Contestaţie la tabelul definitiv. Înlăturarea unei creanţe pe motiv de dol.

Debitoarea şi a știut la momentul încheierii contractului că N LLC urma să devină creditor majoritar, având prioritate la distribuirile de sume, ca urmare a caracterului garantat al creanței.Manoperele dolosive ale celor două părți au avut drept consecință ascunderea unor elemente esențiale celorlalți creditori, elemente ce ar fi fost de natură să înlăture creanța contestată de la masa credală.

Avându-se în vedere maniera de transmitere a „creanței”, instanța constată că , în ceea ce privește încheierea şi executarea contractului au fost săvârșite cu intenție, de către ambele părți, acte şi fapte de natură a induce în eroare ceilalți creditori (inclusiv contestatoarea) cu privire la calitatea de creditor a N LLC şi cu privire la existența şi întinderea creanței sale, acte şi fapte ce constituie manopere dolosive.Este suficient să se descopere dolul care a dus la înscrierea creanței, deoarece legea nu impune şi anularea, în prealabil, a actului astfel încheiat.

Sentinţa civilă nr.119/19.03.2021

Prin cererea înregistrată la data de 8.05.2019 pe rolul Tribunalului Galați sub nr.8900/121/2013/a13 , creditoarea K SRL a formulat contestație la tabelul definitiv al creanțelor debitoarei A SA, solicitând înlăturarea din tabel a creanței în cuantum de 27.873.936,39 lei înscrisă în favoarea societății N LLC, schimbarea administratorului judiciar, conform art.22 alin.2 şi 3 din Legea nr.85/2006 şi schimbarea administratorului special .

În motivarea contestației a arătat că la data de 15.04.2014 creditoarea BRD a formulat contestație la tabelul preliminar, inclusiv cu privire la creanța invocată de  N LLC. Contestația a fost respinsă , reţinându-se că nu s-a făcut dovada aspectelor arătate.

A mai arătat că a constatat o serie de inadvertențe flagrante cu privire la conținutul contractului şi al facturii şi a verificat în detaliu aspecte de fapt şi de drept care rezultă din modalitatea de încheiere a contractului nr.3../29.11.2013 şi modalitatea efectivă de derulare a acestuia începând cu anul 2013. A susținut că singurul scop al încheierii contractului a fost acela de a asigura unui terț 58% din masa credală, votul acestuia fiind esențial în cadrul adunării creditorilor pe tot parcursul procedurii.

A arătat creditoarea că înscrisurile ce se află în posesia sa dovedesc existența dolului în justificarea înregistrării creanței.

Astfel, la data de 21.10.2013 societatea DC SRL, acționarul majoritar al debitoarei, prin mandatar CE (actualul administrator special al debitoarei) a decis achiziționarea invenției „combustibil apos şi procedeul de obținere a acestuia” , pentru introducerea în producția de serie.

În baza de date a OSIM a fost identificat Brevetul RO 1…B1, solicitat la data de 14.08.2006 de către DC SRL, având ca inventatori pe MGN şi BV.

Această invenție, aparținând lui MGN şi BV, înregistrată în 2006 pe numele DC SRL,  acționar majoritar al debitoarei A SA, a ajuns ulterior la o societate offshore din Delaware, societate înregistrată în același an al intrării debitoarei în insolvență. Aceasta a fost vândută ulterior la o valoare de 7.970.814 USD către debitoarea A SA, conform contractului nr.3../29.11.2013 şi a facturii nr.NCS 005/28.11.2013. Astfel, invenția a ajuns să fie vândută deținătorului inițial printr-o activitate dolosivă ce nu ar fi putut dusă la bun sfârșit fără ajutorul reprezentanților debitoarei A SA.

A mai arătat creditoarea că EC, administrator special al A SA, a deținut funcția de administrator al DC SRL , aceasta încetând cu 3 luni înainte de deschiderea procedurii insolvenței A SA. În perioada cuprinsă între 23.01.2015 – 8.12.2017 aceasta a deținut 30% din acțiunile DC SRL, acțiuni pe care le-a transferat ulterior din nou către MGN, care a devenit astfel unic asociat şi administrator al companiei. Inițiativa achiziționării invenției de către A SA a aparținut acționarului majoritar DC SRL.

