el împreună cu P. J. au făcut stâna şi au confecţionat şi coşărcile pentru oi fiind chemat de către S.I. să-l ajute şi tot dânsul l-a plătit, cioban la stână fiind  B. C. şi că foloseau la păscut o păşune de vreo 5 ha. la locul numit M…., vreo 20 ha păşune situată vizavi de păstrăvărie, 15 ha de la locul numit H..... şi mai folosea şi păşuni de la oamenii din sat, dar şi faptul că primele trei terenuri aparţineau Comunei ....,  însă nu ştie pe ce bază folosea S.I. aceste terenuri.  De asemenea, martorul a arătat că, în primăvara anului 2010, aceste păşuni au fost curăţate de către D. A. şi de încă vreo 7-8 persoane, el personal a văzut acest lucru, când a fost la marcat lemne, pe păşunea împădurită pe care o are la  o distanţă de 1,5 km

Totodată, martorul a arătat că nu ştie ce s-a întâmplat după anul 2013 cu oile lui S.I., însă ştie că în prezent acea stână nu mai există.

În faza de urmărire penală, inculpatul S.I. s-a prevalat de dreptul la tăcere (f.129 vol.I d.u.p.), însă în instanţă, la ultimul termen de judecată, a arătat că doreşte să dea declaraţie în cauză. Fiind audiat, în declaraţia dată (f.110-112 vol.III d.f.), inculpatul S.I., a arătat că nu recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa.

Astfel, inculpatul a arătat că, în comuna ...., în fiecare an se organizează adunare generală a locuitorilor, care este şedinţă deschisă, adus la cunoştinţa locuitorilor prin publicare şi tot aşa s-a procedat şi în anul 2010. Adunare cetăţenească a avut loc la Căminul Cultural, care  a hotărât împărţirea păşunilor pe specii şi categorii de animale, pentru oi fiind stabilită păşunea care se află lângă satul .... ….., unde are şi comuna .... păşune comunală de 40 ha.  Inculpatul a declarat că, întrucât nu s-a prezentat nimeni să organizeze stână pentru proprietarii de oi, cele hotărâte de adunare au rămas în sarcina viceprimarului R.B., care are în  gestiune păşunile comunale, fiind numit totodată, să încheie contracte cu cei care au fost angajaţi ca păstori şi să urmărească îndeplinirea obligaţiilor care au fost stabilite cu ocazia adunării cetăţeneşti.

De asemenea, inculpatul a arătat că, întrucât a trecut un oarecare timp, S.J.C., care avea 20-30 de oi, şi-a oferit serviciul ca, în situaţia în care el organizează o stână, să-l ajute să facă stâna, şi astfel, având mai multe oi, peste 150 până la 200 capete de oi,  el a procurat materiale pentru confecţionarea stânei, a colibei şi tot de ce era nevoie. Inculpatul a mai arătat că, a mai avut în permanenţă om plătit de el, respectiv pe P.A., şi periodic a avut şi alte persoane care ajutau la stână.

Totodată, inculpatul a arătat că, în baza hotărârii adunării cetăţeneşti, a încheiat un contract de arendare, pentru cei 40 de ha păşune, aparţinând com. .... şi repartizat pentru oi, contract despre care a discutat cu viceprimarul, cu care l-a şi încheiat, acesta semnând în numele primăriei, ca împuternicit de către adunarea cetăţenească, fiind şi cel care administra şi avea în gestiune aceste păşuni, iar el a încheiat contractul în calitate de proprietar de oi şi nu în calitate de primar, la momentul încheierii contractului considerând că, în baza hotărârii adunării cetăţeneşti are dreptul să închei acel contract de arendare.

Inculpatul a mai declarat că, a făcut îmbunătăţiri pe terenul arendat, în fiecare an a îngrăşat în jur de 3 ha cu îngrăşăminte naturală, prin coşărit, dar a efectuat şi lucrări de curăţire a păşunii, manual, cu cetăţeni romi, înainte de a ieşi animalele pe păşune, avându-l pe D. A., care, împreună cu familia sa, a curăţat locul unde nu se putea curăţa mecanic, iar unde se putea, a curăţat păşunea mecanic, cu tractorul, având ataşat un utilaj de tăiat mărăcini, tractoristul fiind P. J.

De asemenea, inculpatul a arătat că, în cei patru ani, a avut controale din partea A.P.I.A., fiind verificată atât starea păşunii cât şi efectivele de animale şi niciodată nu s-au constatat nereguli, cu excepţia unui control, când s-a constatat lipsa crotalelor la cca. 5 oi, însă, în termenul stabilit de echipa de control, a cerut duplicate şi a rezolvat această problemă.

Inculpatul a mai arătat că, a primit de la A.P.I.A. suma precizată de aceasta în constituirea de parte civilă, respectiv 181.309,12 lei,  pentru o suprafaţă de aprox. 50 ha teren, din care, 10 ha sunt proprietate personală şi doar 40 ha erau arendate, însă nu este de acord cu restituirea acestei sume, deoarece  a investit-o în dezvoltarea gospodăriei, respectând cele asumate prin declaraţia depusă la A.P.I.A. şi că a încheiat acel contract de arendare întrucât păşunile nu erau folosite şi s-a gândit să fie îmbunătăţite, acestea nefiind arendate nici înainte de 2010 şi nici după 2013. 

Totodată, inculpatul a declarat că, de când lucrează la primărie, arendarea terenurilor nu s-a aprobat niciodată prin consiliul local, aceste aspecte fiind rezolvate de viceprimar, cu aprobarea adunării cetăţeneşti, iar faptul că ar exista aspecte de nelegalitate privind acest contract de arendare, secretara F.M., doar în 2013, i-a adus la cunoştinţa viceprimarului, că „s-a uitat în nu ştiu ce lege şi acel contract de arendare nu este în regulă”, care a luat legătura cu el şi imediat a reziliat contractul. Acesta a mai arătat că, atunci când  a înfiinţat P.F.A. S.I., a trecut cele 40 ha păşuni arendate, de pe persoană fizică pe persoana fizică autorizată, însă, în prezent, P.F.A. S.I. nu mai există, patrimoniul acesteia intrând în patrimoniul său privat.

Inculpatul a mai arătat că, despre contractul de arendare nu a discutat cu S.J.C., apreciind că nu este necesar, viceprimarul fiind cel care le-a arătat, pe teren, ciobanilor şi păstorilor de la ciurdă hotarele unde au voie să paşte oile/vacile.

Şi nu în ultimul rând, inculpatul a arătat că, persoanele care l-au reclamat la D.N.A., pentru săvârşirea infracţiunii dedusă judecăţii, au făcut-o politic, având în vedere că, numitul K.T. a candidat pentru funcţia de primar, anterior să fie el ales primar, V.Z., a candidat în 2016, tot pentru funcţia de primar, iar C.D. şi N.N., tot politic crede că l-au reclamat.

Este adevărat că, în contradicţie cu starea de fapt şi de drept descrisă în rechizitoriu, din declaraţia inculpatului S.I., care se coroborează cu o parte din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, respectiv martorii: F.M., R.B., F. Z., P.A., D.A., C. J., K. J., P. J., V. S. şi S. L., prezentate mai sus, rezultă că, inculpatul a folosit terenul ce face obiectul contractului de arendare nr. 17/2010, potrivit angajamentelor asumate prin cererile formulate la A.P.I.A., cu toate acestea, instanţa constată că, aceste aspecte nu au relevanţă sub aspect penal, din moment ce, terenurile pentru care a obţinut fonduri din bugetul U.E., au fost deţinute fără un titlu valabil,  contractul de arendare nr. 17/12.05.2010 şi actul adiţional la acesta cu nr. 1/03.09.2012 fiind lovite de nulitate absolută, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, acestea fiind încheiate atât cu încălcarea  prevederilor alin. 1 al aceluiaşi articol, care interzice primarilor să încheie acte juridice, în exercitarea funcţiei, care produc un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I, cât şi cu nesocotirea  prevederilor art. 36 alin. 2 lit. c şi alin. 5 lit. b  şi art. 123 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, în forma în vigoare la data încheierii contractului de arendare, dar şi a  Ordinului M.A.A.P. nr. 541/2009 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor (forma în vigoare în anul 2010), în sensul că, arendarea păşunii de 40 ha, proprietatea comunei, nu a fost hotărâtă de consiliul local, şi punerea în valoare a acesteia nu s-a făcut prin licitaţie publică, organizată potrivit O.U.G. nr. 34/2006, astfel cum s-a arătat mai sus.

Apoi, potrivit art. 6 şi 7 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 125/2006, solicitanţii plăţilor directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (S.A.P.S.), trebuie să îndeplinească, printre altele, şi condiţia generală să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă, care, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. l din Ordinul M.A.D.R nr. 246/23.04.2008, după caz, poate fi titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, etc., contract care, bineînţeles, trebuie să fie încheiat în condiţiile legale, cu respectarea procedurilor în materie, astfel cum s-a arătat anterior.

Ori, un contract de arendare, lovit de nulitate absolută, nu poate produce nici un efect juridic, şi în consecinţă, nici nu poate face dovada dreptul de folosinţă, condiţie generală ce trebuie îndeplinită, pentru a solicita şi a beneficia  de plăţi directe în S.A.P.S.