În anul 2017 instalația de producere a combustibilului a fost evaluată de către expert Ioan Nebunu la o valoare de 25.297.554 lei, valoare apropiată de valoarea creanței invocate de  N LLC. Deși cererea brevetului de invenție a fost publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială la 30.04.2017, expertul pretinde că nu a avut cunoștință despre acesta, datele analizate fiind puse la dispoziția sa de către client, susținând în cuprinsul raportului că nu există alte produse similare pe piață.

A afirmat creditoarea că există elemente din care rezultă legătura directă dintre N LLC şi  MGN. Astfel , apartamentul din București la care este înregistrată adresa oficială de corespondență a N LLC aparține numitei SEC, fost consilier juridic al A SA, în prezent administrator al AMT SRL.

În drept a invocat art.3 pct.7 şi 8, 75, 47 alin.5 şi 22 alin.2 din Legea nr.85/2006.

În susținerea contestației a depus înscrisuri.

Debitoarea A SA, prin administrator special CE, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sent.civ.nr.231/6.06.2018 a Tribunalului Galați, definitivă prin decizia nr.45/27.02.2019 a Curții de Apel Galați, pronunțată în dosar nr.8900/121/2013/a7.

Pe  fondul cauzei a arătat că toate aspectele invocate exced obiectului unei contestații întemeiate pe art.75 alin.1 din lege. Contestatorul prezintă o serie de fapte şi persoane într-o manieră care încalcă Legea nr.190/2018 pentru punerea în aplicare a Regulamentului nr.2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

În ceea ce privește cererea de înlăturare a lichidatorului judiciar, a arătat că reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru a formula această cerere, invocând excepția corespunzătoare.

În ceea ce privește cererea de înlocuire a administratorului special, a apreciat că art.47 alin.5 din lege nu prevede posibilitatea ca judecătorul-sindic să înlăture administratorul special, cererea fiind nelegală.

Creditoarea N LLC nu a fost reprezentată în instanță şi nici nu a formulat întâmpinare.

Prin încheierea din 8.10.2019 au fost disjunse capetele de cerere având ca obiect înlocuirea administratorului judiciar şi a administratorului special.

Analizând şi coroborând probele administrate în cauză, cu privire la excepțiile invocate şi fondul cauzei, instanța constată următoarele:

Excepția autorității de lucru judecat este nefondată şi urmează a fi respinsă. Excepția a fost invocată față de hotărârea dată în dosarul nr.8900/121/2013/a7, care a avut ca obiect contestația formulată de IM (deținătoarea anterioară a creanței pe care o are K SRL) cu privire la creanța deținută de N LLC în tabelul definitiv, pe motiv de eroare. Prin hotărârea pronunțată instanța a analizat cerința noutății erorii înscrierii creanței, precum şi aspectele invocate, referitoare la lipsurile unor elemente obligatorii ale contractului sau facturii pe care s-a întemeiat înscrierea acesteia, reținând că niciun element al situației de fapt nu s-a schimbat în această privință . de asemenea, a fost analizată  eroarea rezultată din lipsa capacității de folosință a persoanei juridice N LLC.

Așadar, precedenta contestație la tabelul definitiv a fost întemeiată pe eroare, ceea ce nu exclude posibilitatea formulării unei noi contestații pentru unul din celelalte motive prevăzute de lege. Excepția autorității de lucru judecat nu poate fi reținută, întrucât nu există identitate de obiect.

Nici excepția lipsei de interes întemeiată pe modificarea, pe parcursul procedurii, a tabelului definitiv contestat nu poate fi reținută. Interesul contestatoarei este în sensul înlăturării din tabel a creditoarei N LLC, indiferent de cuantumul creanței acesteia. Împrejurarea că pe parcursul procedurii a fost întocmit un alt tabel definitiv, cu un cuantum diferit al creanței contestate nu este de natură să înlăture interesul contestatoarei, avându-se în vedere motivul invocat.

În fapt, creditoarea N LLC a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei A SA cu suma de 25.297.554 lei, reprezentând creanța garantată cu ipotecă mobiliară conform contractului nr.398/2013.

Creditoarea BRD SA a formulat contestație la tabelul preliminar prin care a arătat că această creanță este nejustificată şi a solicitat să i se pună în vedere administratorului judiciar să depună un punct de vedere în baza căruia să poată completa contestația. Contestația nu a fost completată, iar creditoarea nu a pus concluzii cu privire la aceasta. Instanța a omis să se pronunțe asupra acesteia, iar hotărârea astfel pronunțată a rămas definitivă. Nu s-a formulat de către nicio parte cerere de completare a sentinței ori apel.