Aşa fiind, în modalitatea descrisă mai sus, respectiv fără a avea un titlu valabil pentru suprafeţele de păşune, care formau obiectul contractului de arendare nr. 17/12.05.2010, inculpatul S.I. a obţinut pe nedrept fonduri din bugetul UE, în suma totală de 181.309,12 lei, din care 84.848,33 lei în calitate de fermier persoană fizică, în campaniile 2010, 2011, şi 96.460,79 lei primită în calitate de fermier „S.I. P.F.A., în campaniile 2012, 2013), sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Din înscrisurile puse la dispoziţie de A.P.I.A şi din cele furnizate de Primăria Comunei ...., rezultă situaţia cererilor formulate de inculpatul S.I., în cele patru campanii, după cum urmează:

1. În Campania din anul 2010, (care constituie primul act material al infracţiunii, în formă continuată), prin cererea depusă la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt, înregistrată sub nr. 12.402/13.05.2010,  inculpatul S.I. a solicitat plăţi pentru suprafaţa totală de 10,34 ha teren (f.138-150 vol.IV d.u.p.), şi, ulterior, la data de 25.05.2010, cu rea-credinţă, acesta a completat formularul M2 - Completarea declaraţiei de suprafaţă 2010, fiind înregistrat sub nr. 4460/25.05.2010, prin care a adăugat la cererea sa şi suprafaţa de 15 ha situată în com. ...., blocul fizic 63866-455 - parcela 12, suprafaţa de 20 ha situată în blocul fizic 63866-449- parcela 13, şi suprafaţa de 5 ha situată în blocul fizic 63866-421 - parcela 14, la rubrica "motivul completării" fiind menţionat: "arendă - luat ulterior" (f.153 vol.IV d.u.p.), deşi contractul de arendă, încheiat în condiţiile menţionate mai sus, are ca dată de înregistrare 12.05.2010, deci anterioară depunerii cererii din data de 13.05.2010.

Singura justificare a acestei acţiuni a inculpatului S.I., şi o dovadă în plus a relei-credinţe, este aceea că pentru a nu intra în conflict cu fermierii care puteau solicita respectarea procedurilor legale de concesionare/arendare a păşunilor comunale, acesta a aşteptat să treacă termenul limită pentru depunerea cererilor de subvenţii, respectiv 15.05.2010 şi apoi să solicite completarea declaraţiei de suprafaţă, astfel că, susţinerea inculpatului că la data depunerii cererii (13.05.2010) nu ar fi avut asupra sa originalul contractului din 12.05.2010, pe care l-a depus ulterior, nu poate fi primită, având în vedere că, în situaţia în care dorea să solicite plăţi şi pentru aceste păşuni, atunci le-ar fi trecut în cererea sa din data de 13.05.2010, şi ulterior putea să depună originalul contractului solicitat de angajaţii A.P.I.A.

Mai mult, susţinerea inculpatului, nu poate fi primită ca fiind verosimilă, în condiţiile în care, la dosarul A.P.I.A., se regăseşte adeverinţa cu nr. 2197 din 11.05.2010 emisă de Primăria comunei .... (f.160 vol. IV d.u.p.), care face referire la suprafaţa de 40 ha, ce face obiectul contractul de arendare, încheiat ulterior, la data de 12.05.2010, dar şi „Declaraţia de eligibilitate pentru suprafaţa de păşune concesionate/arendate de la consiliile locale”, datată 13.05.2010, care este şi data înregistrării cererii pentru subvenţii, în care sunt menţionate suprafeţele din contractul de arendare (f.161 vol. IV d.u.p.).

Prin urmare, completarea formularului M2 la declaraţia de suprafaţă apare nejustificată, în condiţiile în care inculpatul, la data de 13.05.2010, deţinea toate înscrisurile necesare în momentul depunerii cererii. De asemenea, în cererea unică de plată pentru suprafaţă, inculpatul S.I. a menţionat că deţine 170 de ovine şi 10 păsări, asigurând astfel încărcătura minimă prevăzută de Ordinul M.A.D.R. nr. 541/201/2009.

Astfel, ca dovadă a faptului că utilizează în mod legal suprafeţele de teren, pentru care a solicitat plăţi, inculpatul S.I. a anexat cererii sale adeverinţele nr. 2197/11.05.2010 şi 3193/02.08.2010 eliberate de Primăria comunei .... (f.160,162 vol.IV d.u.p.) şi contractul de arendă nr. 17/12.05.2010 (f.154-159 vol.IV d.u.p.), încheiat în mod nelegal, în condiţiile arătate mai sus, şi anume fără respectarea procedurilor legale, iar inculpatul se afla în situaţie de incompatibilitate la semnarea acestuia. În plus, o parte din martorii audiaţi, menţionaţi mai sus, respectiv: C.D., D. F., K.F., K.T. V. S.-Z., F. Z., S.J.C., V.Z., A.I. şi U.A., au arătat că inculpatul nu a utilizat suprafeţele de păşune pentru care a primit subvenţii, nu le-a curăţat, şi nu a asigurat încărcătura de animale, terenurile fiind utilizate sporadic de fermierii care îşi păşteau animalele în zonă, fără vreo înţelegere în acest sens cu inculpatul, ori că nu au cunoştinţă dacă inculpatul a folosit sau nu aceste terenuri.

Potrivit adresei A.P.I.A. - Centrul Judeţean Covasna nr. 4561/26.04.2018, inculpatul S.I. a beneficiat de plăţi în valoare totală de 40.823,35 lei, în baza deciziilor nr. 2399034 din  14.02.2011 şi nr. 2943077 din 07.07.2011 (f. 175-176,177-178 vol.IV d.u.p.).

2. În Campania din anul 2011, (care constituie al doilea act material al infracţiunii, în formă continuată), prin cererea depusă la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt, înregistrată sub nr. 14.491/09.05.2011 (f.181-186 vol. IV d.u.p.), inculpatul S.I., cu rea-credinţă, a solicitat plăţi pentru suprafaţa totală de 50,34 ha teren, declarând că utilizează în mod legal şi potrivit condiţiilor asumate terenurile menţionate, deşi suprafaţa de suprafaţa de 15 ha situată în blocul fizic 63866-455, parcela 12, suprafaţa de 20 ha situată în blocul fizic 63866-449, parcela 13, şi suprafaţa de 5 ha situată în blocul fizic 63866-421, parcela 14, făceau obiectul unui titlu nelegal, respectiv al contractului de arendare 17/12.05.2010, şi nu erau utilizate efectiv de inculpat, ci în mod sporadic de alte persoane, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi menţionaţi anterior la campania 2010.

Ulterior depunerii cererii unice de plată, la data de 16.05.2011, S.I. a solicitat plăţi, inclusiv pentru agromediu - pachet 1, semnând şi anexa III.2 Angajamente şi declaraţii - Măsuri de agro-mediu. În acest scop, S.I. a făcut menţiunea că deţine 152 ovine, fără a face şi alte precizări cu privire modalitatea prin care putea să respecte angajamentele asumate prin semnarea anexei III 2.

Din documentele puse la dispoziţie de către A.P.I.A. – Centrul Judeţean Covasna, prin adresa nr. 3917 din data de 05.06.2015, în campania 2011 S.I. nu a anexat cererii sale nici un fel de document care să facă dovada faptului că utilizează în mod legal suprafeţele de teren pentru care a solicitat plăţi. Cu toate acestea, în baza deciziilor de plată nr. 2022909 din 02.11.2011, nr. 2440622 din 17.12.2011 şi nr. 2428256 dun 29.09.2012, inculpatul a beneficiat de plăţi, în valoare totală de 53.286,64 lei (f. 67-68,69-70,71-72 vol. III d.u.p.), însă, potrivit adresei A.P.I.A. nr. 17376 din 07.09.2018 (f.61-62 vol.III d.u.p.), din suma acordată s-a recuperat suma de 9.261,65 lei, acordată ca sprijin financiar pentru agricultură ecologică,  urmare a unor nereguli constatate, prin plată voluntară, iar creanţele accesorii, în cuantum de 20.31 lei, au fost de asemenea recuperate, prin deducere din plăţile aferente campaniei 2014.

3. În Campania din anul 2012, (care constituie al treilea act material al infracţiunii, în formă continuată), prin cererea depusă la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt, înregistrată sub nr. 14.421/15.05.2012, inculpatul S.I., cu rea-credinţă, a solicitat plăţi pentru suprafaţa totală de 50,34 ha teren, declarând necorespunzător adevărului că utilizează în mod legal şi potrivit obligaţiilor asumate suprafaţa de 40 de hectare păşune, formată din 3 parcele, de 15 ha situată în blocul fizic 63866-455, parcela 12, de 20 ha situată în blocul fizic 63866-449, parcela 13, şi de 5 ha situată în blocul fizic 63866-421, parcela 14 (f. 233-236 vol. IV d.u.p.).

Odată cu depunerea cererii unice de plată, inculpatul S.I. a completat anexa nr. 2 la formularul tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2012, în care a făcut menţiunea că deţine 152 ovine şi utilizează păşunea, atât prin cosit cât şi prin păşunat, cu un număr adecvat de animale, respectiv minim 0,3 UVM/ha.

Din declaraţiile martorilor S.J.C., P.A., R.B. şi F. Z. dar şi din datele obţinute în urma cercetării la faţa locului a rezultat că terenurile sunt în pantă, sărace în vegetaţie şi nu pot fi cosite, prin urmare inculpatul a dat declaraţii false şi asupra obligaţiilor asumate.

Pentru a face dovada faptului că utilizează în mod legal suprafeţele de teren, pentru care a solicitat plăţi, inculpatul S.I. a anexat cererii sale atât contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, cât şi adeverinţele nr. 2131/03.05.2012 şi 2147/03.05.2012 eliberate de Primăria comunei .... şi adeverinţa nr. 1342/02.05.2012 eliberată de Primăria comunei …………. (f.240-241,241,243,245-247 vol. IV d.u.p.).

Apoi, la data de 07.09.2012, S.I. a completat Anexa 32 - Cerere pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare, pe care a depus-o la A.P.I.A., fiind înregistrată sub nr. 5745/10.09.2012, prin care a transferat întreaga exploataţie către S.I. Persoană Fizică Autorizată (f.254 vol.IV d.u.p.), anexând şi actul adiţional nr. 1/03.09.2012 la contractul de arendare nr. 17/12.05.2010 (f.260 vol.IV d.u.p.), prin care s-a modificat contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, tot în mod nelegal, în sensul că arendaş a devenit S.I. Persoană Fizică Autorizată, deşi primăria trebuia să rezilieze contractul şi să organizeze o procedură de atribuire prin licitaţie publică, inculpatul şi în această calitate de reprezentant a P.F.A., avea interdicţia de a încheia acte juridice cu primăria. Faptul că acest act adiţional a fost întocmit doar pentru ca inculpatul S.I. să obţină foloase necuvenite, rezultă şi din aceea că, la Primăria comunei ...., s-a înregistrat procesul-verbal din data de 29.04.2014 de reziliere a contractului de arendare nr. 17/12.05.2010, înregistrat la aceeaşi dată sub nr. 2246 (f.275 vol.III d.u.p.), care a fost semnat de S.I. în calitate de arendaş, cu toate că, încă din data de 03.09.2012, prin actul adiţional,  s-au modificat părţile contractului nr. 17/12.05.2010, în sensul că, în calitate de arendaş, a fost trecut S.I. Persoană Fizică Autorizată (f.260 vol.IV d.u.p.).

Din înscrisurile furnizate de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Covasna a reieşit faptul că, la data de 08.07.2011, a fost înregistrat în registrul comerţului şi s-a autorizat funcţionarea S.I. Persoană Fizică Autorizată, având ca obiect de activitate principală – Activităţi în ferme mixte - cultură vegetală combinată cu creşterea animalelor (f.127, 128 vol.I d.f.), P.F.A. care prin Rezoluţia nr. 1734/25.04.2017 a O.N.R.C.– Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Covasna, a fost radiată din registrul comerţului, din voinţa persoanei (f.126 vol.I d.f.).

Potrivit deciziilor de plată nr. 1590856/ 22.10.2012 şi  nr. 2101147/256.11.2012, S.I. P.F.A. a beneficiat, în campania 2012, de plăţi în valoare totală de 43.915,43 lei (f.73-74,75-76 vol. III d.u.p.).

4. În Campania din anul 2013, (care constituie al patrulea act material al infracţiunii, în formă continuată), prin cererea depusă la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt, înregistrată sub nr. 13.542/25.04.2013, inculpatul S.I., în calitate de P.F.A., a solicitat plăţi pentru suprafaţa totală de 50,34 ha teren, declarând necorespunzător adevărului că utilizează în mod legal şi potrivit condiţiilor asumate şi suprafeţele de: 15 ha situată în blocul fizic 63866-455, parcela 12,  20 ha situată în blocul fizic 63866-449, parcela 13, şi 5 ha situată în blocul fizic 63866-421, parcela 14 (f. 277-282 vol. IV d.u.p.).

Odată cu depunerea cererii unice de plată, inculpatul S.I. a completat şi anexa nr. 2 la formularul tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2013 (f.282 vol.IV d.u.p.), făcând menţiunea că deţine 191 ovine şi utilizează păşunea atât prin cosit cât şi prin păşunat cu un număr adecvat de animale, respectiv minim 0,3 UVM/ha. Însă, din declaraţiile martorilor audiaţi, arătaţi mai sus, şi din verificările efectuate de ofiţerii de poliţie a rezultat că, în mod obiectiv, suprafeţele nu puteau fi cosite datorită geografiei zonelor, iar inculpatul nu le-a păşunat şi nu şi-a îndeplinit nici celelalte obligaţii asumate.

Pentru a face dovada că utilizează în mod legal suprafeţele de teren, pentru care a solicitat plăţi, inculpatul S.I. a anexat cererii sale adeverinţele nr. 1045/04.03.2013 eliberată de Primăria comunei .... (semnată de inculpat, în calitate de primar, de secretarul comunei – martora F.M. şi agentul agricol S. E. – soţia inculpatului)  şi nr. 1207/23.04.2013 eliberată de Primăria comunei ……….. (f.285-286,287-288 vol.IV d.u.p.), însă din conţinutul acestora rezultă că inculpatul, este înscris în registrul agricol ca utilizator al unor suprafeţe, în calitate de persoană fizică şi nu în calitate de P.F.A.

Potrivit deciziilor de acordare a plăţilor nr. 2071507/26.10.2013, nr. 946557/17.09.2013 şi nr. 2508778/09.12.2013, S.I. Persoană Fizică Autorizată a beneficiat, în campania 2013, de plăţi în valoare totală de 52.545, 36 lei (f.61,77-78,79-80,81-82 vol. III d.u.p.), sume pe care le-a încasat necuvenit.

Cu privire la infracțiunea pentru care inculpatul S.I. este trimis în judecată, inculpatul, prin apărătorul său ales, a solicitat, achitarea sa.

Astfel, cu ocazia dezbaterilor, dar și prin concluziile scrise (f.179-184 vol.III d.f.), apărătorul ales al inculpatului S.I., în temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen, rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teta I şi lit. c C.pr.pen.,  a solicitat, achitarea inculpatului, pentru fapta dedusă judecăţii, arătând că, din probele dosarului nu rezultă că, în cauză, sunt îndeplinite cerinţele obiective şi subiective pentru existenţa infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, şi în consecinţă,  să se respingă acţiunea civilă formulată de partea civilă A.P.I.A. şi să se dispună restituirea tuturor sumelor indisponibilizate de la inculpat, prin poprire, şi totodată să se dispună ridicarea măsurii asigurătorii dispune în timpul urmăririi penale. 

Totodată, apărătorul inculpatului a solicitat ca, în cazul în care instanţa va dispune achitarea inculpatului, pe temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I  C.pr.pen., respectiv că fapta efectiv comisă „nu este prevăzută de legea penală", potrivit art. 25 alin. 5, rap. la art. 397 alin. 5 C.pr.pen., instanţa să lase nesoluţionată acţiunea civilă.

În susţinerea acestor solicitări, apărătorul inculpatului a arătat că, în fapt, la data 22.11.2013, D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, a dat curs denunţurilor formulate de martorii denunţători N.N., K.T. şi C. D. şi a format prezentul dosar, inculpatul fiind trimis în judecată, pentru infracţiunea prevăzută de art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, apărătorul inculpatului a arătat că, urmărirea penală s-a efectuat doar pe coordonata acuzării, folosind martori care sunt în relaţii apropiate cu denunţătorii, ignorându-se principiul fundamental al aflării adevărului, prev. de art. 5 alin. 1 C.pr.pen., şi strângându-se probe doar în favoare acuzării şi evident în defavoarea inculpatului, cu încălcarea  dispoziţiilor art. 5 alin. 2 C.pr.pen. Astfel, a arătat că, deşi a solicitat 11 martori, prin cerere de probe şi lista cu martorii şi tezele probatorii, procurorul a selectat doar trei martori, dar şi aceştia audiaţi cu încălcarea dispoziţiilor procedurale, prev. de art. 92 alin. 2 C.pr.pen., având în vedere că, deşi a fost încunoştinţat avocatului ales, nu i s-a permis să asiste decât la audierea martorului D.A., pe motivul că, din dispoziţia procurorului nu poate să intre, deoarece este în cercetări, dar de fapt era în audieri cu doi dintre martorii apărării, care „trebuiau" să declare „corespunzător".

Apărătorul ales al inculpatului a arătat că, a depus la camera preliminară aceste plângeri, şi doar judecătorul a înţeles neregulile de la urmărire penală şi a dispus ulterior audierea tuturor martorilor propuşi şi administrarea probelor potrivit legii, context în care, va face abstracţie de rechizitoriul procurorului, care este integral şi profund părtinitor şi se va referii, în materie probatorie, aşa cum a rezultat în faţa tribunalului.

Astfel, cu privire la încheierea contractului de arendare, apărătorul inculpatului  arătat, în esenţă că, din declaraţia inculpatului, coroborată cu declaraţiile martorilor R.B., D.A. şi F.M., rezultă faptul că, la data de 12.05.2010, inculpatul S.I. a încheiat, în calitate de persoană fizică, contractul de arendă nr. 17/2010, având ca obiect folosinţa pentru păşunat a 40 ha teren, existent în trei parcele diferite, ori la momentul încheierii contractului inculpatul a avut reprezentarea că totul este legal, atâta timp cât plăteşte redevenţa (chiria) ca orice alt arendaş. Mai mult, la vremea respectivă s-a consultat cu R.B., viceprimarul şi preşedintele Comisiei de aplicare a legii fondului funciar, iar acesta a spus că el nu vede nicio neregulă şi, ulterior, a mai discutat şi cu alţi primari din judeţ, care i-au creat convingerea că, atâta timp cât a încheiat contractul ca persoană fizică, nu este niciun impediment.

De asemene, s-a arătat că, inculpatul a respectat prevederile din contract, precum şi folosinţa terenurilor, conform destinaţiei şi nu s-a gândit nici un moment că încheierea unui asemenea contract contravine dispoziţiilor legale.

Ulterior, respectiv în 2013, auzind că secretara F.M. are un alt punct de vedere legat de contractul de arendă, pentru a evita discuţiile inculpatul l-a reziliat, cu toate că, şi în prezent, este în dubiu cu privire la nelegalitatea contractului din următoarele considerente:

- în primăvara anului 2010, ca de altfel în fiecare an, s-a ţinut adunarea comunală cetăţenească, ocazie cu care s-au discutat toate problemele legate de destinaţiile terenurilor primăriei, respectiv închirieri, arendări, păşunat, etc., ori această adunare este mai mult decât adunarea unor consilieri ai primăriei şi văzând că nici o persoană nu a solicitat arendarea acelor terenuri, la 12 mai 2010, inculpatul a hotărât să închei contractul de arendă în circumstanţele expuse;

- persoane care aveau responsabilităţi în materie, l-au asigurat că procedează legal, astfel că hotărârea inculpatului s-a conturat ca fiind una conform legilor;

- inculpatul a gândit că nu închei contractul ca primar, ci ca persoană fizică şi, mai mult, văzând că, până la jumătatea lunii mai 2010, nu a făcut nici o persoană cerere de arendare, a făcut-o el, gândindu-se, să le folosească la păşunatul oilor sale, deoarece ar fi rămas nefolosite, necurăţate, în paragină şi chiar a fost convins că procedează ca un bun gospodar.