În continuare, creanța a fost preluată în tabelul definitiv așa cum fusese înscrisă în tabelul preliminar, creditoarea N LLC deținând  în calitate de creditor majoritar 53,08% din masa credală.

Creditoarea K SA a formulat contestație la tabelul definitiv, arătând că înscrierea acestei creditoare este consecința unor manopere dolosive atât din partea creditoarei N LLC, cât şi din partea reprezentanților debitoarei A SA.

Verificând susținerile creditoarei pe baza înscrisurilor depuse la dosar, instanța reține că din relațiile comunicate de OSIM la data de 9.05.2019 rezultă că DC SRL este titularul brevetului de invenție cu titlu „Combustibil apos şi procedeu de obținere a acestuia” nr.RO…9, mențiunea acordării brevetului fiind publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr.2/27.02.2009. din aceeași adresă rezultă că perioada de valabilitate a brevetului este cuprinsă între 14.06.2006 şi 14.06.2026.

Pe de altă parte, din informațiile furnizate de ONRC rezultă că domnul NMG are calitatea de unic asociat şi administrator al societății DC SRL, iar societatea DC SRL este acționar majoritar al A SA, cu un procent de 50,36% .

În același timp, doamna CE are calitatea de director general şi administrator special al debitoarei A SA. Anterior, aceasta aderase la societatea DC, așa cum rezultă din hotărârea AGA din 23.01.2015. calitatea de asociat a păstrat-o până la data de 21.08.2015, când a cesionat cele 1.587 părți sociale deținute că NMG. De asemenea, CE a avut şi calitatea de administrator al DC SRL, funcție din care a fost eliberată la data de 11.11.2013 în baza hotărârii asociatului unic NMG.

Instalația ce face obiectul brevetului de invenție deținut de DC SRL a ajuns în posesia N LLC, fără a se putea stabili în ce mod a fost realizat acest transfer, ori dacă s-a transmis un drept de proprietate sau de utilizare doar a instalației, sau s-a transmis şi vreun drept asupra brevetului de invenție, odată cu instalația.

Ceea ce se poate stabili în mod cert este faptul că  N LLC încheie cu debitoarea A SA contractul nr.3../28.11.2013, având ca obiect „vânzarea unei instalații şi a sistemului de producere de  combustibil apos pe bază de păcură (protejat prin brevet de invenție) precum şi exploatarea instalației şi sistemului”.

Contractul a fost încheiat cu termen, pe o perioadă de 10 ani, iar prețul convenit a fost de 7…. USD şi un procent de 5% din profitul brut.

Prin contract, vânzătorul se obligă să transmită cumpărătorului know-how-ul legat de exploatarea invenției şi, totodată, prin anexa nr.1 la contract se instituie un drept de ipotecă imobiliară asupra bunurilor proprietatea debitoarei constând în terenuri şi construcții ce alcătuiesc parcul industrial. A fost întocmită şi factura nr.NCS 005 nedatată, prin care A SA plătește suma de 7…. USD.

La data de 7.01.2014 s-a deschis procedura generală a insolvenței debitoarei A SA. Creditoarea N LLC a formulat declarație de creanță întemeiată pe contractul şi factura în discuție, fiind înscrisă în tabel în maniera deja prezentată.

Întrucât sentința prin care a fost soluționată contestația la tabelul preliminar nu a fost apelată în ceea ce privește creanța N LLC, aceasta a fost preluată întocmai în tabelul definitiv.

Potrivit art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabel definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Legea insolvenței aplicabilă procedurii ce o privește pe debitoarea A SA limitează motivele contestației , iar contestatoarea s-a încadrat în dispozițiile acesteia, întemeindu-şi cererea pe existența unui dol în ceea ce privește creanța deținută de N LLC.

Dolul este reglementat de codul civil ca un viciu de consimțământ ce determină, potrivit art.1214 şi 1215 nulitatea contractului astfel încheiat.

Din situația de fapt reținută anterior rezultă că susținerile contestatoarei sunt reale. Astfel, DC SRL, acționar majoritar al A SA, deține în mod legal brevetul de invenție cu titlu „Combustibil apos şi procedeu de obținere a acestuia” nr.RO…9 până în anul 2026.

Potrivit art.31 din Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenție,  brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată şi este interzisă efectuarea fără consimțământul titularului a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.

Legea specială reglementează în mod expres excepțiile , dar şi modalitățile de transmitere a drepturilor ce  decurg din deținerea unui brevet.

Potrivit art.42 alin.1 şi 2 din Legea nr.64/1990, dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte.

 Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licență, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară.

Din interpretarea textelor legale rezultă, pe de o parte, că până în anul 2020 doar DC SRL deține dreptul exclusiv de exploatare a invenției şi, pe de altă parte, că poate transmite acest drept de exploatare doar prin cesiune sau licență. Invenția brevetată de DC SRL nu poate face obiectul unei vânzări, având în vedere accepțiunea codului civil asupra vânzării.

Concluzionând, DC SRL ar fi putut transmite către N LLC doar dreptul de exploatare a invenției pentru o perioadă determinată de timp şi doar prin contract de cesiune sau licență. Transmiterea acestor drepturi în modalitatea permisă de lege de la DC SRL către N LLC nu a fost dovedită. Deși instanța a solicitat ambelor părți să prezinte contractul încheiat , acestea au refuzat.

Potrivit art.297 alin.1 şi.2 c.pr.civ., când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.

Când deținătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanții ei vor putea fi citați ca martori.

În cauza de față, la solicitarea contestatoarei şi având în vedere refuzul celor două părți contractante de a depune înscrisul solicitat, instanța a citat în calitate de martor reprezentantul legal al DC SRL. Deși a recepționat citația, acesta  nu s-a prezentat în instanță.

Coroborând aceste probe instanța reține că N LLC nu a făcut dovada existenței în patrimoniul său a drepturilor „transmise” către A SA în temeiul contractului ce a stat la baza înscrierii creanței sale , nefiind făcută dovada existenței actului juridic prin care a dobândit, la rândul ei, drepturile transmise. De asemenea, nicio mențiune nu a fost înregistrată la OSIM cu privire la o astfel de transmitere a drepturilor decurgând din deținerea brevetului de invenție.

Condițiile dolului urmează a fi analizate pentru contractul nr.3../28.11.2013, încheiat între N LLC şi A SA, în raport de care contestatorul K SRL este un terț. De asemenea, se impune a fi avută în vedere situația particulară a debitoarei A SA, aflată în procedură de insolvență şi caracteristicile acestei proceduri.

Art.1215 c.civ. prevede că partea care este victima dolului unui terț nu poate cere anularea decât dacă cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului. Independent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.

În situația dată, pe baza probelor administrate în cauză se poate concluziona că inexistența în patrimoniul N LLC a drepturilor transmise către A SA au fost cunoscute atât ambelor părți contractante, cât şi societății Data Consult SRL. Faptul că aceasta din urmă este acționarul majoritar al Atlas SA, coroborat cu identitatea şi calitatea persoanelor implicate în administrarea celor trei societăți, nu lasă nicio urmă de îndoială asupra faptului că au fost implicate activ în transmiterea drepturilor ce derivă din deținerea brevetului.

Conform informațiilor furnizate de ONRC şi a publicărilor din Monitorul Oficial, reprezentanții legali ai celor trei societăți şi-au schimbat în mod frecvent între ei calitatea de administratori, aspect ce denotă o colaborare strânsă, fiind exclus ca încheierea actelor juridice între DC SRL şi N LLC, pe de o parte şi între N LLC şi A SA, pe de altă parte să le fie străină, consimțământul lor fiind necesar în vederea încheierii acestor contracte.

Așadar, se poate concluziona că toate persoanele având calitatea de reprezentanți legali ai societăților au avut cunoștință de faptul că N LLC nu deține în patrimoniul său nici un drept legat de invenția în discuție care ar putea fi transmis către A SA în schimbul unui preț. Cu toate acestea, contractul a fost încheiat pentru suma de 7…. USD şi un procent de 5% din profitul brut, ce reprezintă prețul instalației şi al dreptului de exploatare.

Rațiunea şi interesul încheierii acestui contract în condițiile în care DC SRL, deținătoarea brevetului, este acționarul majoritar al debitoarei şi nu s-a făcut dovada transmiterii vreunui drept de exploatare, conform legii, de la aceasta către N LLC, nu a fost explicată de către părțile semnatare. Altfel spus, cauza încheierii contractului nu a fost dovedită.

Cumpărătoarea A SA nu a contestat nici un moment această creanță pe parcursul procedurii, creanța fiind aproape integral înscrisă în tabelul preliminar şi în cel definitiv. Creanța a fost înscrisă ca şi garantată, având, așadar, prioritate la distribuire, în condițiile în care nu există vreo dovadă a instituirii legale a ipotecii pretinse de creditoare.