În ceea ce priveşte folosirea terenurilor, inculpatul prin apărătorul său ales a arătat că, toate cele trei parcele arendate au fost folosite efectiv la păşunat, după ce le-a curăţat, oferindu-se  mai mulţi să se ocupe de îngrijirea terenurilor, dar până la urmă a rămas martorul D.A., care s-a ocupat de terenuri, cu membrii familiei sale, care de fiecare dată, când era necesar şi nu puteau pătrunde cu tractorul, tăia arbuştii, mărăcinii şi curăţa păşunile.

Astfel, s-a arătat că, în timpul cercetării judecătoreşti, s-a dovedit prin martori că terenul arendat a fost întreţinut, folosit ca păşune, unde ciobanul S.J.C. (zis B. C.), păştea oile inculpatului, precum şi oile sătenilor care le aduceau la stâna construită de inculpat,  de fiul său şi de cioban, cu ajutorul lui, aspecte ce sunt învederate de martorii S.J.C., R.B., P.A., D.A., U. A. şi alţi martori, chiar şi din martorii audiaţi de procuror  şi anume V. S. Z. şi F. Z. De altfel, sub aspect probatoriu, doar martorii denunţători C. D., K.T. şi V.Z., şi parţial K. F. şi G. F., susţin, desigur în afara perimetrului real, că inculpatul nu ar  fi folosit terenul la păşunat şi nu l-ar fi curăţat.

Însă, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, denunţătorii, în repetate rânduri, au făcut plângeri şi denunţuri mincinoase, care în final s-au soluţionat în favoarea adevărului, respectiv s-au dat soluţii de clasare, respingerea contestaţiilor, etc., aspecte ce se coroborează cu declaraţia inculpatului, în care a arătat că denunţătorii, în frunte cu K.T. sunt adversari politici, care au fost înfrânţi în alegeri de fiecare dată când inculpatul a candidat.

S-a mai arătat că, înscrisurile depuse la dosar sunt doar o parte din denunţurile mincinoase făcute de aceşti denunţători, care au inventat fel şi fel de scenarii, inculpatul fiind reclamat la I.P.J. Covasna, la Postul de Poliţie ...., la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe sau de pe lângă Tribunalul Covasna, unele soluţionate, aşa cum s-a arătat, altele sunt în curs de soluţionare, toate fiind nereale.

S-a arătat că, şi acest proces, intentat după scenariile arătate, este fictiv, deoarece inculpatul nu a comis infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, iar probele administrate sunt în proporţie covârşitoare în favoarea acestuia, în acest context, fiind  cel puţin o stare de dubiu, care în mod cert profită inculpatului, conform principiului „in dubio pro reo", consacrata în art. 4 din Codul de procedură penală.

Pe de altă parte, s-a arătat că, neexistând o ordine de preferinţă, referitor la forţa probantă între declaraţiile de inculpat date la urmărirea penală şi cele făcute în timpul cercetării judecătoreşti, instanţa de judecată este îndrituită, în cazul constatării unor nepotriviri sau contradicţii, să aprecieze fiecare declaraţie în contextul tuturor probelor administrate, cu care este necesar să se coroboreze şi, deci, să reţină, motivat, ca reprezentând adevărul numai unele dintre acestea, (T.S., S.P. NR. 63/1980, RRD nr. 3/1981, p. 65, în V. Papadopol, Vasile Dobrinoiu şi M. Apetrei, Codul de proc. penală adnotat Voi. I, p. gen., pag. 318), iar în cazul în care, fiind reaudiaţi în cursul cercetării judecătoreşti, martorii au revenit asupra declaraţiilor date în faza de urmărire penală, instanţa de judecată urmează a reţine numai acele declaraţii care, în raport cu toate elementele cauzei pot fi considerate că exprimă adevărul. Prin urmare, declaraţiile inculpatului se coroborează cu majoritatea declaraţiilor de martor şi deci, sub aspectul stării de fapt, rechizitoriul procurorului este netemeinic.

În continuare, s-a arătat că, în drept, procurorul a reţinut în mod greşit că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, deoarece faptele inculpatului nu se înscriu în niciuna din coordonatele acestei legi.

Astfel, s-a arătat că, infracţiunea reţinută în rechizitoriu se comite prin: folosire ori prezentare de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, ori prin omisiunea de a furniza cu intenţie a datelor cerute potrivit legii. În ambele situaţii avem de-a face cu o alterare a adevărului, cu prezentarea unor informaţii denaturate în scopul obţinerii de subvenţii, această infracţiune constituind o variantă specială a infracţiunii de înşelăciune (V. Dobrinoiu, M.A. Hotcă ş.a, în Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Walters Kluwer, 2009, pag. 434).

Ori, fapta constând în prezentarea de documente false are ca situaţie premisă falsificarea acestor documente. Astfel, printre mijloacele de comitere ale infracţiunii – scop, de fraudă în materie de cheltuieli, se încadrează şi infracţiunile de fals (fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată). Aşadar, în situaţia infracţiunii prevăzută de art. 181 alun. 1 din Legea nr. 78/2000, există o conexitate teleologică, de la infracţiunea mijloc la infracţiunea scop. Deci, trebuie să avem infracţiunea mijloc - falsurile (art. 320 - 322 din C.pen.) şi infracţiunea scop, respectiv frauda pentru obţinerea de subvenţii, printr-o formă de inducere în eroare a părţii civile A.P.I.A.

Cu alte cuvinte pentru subzistenţa infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată - art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, trebuie să fie întregit elementul material ca subcomponentă a laturii obiective, prin acţiunea de falsificare.

Falsificarea constă în contrafacerea scrierii ori subscrierii ori în alterarea scrisului în orice mod. Contrafacerea scrierii presupune stricto sensu, plăsmuirea, adică confecţionarea prin imitare a unui înscris, identic cu cel oficial (Alex. Boroi - Drept penal, p. specială, Ed. Ch. Beck, Bucureşti, 2016, pag. 566). Procedeele sunt diferite, copiere, reproducere, decupare, trucarea fotografică sau alte mijloace sofisticate de copiere, etc.

Alterarea în orice mod a unui înscris „înseamnă denaturarea materială a conţinutului său, fie prin adăugiri între rânduri sau marginale, ori modificări de cifre sau date, fie prin ştersături sau bifări, fie, în fine, prin aducerea în stare de ilizibilitate a unor părţi din înscrisul oficial (pătare, decolorare, etc.) (a se vedea V. Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, C-tin Bulai, Rodica Stănoiu, Victor Roşea, în Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Ed. Academiei, Bucureşti, 1972, voi. IV, pag. 427). Altfel spus, alterarea presupune modificarea, denaturarea, transformarea, schimbarea conţinutului unui înscris oficial, adăugiri sau ştersături (Alex. Boroi, op. cit. pag. 566).

Examinând cauza dedusă judecăţii prin actul de sesizare al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, se arată că nu se identifică nici o situaţie care să satisfacă exigenţele legii, a textelor incriminatoare. Efectiv inculpatul nu a falsificat nici un document ori alte înscrisuri, prin care a completat şi prezentat la A.P.I.A. cererea şi anexele pentru subvenţii.

 Mai mult, infracţiunea reţinută în mod abuziv în rechizitoriu, nu îmbracă nici tezele utilizării sau întrebuinţării, documentelor ori declaraţiilor inexacte sau incomplete. Prezentarea unor astfel de documente sau declaraţii, presupune înfăţişarea acestora pentru a fi examinate" (V. Dobrinoiu ş.a. - op. cit., pag. 419). Ori, în realitate, documentele sau declaraţiile prezentate, de inculpat au fost complete şi exacte. Dacă ar fi fost altfel, funcţionarii şi inspectorii A.P.I.A., care verificau dosarele de subvenţii le-ar fi respins.

Însă, până la „intervenţia" D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, nu au existat reclamaţii sau intervenţii ale Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, în sensul de a-l suspiciona pe inculpat că documentele şi înscrisurile prezentate nu sunt în regulă, A.P.I.A constituindu-se parte civilă în cauză doar după declanşarea actelor de urmărire penală şi numai la solicitarea D.N.A.

De asemenea, s-a arătat că, inspectorii A.P.I.A., pe lângă verificarea dosarului în sensul de a nu fi documente false, incomplete sau inexacte, au făcut, în mod repetat, şi descinderi în teren, pentru a verifica dacă animalele (ovinele) declarate, sunt păşunate pe terenul în suprafaţă totală de 40 ha şi dacă terenurile sunt amenajate pentru păşunat.

Astfel, se consideră că inculpatul nu a săvârşit infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, respectiv fapta prevăzută ca infracţiune în art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, deoarece nu se află în prezenţa niciunei modalităţi normative şi faptice, având în vedere că nu a completat şi nu a prezentat documente ori declaraţii false, inexacte,  ori incomplete.

Totodată, se arată că, s-a probat că cele trei suprafeţe de teren arendate, de 5 ha, 15 ha şi 20 ha, în total 40 ha teren pentru păşunat, au fost curăţate, îngrijite, iar oile inculpatului şi ale unor proprietari din comună, circa 150-200 oi pe an, au fost păscute de către ciobanul S. J.-C., pe păşunile menţionate. De asemenea, s-a dovedit că inculpatul a construit şi întreţinut stâna din materiale proprii şi animalele (oile), în toată perioada 2010-2013, au păscut păşunile arendate, aşa cum de altfel a prezentat în mod exact şi complet în documentele şi declaraţiile la A.P.I.A.

S-a mai arătat că, tot timpul, inculpatul a avut convingerea că a încheiat un contract de arendare în condiţii legale, ca orice altă persoană, şi ulterior, a reziliat contractul, pentru a evita orice discuţii, deşi, personal inculpatul crede că a încheiat contractul de arendă legal.

Se arată că, este adevărat că formal nu s-a organizat o licitaţie şi nu s-a emis o hotărâre de Consiliul Local ...., însă acest contract s-a încheiat în mod transparent, deoarece s-a vorbit de suprafeţele respective în Adunarea cetăţenilor din comuna ...., adunare care se ţinea anual şi inculpatul a apreciat că nu a prejudiciat pe nimeni, iar exigenţele formale de licitaţie şi hotărâre de consiliu, sunt acoperite prin discuţiile care s-au purtat deschis în adunarea locuitorilor comunei şi prin punctele de vedere exprimate, în mod pozitiv, de martorul R.B., care avea atribuţii exclusive pentru terenuri de orice fel, aspecte menţionate şi în rechizitoriu la pag. nr. 7...„Precizez că eu sunt gestionarul păşunilor şi eu am completat datele din contract şi primarul a semnat ca arendaş. Ulterior, m-am uitat în lege şi am văzut că nu am făcut bine şi am vorbit cu primarul care a renunţat la contract"...(declaraţie R.B.). Deci, reprezentarea inculpatului a fost tot timpul că este în legalitate şi nu a urmărit, prin formalităţile depuse, să induc în eroare A.P.I.A.

În concluzie, se arată că, oricum am analiza cauza, nu sunt îndeplinite cerinţele obiective şi subiective pentru existenţa infracţiunii de „folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene". Astfel că, din perspectiva celor expuse în fapt şi în drept, rechizitoriul procurorului este netemeinic şi nelegal, astfel, s-a solicitat instanţei să dispună achitarea inculpatului.

Analizând aspectele invocate în apărare de către inculpat, prin apărătorul său ales, instanţa constată că, în esenţă, acestea privesc, pe de o parte, lipsa elementului material al laturii obiective a infracţiunii deduse judecăţii, astfel cum este reglementat în art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, respectiv lipsa acţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, în sensul că, inculpatul nu a completat şi nu a prezentat documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, iar pe de altă parte, lipsa vinovăţiei ca element component al laturii subiective, invocând în realitate, comiterea faptei în condiţiile cauzei de neimputabilitate a erorii de drept extrapenal, prevăzută de art. 30 alin. 1, 2 şi 4 C.pen.

Astfel, invocatul a susţinut că, la momentul încheierii contractului de arendare nu avea cunoştinţă nici de caracterul ilegal al acţiunii sale, respectiv că, nu avea cunoştinţă de dispoziţiile legale care interziceau ca, în calitate de primar, în exercitarea funcţiei, să încheie un act juridic, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I, şi nici de caracterul ilegal a procedurii de încheiere a contractului, respectiv că nu avea cunoştinţă de dispoziţiile legale ce impuneau ca arendarea terenurilor să fie hotărâtă de consiliului legal, iar valorificarea terenului să fie făcută în condiţiile legii, şi anume, prin licitaţie publică. 

Aceste apărări ale inculpatului vor fi înlăturate având în vedere următoarele considerente:

Astfel, din probele dosarului, inclusiv din declaraţia inculpatului, rezultă că acesta a încheiat contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, pentru suprafaţa de 40 ha păşune proprietatea privată a comunei ...., în scopul declarat de a înfiinţa o stână pentru ovine, după care, l-a depus, alăturat cererilor unice de plată pentru campaniile  2010, 2011, 2012 şi 2013 (pentru campaniile din 2012 şi 2013, împreună cu actul adiţional la acesta), la A.P.I.A. – Centrul Local Baraolt, pentru a obţine subvenţii (fonduri) din bugetul UE, în cadrul schemei de plată unice pe suprafaţă (SAPS), pentru a face dovada dreptului de folosinţă a terenului, ca o condiţie generală, pentru a beneficia de plăţi, prevăzută de art. 7 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr.125/2006, şi în consecinţă, inculpatul a obţinut din bugetul UE, pentru campaniile 2010 – 2013, suma totală 190.570,77 lei, din care 94.109,98 lei în calitate de fermier persoană fizică (în campaniile 2010, 2011) şi 96.460,79 lei în calitate de fermier PFA (în campaniile 2012, 2013).

Însă, aceste fonduri au fost obţinute pe nedrept de către inculpat, având în vedere că, documentul doveditor privind dreptul de folosinţă a terenului agricol, conform art. 7 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 125/2006, astfel cum este precizat în Ordinul M.A.D.R. nr. 246/2008), respectiv contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, este lovită de nulitate absolută, fiind încheiată cu încălcarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, dar şi cu nesocotirea dispoziţiilor art. 36 alin. 2 lit. c şi art. 123 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 215/2001, precum şi a celor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006, astfel cum s-a arătat la analiza probelor şi a stării de fapt.

În consecinţă, susţinerea inculpatului că ar fi fost în eroare cu privire la dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi procedura de încheiere a contractului de arendare, în care s-a aflat la momentul încheierii contractului şi pe tot parcursul executării acesteia, nu poate fi primită, având în vedere că, în calitatea sa de primar, cunoştea aceste dispoziţii legale sau cel puţin trebuia să le cunoască. Ori, culpa lipsei de informare, nu poate exclude răspunderea penală.

Mai mult, din declaraţia martorei F.M. – secretara UAT .... (f.133-136 vol.III d.u.p., f.77-78 vol.II d.f.), rezultă că, martora a fost cea care a înregistrat contractul şi după înregistrare, la 3 - 4 luni, în momentul când a îndosariat contractul şi-a dat seama de existenţa conflictului de interese, motiv pentru care a vorbit cu inculpatul S.I. şi i-a atras atenţia despre conflictul de interese în care se află în raport de acest contract, aspect despre care l-a înştiinţat şi pe viceprimarul comunei, aducând totodată şi la cunoştinţa soţiei inculpatului. Martora, a mai arătat că, în perioada 2010-2013, în fiecare sezon A.P.I.A., i-a atras atenţia primarului că există acest conflict de interese, însă concret nu a primit nici un răspuns şi, abia în anul 2013, înainte de sezonul A.P.I.A., i-au predat procesul-verbal de reziliere a contractului.

Aşa fiind, văzând că inculpatul avea cunoştinţă de nulitatea absolută a contractului de arendare încheiat cu Primăria Comunei ...., precum şi a actului adiţional la acest contract, potrivit art. 76 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, este evident că, acesta ştia că a depus un act care nu poate produce efecte juridice, respectiv să facă dovada dreptului de folosinţă, de unde rezultă reaua-credinţă a acestuia.

Reaua-credinţă a inculpatului rezultă şi din faptul că, ştiind că acel contract de arendare este lovit de nulitate absolută, pentru a salva aparenţa de legalitate a acestuia şi pentru a beneficia în continuare de fonduri din bugetul UE, la data de 07.07.2011, a formulat cerere la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Covasna, prin care a solicitat înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării S.I. Persoană Fizică Autorizată, aceasta fiind autorizată la data de 08.07.2011 (f.257,258,229 vol.IV d.u.p.),  apoi a modificat contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, privind părţile contractului, prin actul adiţional nr. 1/03.09.2012, arendaş devenind S.I. Persoană Fizică Autorizată (f.260 vo.IV d.u.p.), act adiţional care,  la rândul său, este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale prev. de art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, şi pe care inculpatul l-a folosit la A.P.I.A., pentru a obţine în campaniile 2012 şi 2013, plăţi  în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă din bugetul UE, nu ca persoană fizică ci ca persoană fizică autorizată.

Nu este de neglijat nici aspectul că, inculpatul  şi viceprimarul R.B. au încheiat procesul-verbal de reziliere a contractului de arendare nr. 17/12.05.2010, doar la data de 29 aprilie 2014 (f.275 vol.III d.u.p.), deci cu mult timp, după ce în prealabil, la data de 22.11.2013, martorii denunţători au formulat plângere penală împotriva sa.

În acest context, nici susţinerea inculpatului, în sensul că el nu a completat şi nu a prezentat documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, şi în consecinţă, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, lipsind elementului material al laturii obiective a infracţiunii, nu poate fi primită, având în vedere, pe de o parte că, un contract despre care se cunoaşte că este nul absolut, fiind un act încheiat pentru a crea o aparenţă de legalitate, dar cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, poate fi asimilat unui document fals (încheiat printr-un fals intelectual), iar pe de altă parte,  acesta nu poate produce efecte juridice, deci, în speţă, nu putea face dovada legală a dreptului de folosinţă a terenului, şi în consecinţă, inculpatul a depus la A.P.I.A. o documentaţie incompletă, lipsind dovada dreptului de folosinţă asupra păşunilor, situaţie în care nu era îndeplinită una din condiţiile generale, pentru a beneficia de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă.

Faţă de starea de fapt, ce rezultă din probatoriul administrat, instanţa constată că, în drept, fapta inculpatului S.I., care în calitate de fermier persoană fizică (în anii 2010 şi 2011) şi în calitate de Persoană Fizică Autorizată, CUI ……., înregistrat în registrul comerţului cu nr. ………… (în anii 2012 şi 2013), înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor cu codul RO ………… (ca persoană fizică) şi cu codul RO ……….. (ca P.F.A.), în fiecare dintre campaniile din perioada 2010-2013, cu rea-credinţă, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, prin cererile unice de plată pe suprafaţă cu nr. 12.402/13.05.2010, nr. 14.491/09.05.2011, nr. 14.421/15.05.2012 şi nr. 13.542/25.04.2013, depuse la A.P.I.A. - Centrul Local Baraolt, a solicitat plăţi pentru suprafaţa totală de 40 ha, situată în blocurile fizice 63866-449, 63866-455 şi 63866-421, având destinaţia de păşune, declarând necorespunzător adevărului că o utilizează în mod legal şi potrivit obligaţiilor asumate, deşi această suprafaţă era deţinută în baza unui titlu încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale, respectiv contractul de arendare nr. 17/2010 încheiat de inculpat cu Primăria Comunei ....,  şi a Actului adiţional nr. 1/03.09.2012 la Contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, încheiat între Primăria com. .... şi S.I. P.F.A., reprezentat prin S.I., ambele lovite de nulitate absolută, deoarece, în calitatea sa de primar, avea interdicţie să încheie astfel de acte, urmărind şi obţinând pe nedrept fonduri din bugetul UE, în suma totală de 190.570,77 lei, din care 94.109,98 lei în calitate de fermier persoană fizică (în campaniile 2010, 2011) şi 96.460,79 lei în calitate de fermier PFA (în campaniile 2012, 2013), faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, în formă continuată, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen.