Anexa nr.1 la contract, referitoare la ipoteca imobiliară asupra bunurilor imobile ale cumpărătoarei A SA nu face dovada acesteia pentru că nu respectă forma autentică şi nici condițiile de publicitate impuse de art.2377 alin.1 c.civ. şi art.2378 c.civ.

Efectul acestei înscrieri lămurește însă interesul părților contractante în ceea ce privește încheierea contractului, întrucât N LLC a devenit, în acest fel, creditor majoritar al debitoarei A SA, deținând 53,08% din totalul masei credale. În calitate de creditor majoritar, N LLC a avut posibilitatea de a-şi impune punctul de vedere şi de a determina cursul procedurii insolvenței debitoarei A SA, în detrimentul celorlalți creditori cu toate că, față de situația de fapt anterior descrisă, nu are o creanță valabilă asupra debitoarei şi nici un drept de ipotecă opozabil celorlalți creditori.

Manoperele dolosive ale creditoarei au fost cunoscute şi celeilalte părți contractante, neputând fi puse în practică fără acordul tacit al debitoarei-cumpărătoare A SA. Așadar , ambele părți au consimțit la încheierea acestui contract exact înainte de deschiderea procedurii insolvenței, în scopul manipulării masei credale şi a votului.

Nu există nici un motiv pentru care s-ar putea susține că debitoarea nu cunoștea întinderea datoriilor sale şi nu ar fi urmărit sau nu ar fi putut anticipa că felul şi mărimea creanței ce ar putea fi pretinse de N LLC urma să aibă o astfel de influență asupra procedurii. Plecând de la prezumția simplă că debitoarea își cunoștea creditorii, se poate concluziona, de asemenea, că aceasta a știut la momentul încheierii contractului că N LLC urma să devină creditor majoritar, având prioritate la distribuirile de sume, ca urmare a caracterului garantat al creanței. Creditoarea ar fi beneficiat, astfel, de sume importante de bani din patrimoniul debitoarei fără nici un temei legal sau contractual real.

Opinia instanței este confirmată de faptul că pe parcursul procedurii tabelul definitiv a fost rectificat ca urmare a distribuirilor de sume. Astfel, deși în tabelul definitiv contestat, publicat în BPI la data de 17.01.2018 N LLC era înscrisă cu suma de 25… lei, în tabelul rectificat, întocmit un an mai târziu, la data de 31.01.2019 creditoarea era înscrisă cu doar 5… lei. Așadar , cea mai mare parte a creanței pretinse a şi fost îndestulată în decurs de 1 an.

Manoperele dolosive ale celor două părți au avut drept consecință ascunderea unor elemente esențiale celorlalți creditori, elemente ce ar fi fost de natură să înlăture creanța contestată de la masa credală.

Avându-se în vedere maniera de transmitere a „creanței”, instanța constată că , în ceea ce privește încheierea şi executarea contractului nr.398/2013 au fost săvârșite cu intenție, de către ambele părți, acte şi fapte de natură a induce în eroare ceilalți creditori (inclusiv contestatoarea) cu privire la calitatea de creditor a N LLC şi cu privire la existența şi întinderea creanței sale, acte şi fapte ce constituie manopere dolosive.

Dispozițiile codului civil sancționează dolul ca şi viciu al consimțământului, consecința fiind nulitatea actului astfel încheiat. De asemenea, art.1215 c.civ. permite victimei dolului un drept de opțiune între acțiunea în anulare a actului juridic astfel încheiat şi menținerea contractului.

Creditoarea K SRL nu a solicitat în mod explicit anularea contractului încheiat între N LLC şi A SA şi nici nu a solicitat daune-interese. Cu toate acestea, existența dolului poate fi analizată de către instanță ca motiv al contestației la tabel, deoarece art.75 din legea insolvenței face referire la descoperirea existenței unui dol. Așadar , este suficient să se descopere dolul care a dus la înscrierea creanței, deoarece legea nu impune şi anularea, în prealabil, a actului astfel încheiat.

În situația dată, avându-se în vedere că dolul a fost invocat şi constatat în cursul procedurii insolvenței debitoarei A SA,  sancțiunea ce intervine ca urmare a constatării dolului nu este nulitatea actului încheiat, ci înlăturarea din tabel a creanței înscrise ca urmare a săvârșirii dolului.

Pentru aceste motive, apreciind întemeiată contestația formulată instanța o va admite, şi va dispune înlăturarea din tabelul definitiv a creanței  deținute de N LLC.

Domenii speta

Spete similare