Este de menţionat că, din prejudiciul total menţionat mai sus, respectiv din sprijinul financiar acordat pentru agricultură ecologică în campania 2011, inculpatul a recuperat suma de 9.261,65 lei, prin plată voluntară, iar accesoriile la această sumă în cuantum de  20,31 lei, au fost recuperate prin deducere din plăţile aferente campaniei 2014.

Văzând că fapta a fost săvârşită sub imperiul Cod penal de la 1969, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 C.pen., la determinarea legii penale mai favorabile, instanţa va avea în vedere dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014, deci va proceda la compararea globală a legilor penale succesive, urmând să fie aplicată legea care, în ansamblul prevederilor sale, este mai blândă, fiind interzisă combinarea dispoziţiilor mai favorabile din legile penale succesive.

În consecinţă, comparând dispoziţiile art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în vigoare la data săvârşirii faptei (25.04.2013), care prevede pentru infracţiunea dedusă judecăţii, pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, cu dispoziţiile art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în vigoare în prezent, care prevăd pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, instanţa constată că, legea penală nouă, este mai favorabilă sub aspectul pedepsei prevăzute de lege, astfel cum s-a reţinut mai sus.

Pentru fapta sa inculpatul S.I. va răspunde penal, iar la dozarea şi individualizarea pedepselor, potrivit art. 74 C.pen., instanţa va avea în vedere, natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, pericolul social al faptei comise, care rezultă din încălcarea acelor relaţii sociale care ocrotesc interesele financiare ale Uniunii Europene, a căror normală desfăşurare poate fii asigurată doar prin folosirea de documente legale şi declaraţii sincere, astfel încât aceste fonduri să fie obţinute doar în condiţiile prevăzute de lege şi de persoanele îndreptăţite la aceste plăţi, precum şi persoana inculpatului, care are vârsta de 61 de ani, este primarul comunei ...., având această calitate mai multe mandate, însă a mai fost condamnat pentru fapte concurente cu prezenta, la pedeapsa rezultantă de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală, aplicată prin sentinţa penală nr. 62/2018 din data de 12.04.2018 a Judecătoriei Sf. Gheorghe, pronunţară în dosarul nr. ….., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 329/Ap/16.04.2019 a Curţii de Apel Braşov, pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj, în formă continuată, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen., rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale), art. 78 C.pen. şi art. 5 C.pen., astfel cum rezultă din copia cazierului judiciar şi din sentinţa penală de condamnare (f.70,201-208,209 vol.II d.f.) şi, nu în ultimul rând, atitudinea nesinceră manifestată de acesta, atât în faza urmăririi penale cât şi în faţa instanţei, negând săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

Totodată, instanţa va avea în vedere şi faptul că, în cursul urmăririi penale, după constatarea de către partea civilă a neregularităţilor la data de 22.01.2015, deci anterior ca inculpatul să fi dobândit calitatea de suspect, acesta a recuperat parţial prejudiciul cauzat părţii civile în campania 2011, prin plata voluntară a sumei de 9.261,65 lei, astfel cum recunoaşte partea civilă în cererea de constituire de parte civilă (f.46-47 vol.III d.u.p.). 

În consecinţă, la individualizarea pedepsei instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pentru infracţiunea săvârşită, respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, apreciind că, o pedeapsă, stabilită la acest minim va fi de natură a satisface atât cerinţele prev. de art. 74 C.pen., cât şi scopul pedepsei, acela de prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, în vederea reintegrării în societate a  inculpatului.

Faţă de cele de mai sus, urmează ca instanţa să-l condamne pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 1 an, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, în formă continuată, prev. de art.  181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen.

Aşa fiind, în baza art. 65 alin. 1 C.pen., instanţa va aplic inculpatului S.I. şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., care, potrivit art. 65 alin. 3 C.pen., se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată executată.

Totodată, instanţa constată că, fapta din prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat, prin sentinţa penală nr. 62/2018 din data de 12.04.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunţară în dosarul nr. …………., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 329/Ap/16.04.2019 a Curţii de Apel Braşov, la pedeapsa rezultantă de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală, astfel că, va repune în individualitatea lor cele două pedepse de câte 270 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 5.400 lei amendă penală, aplicate pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj, în formă continuată, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen., rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale), art. 78 C.pen. şi art. 5 C.pen.

În baza art. 40 alin. 1 C.pen., rap. la 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., va contopii pedepsele cu amenda penală aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 62/2018 din data de 12.04.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 329/Ap/16.04.2019 a Curţii de Apel Braşov, menţionate mai sus, şi, în consecinţă, va aplica inculpatului S.I., pedeapsa cu amenda penală cea mai grea, aceea de 270 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 5.400 lei amendă penală, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, respectiv 90 zile-amendă, cu cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 20(douăzeci) lei, în total 1.800 lei, astfel inculpatul execută pedeapsa de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală.

De asemenea, instanţa constată că, prin sentinţa mai sus menţionată, în baza art. 72 alin. 2 C.pen., din pedeapsa rezultantă de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală, s-a dedus durata măsurilor preventive luate faţă de inculpatul S.I., prin înlăturarea a 6 (şase) zile-amendă şi, în final, inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa amenzii penale de 7.080 lei, corespunzătoare a unui număr de 354 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, dispoziţie vare va fi menţinută.

Apoi, în baza art.  40 alin. 2 C.pen., rap. la art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin. 1 lit. e C.pen., cu aplicarea art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., instanţa va aplica inculpatului S.I. pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., pe o perioadă de 1 an, aplicată în cauză, la care va adăuga  pedeapsa de 354 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.080 lei amendă penală.

Însă, se constată că, pedeapsa amenzii penale în cuantum de 7.080 lei, a fost achitată de către inculpatul S.I., în întregime, conform chitanţei cu seria TS259 şi nr. 10000038393 din 25.06.2019 emisă de Trezoreria Oraş Baraolt (f.208 verso,210,211 vol.II d.f.).

Văzând cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului S.I. şi faptul că acesta nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, raportat şi la circumstanţele personale ale acestuia, arătate mai sus, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Faţă de cele de mai sus, văzând că, în speţă, sunt întrunite condiţiile prev. de art. 91 C.pen., urmează ca, în baza art. 91 C.pen., instanţa să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi, în baza art. 92 alin. 1 C.pen., va stabili pentru inculpatul S.I. termen de supraveghere de 3 (trei) ani, care potrivit art. 92 alin. 2 C.pen., se va calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii. 

Văzând modalitatea de executare a pedepsei ce se va aplica inculpatului, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b C.pen., va începe de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii de condamnare, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 al. 1 lit. b C.pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, instanţa îl va obliga pe inculpatul S.I. să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Covasna, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă, şi  să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă, iar în baza art. 93 alin. 2  lit. b C.pen., va impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Covasna sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

De asemenea, în baza art. 93 alin. 3 C.pen., instanţa va obligă pe inculpatul S.I. ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei comunei ……, jud. Covasna sau în cadrul Primăriei oraşului Baraolt, jud. Covasna, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă, care se va executa în condiţiile prev. de art. 57 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Totodată, în baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., cu aplicarea art. 91 alin. 4 C.pen., se va atrage atenţia inculpatului S.I. asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., potrivit cărora, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, ori săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei aplicate.

Cât priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că, în faza urmăririi penale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti, prin adresa nr. 5221/13.06.2018 (f.42-49, 50-57,61-62,63-88,89-92 vol.III d.u.p.), s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 181.309,12 lei despăgubiri civile, reprezentând sprijin obţinut pe nedrept din bugetul UE, pentru campaniile agricole 2010 - 2013, din care suma de 40.823,34 lei, pentru campania agricolă 2010, suma de 44.024,99 lei, pentru anul 2011, suma de 43.915,43 lei, pentru anul 2012 şi suma de 52.545,36 lei, pentru campania agricolă din 2013, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate de la data efectuării fiecărei plăţi, până la plata integrală a debitului, conform O.U.G. nr.66/2011.

Prin cererea de constituire de parte civilă (f.46-47 vol.III d.u.p.), s-a arătat că, sprijinul obţinut pe nedrept din bugetul UE, pentru campania agricolă din 2011, de inculpatul S.I. a fost în sumă de 53.286,64 lei, însă, în urma  unui control efectuat, A.P.I.A. – Centrul Judeţean Covasna, prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 22.01.2015, înregistrat sub nr. 516/22.01.2015 (f.89-92 vol.III d.u.p.), a stabilit  că există o diferenţă de suprafaţă între cea determinată pentru autorizare în primul an de solicitare şi cea certificată în anul 2014, astfel în anul 2011, cererea a fost autorizată pentru suprafaţa de 47,77 ha, faţă de 10,34 ha aflată în conversie conform certificatului prezentat. În consecinţă, s-a stabilit, pentru campania agricole din 2011 - FEGA - Agricultură ecologică – sector vegetal, o creanţă bugetară în cuantum de 9.261,65 lei, creanţă recuperată în totalitate, prin plată voluntară, inclusiv creanţele accesorii, în cuantum de 20,31 lei, care au fost recuperate prin deducerea din plăţile aferente campaniei 2014. Aşa fiind, partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 44.024,99 lei, reprezentând sprijin financiar necuvenit pentru campania 2011, cu accesoriile fiscala aferente, calculate de la data efectuării plăţii şi până la data achitării integrale a debitului principal, conform O.U.G. nr. 66/2011.

După sesizarea instanţei cu rechizitoriu, pentru termenul de judecată din data de 20.03.2019, partea civilă a depus la dosar  adresa nr. 1522/07.03.2019, prin care a arătat că, îşi menţine constituirea de parte civilă, formulată în faza urmării penale, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 84.848,33 lei, reprezentând sprijin acordat pentru campaniile din anii 2010 şi 2011 (din care suma de 40.823,34 lei, pentru campania agricolă 2010, suma de 44.024,99 lei, pentru anul 2011), şi totodată, obligarea inculpatului S.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.I. P.F.A. CUI 288822273, la plata sumei de 96.460,79 lei, reprezentând sprijinul acordat pentru campaniile pentru anii 2012 şi 2013, din care, suma de 43.915,43 lei pentru anul 2012 şi suma de 52.545,36 lei pentru campania din 2013, precum şi la plata accesoriilor fiscale aferente, pentru sumele obţinute pentru cele 4 campanii, calculate de la data efectuării fiecărei plăţi, până la achitarea integrală a debitelor principale, conform legislaţiei în vigoare (f.97-98 vol.I d.f.).

La solicitarea instanţei, pentru termenul de judecată din data de 09.11.2020,6.02.2017, partea civilă A.P.I.A. Bucureşti, prin adresa nr. 4435/03.11.2020 (f.80-87 vol.III d.f.), a comunicat instanţei că, în urma verificărilor efectuate de Serviciul Contabilitate U.E., a rezultat că, inculpatul S.I. şi partea responsabilă civilmente S.I. P.F.A., nu au efectuat plăţi voluntare, în vederea achitării prejudiciului total de 181.309,12 lei.

Totodată, se constată că, pentru garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, în faza urmăririi penale, prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din datele de 22.05.2018 şi 24.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, în temeiul art. 249 C.pr.pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000 şi art. 729 C.pr.civ., s-a instituit măsura asigurătorii a popririi, asupra sumelor de bani din conturilor bancare ale inculpatului S.I. deschise la Raiffeinsen Bank S.A., B.R.D. – Group Societe Generale S.A. şi C.E.C. Bank S.A., precum şi asupra sumelor de bani primite de inculpatul S.I. cu titlu de salarii sau alte venituri periodice de la Primăria Comunei ...., până la concurenţa sumei de 159.341,19 lei (f.142-143,168-169 vol.V d.u.p.).

Tot pentru garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, în faza urmăririi penale, prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din data de 22.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, în temeiul art. 249 C.pr.pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra autoturismului marca VW Passat 3C ACBMPX0, an de fabricaţie 2008, având serie şasiu ……………… şi nr. de înmatriculare …………., aparţinând inculpatului S.I., precum şi asupra următoarelor imobile:

- cota de ½ parte din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 24837 .... (CF vechi 2817 ....), nr. cadastral/topografic 4548/493/a, teren în suprafaţă de 464 mp,  casă de lemn şi anexe gospodăreşti;

- cota de 1/6 parte (jumătate din cota de 2/6 deţinută împreună cu S. E.) din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 23279 .... (CF vechi 3368 ....), nr. cadastral/topografic 516, 518, teren în suprafaţă de 2376  mp şi casă de piatră, şi

- cota de 3/6 parte din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 23279 .... (CF vechi 3368 ....), nr. cadastral/topografic 516,518, teren în suprafaţă de 2376  mp şi casă de piatră, aparţinând inculpatului S.I., până la concurenţa sumei de 159.341,19 lei, măsuri aplicate prin procesele-verbale de aplicare a sechestrului din data de 23.05.2018 (f.182-183, 184-186, 197-199,200-202 vol.V d.u.p.).

Astfel, în baza ordonanţelor, menţionate anterior, a fost indisponibilizată, până în prezent, în faza urmăririi penale şi a judecăţii, din contul inculpatului deschis la C.E.C. Bank - Sucursala Sf. Gheorghe şi din veniturile salariale ale inculpatului S.I., primite de la Primăria comunei ...., suma totală de 82.982,72 lei, sume reţinute lunar şi consemnate la C.E.C. Bank – Sucursala Sf. Gheorghe, pe numele inculpatului, la dispoziţia organelor judiciare, conform copiilor recipiselor de consemnare aflate la dosar (f. 149, 152, 154, 156, 158, 159, 161, 163, 260 vol.V d.u.p., f. 33, 37, 57, 61, 84, 106, 124, 148, 157, 176, 181, 199 vol.I d.f., f. 43, 68, 72, 105, 114, 133, 148, 179, 187, 213 vol.II d.f., f. 5, 16, 52, 92, 101, 108, 195, 202 vol.III d.f., f.32 vol.IV d.f.), originalele acestora fiind depuse la grefa instanţei.

Reţinându-se vinovăţia inculpatului S.I., pentru săvârșirea infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, în formă continuată, şi apreciind că pretenţiile civile sunt dovedite, urmează ca, în baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., rap. la art. 19 C.pr.pen., cu aplicarea art. 25 alin. 1 C.pr.pen., instanţa să admită acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) şi să-l oblige pe inculpatul S.I. să plătească acesteia suma de 181.309,12 lei despăgubiri civile, reprezentând sprijin obţinut pe nedrept din bugetul UE, pentru campaniile agricole 2010 - 2013, din care suma de 40.823,34 lei, pentru campania agricolă 2010, suma de 44.024,99 lei, pentru anul 2011, suma de 43.915,43 lei, pentru anul 2012 şi suma de 52.545,36 lei, pentru campania agricolă din 2013, la care se vor adăuga accesoriile fiscale aferente fiecărei plăţi, calculate până la plata integrală a debitului, accesorii (dobânzi) care urmează a fi calculate în conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. 1, art. 42 , art.  43 lit. a şi b, art. 44  alin. 1 şi  art. 45 alin. 5 din O.U.G. nr. 66/2011.

Constată că, din suma de 53.286,64 lei, obţinută pentru campania din anul 2011, ca sprijin financiar pentru agricultură ecologică, inculpatul a recuperat suma de 9.261,65 lei, prin plată voluntară, fiind recuperate şi creanţele accesorii, în cuantum de 20,31 lei, prin deducerea din plăţile aferente campaniei 2014, sumă pentru care partea civilă nici nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. 

În ceea ce priveşte accesoriile solicitate de partea civilă A.P.I.A. Bucureşti, instanţa constată că, deşi în constituirea de parte civilă (f.42-49 vol.III d.u.p.) s-a solicitat ca inculpatul să fie obligat, pe lângă debitul principal şi la accesoriile fiscale, calculate conform O.U.G. nr. 66/2011, iar prin adresa înaintată instanţei, pentru primul termen de judecată (f.97-98 vol.I d.f.), a solicitat să fie obligat la accesoriile calculate, conform legislaţiei incidente, cu toate acestea, a solicitat ca aceste accesorii să fie calculate de la data efectuării fiecărei plăţi, până la data achitării integrale a debitului principal.

Mai mult, prin adresa nr. 4435/03.11.2020 (f.80-87 vol.III d.f.), partea civilă A.P.I.A. Bucureşti, ca răspuns la întrebarea instanţei, „Care este temeiul de drept, în baza căreia v-aţi fundamentat constituirea de parte civilă  ...”, în pag. 6-7 din adresă, partea civilă a arăta că, solicitarea privind obligarea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente la plata de accesorii se întemeiază pe dispoziţiile art.731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi pe dispoziţiile art. 1381 din Codul civil, fără a mai preciza dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, care este o lege specială, şi se aplică cu prioritate faţă de dreptul comun.

Aşa fiind, instanţa apreciază că, calculul accesoriilor fiscale, aferente debitelor principale, reprezentând fonduri obţinute pe nedrept din bugetul general al Uniunii Europene (care, în speţă, nu cuprind fonduri publice naţionale), la care urmează a fi obligat inculpatul S.I., trebuiesc calculate, în baza legii speciale, şi anume, în conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. 1, art. 42 , art.  43 lit. a şi b, art. 44  alin. 1 şi  art. 45 alin. 5 din O.U.G. nr. 66/2011.

Cât priveşte solicitarea părţii civile, în sensul obligării inculpatului S.I., în solidar, cu partea responsabilă civilmente S.I. P.F.A., astfel cum s-a arătat mai sus, se constată că, la termenul de judecată din data de 20.03.2019, la solicitarea părţii civile, în urma punerii în discuţie a cererii, instanţa a introdus în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente pe S.I. P.F.A., şi a dispus citarea acesteia, fiind desemnat ca reprezentant legal numita S. E. (f.110-111,117 vol.I d.f.), cu toate acestea, potrivit actelor depuse la dosar de apărătorul inculpatului, respectiv, a Rezoluţiei nr. 1734/25.04.2017 a O.N.R.C. – Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Covasna şi a Certificatului de radiere din data de 26.04.2017 emis de aceeaşi instituţie, această persoană juridică a fost radiată din registrul comerţului, la data de 25.042017 (f.126,127,128 vol.I d.f.), în consecinţă, în şedinţa publică din data de 13.05.2019, după punerea în discuţia părţilor, instanţa a dispus ca S.I. Persoană Fizică Autorizată să  nu mai fie citată în cauză, aceasta fiind radiată (f.130 vol.I d.f.)

Văzând cele de mai sus, instanţa constată că, S.I. P.F.A.,  nu poate fi obligată, în solidar, la plata unor despăgubiri, având în vedere că nu mai există, urmând ca recuperarea prejudiciului să cadă în sarcina inculpatului S.I., astfel cum s-a arătat anterior.

Aşa fiind, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune, în baza art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen., instanţa va menţine măsura asigurătorie a popririi dispusă prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din datele de 22.05.2018 şi 24.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, asupra sumelor de bani din conturilor bancare ale inculpatului S.I. deschise la Raiffeinsen Bank S.A., B.R.D. – Group Societe Generale S.A. şi C.E.C. Bank S.A., precum şi asupra sumelor de bani primite de inculpatul S.I. cu titlu de salarii sau alte venituri periodice de la Primăria Comunei ...., până la concurenţa sumei de 159.341,19 lei (f.142-143,168-169 vol.V d.u.p.).

Tot astfel, în baza art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen., se va menţine şi măsura asigurătorie a sechestrului dispusă prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din data de 22.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, asupra autoturismului marca VW Passat 3C ACBMPX0, an de fabricaţie 2008, având serie şasiu ……….. şi nr. de înmatriculare ………….., aparţinând inculpatului S.I., precum şi asupra următoarelor imobile:

- cota de ½ parte din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 24837 .... (CF vechi 2817 ....), nr. cadastral/topografic 4548/493/a, teren în suprafaţă de 464 mp,  casă de lemn şi anexe gospodăreşti;

- cota de 1/6 parte (jumătate din cota de 2/6 deţinută împreună cu S. E.) din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 23279 .... (CF vechi 3368 ....), nr. cadastral/topografic 516, 518, teren în suprafaţă de 2376  mp şi casă de piatră, şi

- cota de 3/6 parte din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 23279 .... (CF vechi 3368 ....), nr. cadastral/topografic 516,518, teren în suprafaţă de 2376  mp şi casă de piatră, aparţinând inculpatului S.I., până la concurenţa sumei de 159.341,19 lei, măsuri aplicate prin procesele-verbale de aplicare a sechestrului din data de 23.05.2018 (f.182-183,184-186,187-196, 197-199,200-202 vol.V d.u.p.).

Având în vedere că, la săvârşirea faptei, inculpatul s-a folosit de înscrisuri, încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale, care potrivit art. 76 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt lovite de nulitate absolută, în baza art. 404 alin. 4 lit. g C.pr.pen., rap. la art. 25 alin. 3 C.pr.pen., cu aplicarea art. 256 C.pr.pen., va dispune desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- Contractul de arendare nr. 17 din data de 12.05.2010 încheiat între Primăria com. .... şi inculpatul S.I., şi

- Actul adiţional nr. 1/03.09.2012 la Contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, încheiat între Primăria com. .... şi S.I. Întreprindere Individuală, reprezentat prin S.I..

În baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 274 alin. 1 C.pr.pen., inculpatul S.I. va fi obligat să plătească statului 2.211 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 1.311 lei cheltuieli din faza urmăririi penale şi 900 lei din faza judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale) şi art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul S.I., născut la data de ……., în com. ...., jud. …….., CNP ……….., fiul lui A. şi V., cetăţean român, de naţionalitate maghiară, căsătorit, fără copii minori, studii 12 clase cu bacalaureat, tehnician zootehnist, în prezent primar al comunei ...., jud. …….., domiciliat în com. ...., nr. ….., jud. ………, stagiul militar satisfăcut, fruntaş, C.M.J. Covasna, posesor al CI seria …….. nr. …….., emisă la data de ………. de SPCLEP Sf. Gheorghe, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., pe o perioadă de 1 an, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracţiunii de „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene”, în formă continuată.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., aplică inculpatului S.I. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., care, potrivit art. 65 alin. 3 C.pen., se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată executată.

Constată că, fapta din prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală, aplicată prin sentinţa penală nr. 62/2018 din data de 12.04.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunţară în dosarul nr. …………., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 329/Ap/16.04.2019 a Curţii de Apel Braşov, şi repune în individualitatea lor cele două pedepse de câte 270 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 5.400 lei amendă penală), aplicate pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj, în formă continuată, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen., rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale), art. 78 C.pen. şi art. 5 C.pen.

În baza art. 40 alin. 1 C.pen., rap. la 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., contopeşte pedepsele cu amenda penală aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 62/2018 din data de 12.04.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 329/Ap/16.04.2019 a Curţii de Apel Braşov, menţionate mai sus, şi, în consecinţă, aplică inculpatului S.I., pedeapsa cu amenda penală cea mai grea, aceea de 270 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 5.400 lei amendă penală, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, respectiv 90 zile-amendă, cu cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă de 20(douăzeci) lei, în total 1.800 lei, astfel inculpatul execută pedeapsa de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală.

Constată că, prin sentinţa mai sus menţionată, în baza art. 72 alin. 2 C.pen., din pedeapsa rezultantă de 360 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.200 lei amendă penală, s-a dedus durata măsurilor preventive luate faţă de inculpatul S.I., prin înlăturarea  a 6 (şase) zile-amendă şi, în final, inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa amenzii penale de 7.080 lei, corespunzătoare a unui număr de 354 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, dispoziţie pe care o menţine.

În baza art.  40 alin. 2 C.pen., rap. la art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin. 1 lit. e C.pen., cu aplicarea art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., aplică inculpatului S.I. pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., pe o perioadă de 1 an, aplicată în cauză, la care se adaugă pedeapsa de 354 zile-amendă, a câte 20 lei/zi amendă, în total 7.080 lei amendă penală.

Constată că, pedeapsa amenzii penale în cuantum de 7.080 lei, a fost achitată de către inculpatul S.I., în întregime, conform chitanţei cu seria TS259 şi nr. 10000038393 din 25.06.2019 emisă de Trezoreria Oraş Baraolt.

În baza art. 91 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare sub supraveghere şi, în baza art. 92 alin. 1 C.pen., stabileşte pentru inculpatul S.I. termen de supraveghere de 3 (trei) ani, care potrivit art. 92 alin. 2 C.pen., se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 68 alin. 1 lit. b C.pen., executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b C.pen., începe de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul S.I. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Covasna, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2  lit. b C.pen., impune inculpatului S.I. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Covasna sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., obligă pe inculpatul S.I. ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei comunei ……….., jud. Covasna sau în cadrul Primăriei oraşului Baraolt, jud. Covasna, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă, care se va executa în condiţiile prev. de art. 57 din Legea nr. 253/2013.

 În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., cu aplicarea art. 91 alin. 4 C.pen., atrage atenţia inculpatului S.I. asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., potrivit cărora, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, ori săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei aplicate.

În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., rap. la art. 19 C.pr.pen., cu aplicarea art. 25 alin. 1 C.pr.pen., admite acţiunea civilă formulată de  partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.), cu sediul în Bucureşti, B-dul Carol I, nr. 17, sector 2, şi obligă pe inculpatul S.I. să plătească acesteia suma de 181.309,12 lei despăgubiri civile, reprezentând sprijin obţinut pe nedrept din bugetul UE, pentru campaniile agricole 2010 - 2013, din care suma de 40.823,34 lei, pentru campania agricolă 2010, suma de 44.024,99 lei, pentru anul 2011, suma de 43.915,43 lei, pentru anul 2012 şi suma de 52.545,36 lei, pentru campania agricolă din 2013, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente fiecărei plăţi, calculate până la plata integrală a debitului.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen., menţine măsura asigurătorie a popririi dispusă prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din data de 22.05.2018 şi din data de 24.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, asupra sumelor de bani din conturilor bancare ale inculpatului S.I. deschise la Raiffeinsen Bank S.A., B.R.D. – Group Societe Generale S.A. şi C.E.C. Bank S.A., precum şi asupra sumelor de bani primite de inculpatul S.I. cu titlu de salarii sau alte venituri periodice de la Primăria Comunei ...., până la concurenţa sumei de 159.341,19 lei, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune. 

În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen., menţine măsura asigurătorie a sechestrului dispusă prin ordonanţele nr. 103/P/2013 din data de 22.05.2018 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, asupra autoturismului marca VW Passat 3C ACBMPX0, an de fabricaţie 2008, având serie şasiu ………………… şi nr. de înmatriculare …………, aparţinând inculpatului S.I., precum şi asupra următoarelor imobile:

- cota de ½ parte din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 24837 .... (CF vechi 2817 ....), nr. cadastral/topografic 4548/493/a, teren în suprafaţă de 464 mp,  casă de lemn şi anexe gospodăreşti;

- cota de 1/6 parte (jumătate din cota de 2/6 deţinută împreună cu Siko Erzsebet) din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 23279 .... (CF vechi 3368 ....), nr. cadastral/topografic 516, 518, teren în suprafaţă de 2376  mp şi casă de piatră, şi

- cota de 3/6 parte din imobilul situat în com. ...., jud. Covasna, înscris în CF nr. 23279 .... (CF vechi 3368 ....), nr. cadastral/topografic 516,518, teren în suprafaţă de 2376  mp şi casă de piatră, aparţinând inculpatului S.I., până la concurenţa sumei de 159.341,19 lei, măsuri aplicate prin procesele-verbale de aplicare a sechestrului din data de 23.05.2018.

În baza art. 404 alin. 4 lit. g C.pr.pen., rap. la art. 25 alin. 3 C.pr.pen., cu aplicarea art. 256 C.pr.pen., dispune desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- Contractul de arendare nr. 17 din data de 12.05.2010 încheiat între Primăria com. .... şi inculpatul S.I., şi

- Actul adiţional nr. 1/03.09.2012 la Contractul de arendare nr. 17/12.05.2010, încheiat între Primăria com. .... şi S.I. Întreprindere Individuală, reprezentat prin S.I..

În baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 274 alin. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpatul S.I. să plătească statului 2.211 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 1.311 lei cheltuieli din faza urmăririi penale şi 900 lei din faza judecăţii.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 februarie 2021.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare