Contestaţie la tabelul definitiv. Înlăturarea unei creanţe pe motiv de dol.

Sentinţă civilă 1 din 07.01.2022


Contestaţie la tabelul definitiv. Înlăturarea unei creanţe pe motiv de dol.

Plata creanţelor curente se putea face (după analizarea realităţii lor) de lichidatorul judiciar fie şi numai în temeiul art. 123 pct. 3 din lege, chiar dacă se aplică forma legii anterioară introducerii art. 64 alin. 6, întrucât art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006 prevede că, în cazul falimentului, creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, vor fi plătite în ordinea acolo arătată. Deci, aceste creanţe nu trebuie trecute în tabele de creanţă pentru a fi plătite. Acest aspect a fost expres prevăzut prin introducerea alin. 6 a art. 64 din Legea nr. 85/2006 prin Legea nr. 227/2009

Sentinţa civilă nr.1/7.01.2022

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. ../121/20xx*/a16, la data de xx.xx.xxxxxx, creditoarea Ţ. SRL Galaţi, prin lichidator judiciar CL Insolv IPURL, a formulat contestaţie împotriva Tabelului definitiv consolidat actualizat al creanţelor K. C. SA, întocmit de lichidatorul judiciar X SPRL, publicat în BPI nr. .............../09.07.2021, privind creanţele M. G. şi ...... SRL, solicitând radierea acestor creanţe, înscrise ca urmare a unui dol sau a unei erori esenţiale.

În motivarea acţiunii, creditoarea Ţ. SRL a arătat că adunarea creditorilor debitoarei din …..2021, în care a votat în calitate de creditor majoritar, nu a confirmat pe X SPRL ca lichidator judiciar al K. C. SA, însă lichidatorul judiciar a continuat să întocmească acte în procedură, întocmind ulterior adunării menţionate şi tabelul definitiv consolidat actualizat contestat, în care a înscris creanţele curente ale creditorilor contestaţi, M. G. şi ........ SRL, înscriere nepermisă de Legea nr. 85/2006, întrucât creanţele născute în cursul procedurii nu sunt trecute în tabel, ci se plătesc pe baza înscrisurilor doveditoare, fiind creanţe curente. În plus M G şi ..... SRL nici nu au formulat declaraţii de creanţă, la nivel formal. Scopul acestei înscrieri frauduloase a fost ca Ţ. SRL să piardă calitatea de creditor majoritar.

Referitor la creanţa .......... SRL, se arată suplimentar că aceasta nu este datorată. Astfel,  ........ SRL a formulat, la 01.07.20......, în temeiul art. 64 alin. 6 şi a art. 123 din Legea nr. 85/2006, o cerere „de creanţă” pentru suma de 1.056.303,44 lei, din care suma de 924.787,57 lei ar reprezenta cheltuieli efectuate de ...... SRL în baza contractului de custodie nr. ..../20... şi care-ar fi fost aduse la cunoştinţa lichidatorului printr-o serie de adrese din octombrie 2013, iunie 2014 şi august 2016, iar suma de 131.514,87 lei ar reprezenta dobânzi calculate până la data de ........, dar nu a solicitat înscrierea la masa credală, astfel că prin înscrierea acestei creanţe lichidatorul judiciar X SPRL a încălcat principiul disponibilităţii.

Se mai arată că acest contract de custodie nr. .../...........20..... a avut ca obiect lăsarea în paza şi siguranţa custodelui a imobilului situat în str. N B, compus din 3 corpuri de clădire, precum şi a bunurilor inventariate existente la acea dată, şi nu a prevăzut în cuprinsul său posibilitatea custodelui ....... SRL de a realiza investiţii de genul celor menţionate în actele anexate cererii. În schimbul pazei şi securităţii bunurilor debitoarei, debitoarea a oferit custodelui posibilitatea de funcţionare în continuare în acele clădiri cu activitate de alimentaţie publică şi cazare, activitatea desfăşurată de ......... SRL după încheierea contractului de custodie fiind desfăşurată strict în interesul său personal, nu în interesul debitoarei K C SA.

Creanţa invocată de ....... SRL reprezintă o cheltuială ce nu a fost necesară şi nu a fost aprobată niciodată de adunarea creditorilor K C SA, iar adresele prin care lichidatorul a fost informat că acest custode a efectuat nişte cheltuieli nu semnifică însuşirea de către proprietarul imobilului (care este debitoarea) a obligaţiei de plată a acestor cheltuieli, mai ales că acestea au fost efectuate tocmai pentru continuarea propriei activităţi a custodelui, nu a debitoarei.

Înscrierea ....... SRL în tabelul de creanţe al K C SA cu creanţa de 1.188.308,78 lei este frauduloasă sau, cel puţin, rezultatul unei erori esenţiale a lichidatorului judiciar X SPRL.

În drept, contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 75 alin. 1 şi ale art. 73 din Legea nr. 85/2006.

În susţinerea cererii sale, contestatoarea a depus un set de înscrisuri.

Contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză contabilă.

Această contestaţie este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Creditoarea M G a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea contestaţiei Ţ SRL referitoare la creanţa ....... SRL, deoarece cheltuielile invocate de ........... SRL nu au fost aprobate nici de către fostul lichidator judiciar al debitoarei K C SA, nici de către şi adunarea creditorilor K C SA, fiind în fapt cheltuieli cu activitatea proprie a ............. SRL, nu a debitoarei K C SA, precum şi respingerea contestaţiei Ţ SRL referitoare la creanţa M G, arătând că este de acord cu înscrierea propriei creanţe, dar nu cu observaţia trecută în tabel de către lichidator, creanţa sa în cuantum de 507.030,69 lei reprezentând taxe şi impozite pentru imobilul sediul debitoarei. Prin Precizările depuse la dosar la data de 21.10.2021, creditoarea M G a arătat că, în urma anulării, prin Sentinţa nr. ........./...........2009 pronunţată de Trib. Galaţi în dosar nr. ……………., a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din str. N B din Galaţi, nr. …../05.09.2003, contract încheiat între debitoare şi G SRL, şi a repunerii părţilor în situaţia anterioară, imobilul a revenit în patrimoniul debitoarei vânzătoare K C SA, astfel încât M G a scăzut acest imobil din evidenţa fiscală a cumpărătorului Grestincom SRL, sumele plătite în plus de G SRL fiind compensate cu debite născute ulterior. În consecinţă, M G nu s-a mai înscris la masa credală a G SRL cu o creanţă reprezentând taxe şi impozite pentru imobilul din str. N. B. Întrucât G SRL-în faliment deţine în proprietate mai multe imobile, X SPRL, care este lichidatorul judiciar al debitoarei K C SA, nu avea cum să cunoască pentru ce perioadă şi pentru ce imobil datora G SRL impozit pe clădiri, astfel încât nu este corectă observaţia menţionată în Tabelul de creanţe al K C SA referitor la creanţa M G.

Creditoarea M G a solicitat proba cu înscrisuri, depunând un set de înscrisuri.

Creditoarea ........ SRL nu a formulat întâmpinare, dar a fost reprezentată de avocat, care reprezintă şi interesele administratorului special al debitoarei în procedura falimentului K C SA, S G.

Legal citat, lichidatorul judiciar al debitoarei K C SA, X SPRL, a depus la dosar, la data de 14.09.2021, Punct de vedere, prin care a solicitat respingerea contestaţiei creditoarei Ţ SRL ca neîntemeiată. Acesta a arătat că, în urma desemnării sale provizorii ca lichidator judiciar al debitoarei de către Tribunalul Galaţi, prin Încheierea din ...05.2021, a identificat cereri de plată formulate de M G şi de către ..... SRL, neplătite de fostul lichidator judiciar, iar, în plus,  ....... SRL a solicitat admiterea creanţei sale în tabelul definitiv. În consecinţă, XSPRL a întocmit tabelul definitiv consolidat actualizat în care a înscris creanţele curente a celor două creditoare. Referitor la creanţa .... SRL, lichidatorul judiciar mai arată că potrivit vechiului Cod civil proprietarul trebuie să-l despăgubească pe custode pentru cheltuielile efectuate cu imobilul predat în custodie, iar custodele a înştiinţat pe vechiul lichidator judiciar al debitoarei despre cheltuielile efectuate şi a formulat şi cerere de plată, nesoluţionată de fostul lichidator.

Referitor la ambele creanţe, arată că art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 (referitor la creaanţele curente) nu se aplică în cauză, deoarece la momentul deschiderii procedurii insolvenţei K C SA acest articol nu exista, fiind introdus în Legea nr. 85/2006 prin Legea nr. 227/2009, iar procedura insolvenţei prezentei debitoare fiind deschisă în baza Legii nr. 64/1995.

Şi lichidatorul judiciar a solicitat proba cu înscrisuri.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. /a17, administratorul special al debitoarei K C SA,  a formulat contestaţie împotriva Tabelului definitiv consolidat actualizat al creanţelor K C SA, întocmit de lichidatorul judiciar , privind creanţa M G în cuantum de 507.030,69 lei, solicitând diminuarea acesteia, întrucât suma înscrisă în tabel este urmarea unei erori esenţiale a lichidatorului judiciar.

În motivarea acţiunii, administratorul special a arătat că M G deţine în realitate o creanţă redusă cu aproximativ 400.000 lei, reprezentând impozitul aferent imobilului din str. N.B., Galaţi, calculat pentru perioada 2004-2009, când imobilul s-a aflat în proprietatea G SRL.  În subsidiar, s-a invocat şi o greşită impozitare prin aplicarea unei cote greşite de impozitare.

Creditoarea M G a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de hotărârile pronunţate în dosarul asociat …/a4 din procedura falimentului K C SRL şi în dosarul de contencios administrativ nr. …./121/2016 (privind decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri pentru perioada 2005-2010). Prin soluţia pronunţată în dosarul de contencios administrativ Decizia de impunere emisă de Primăria Galaţi, a devenit executorie, iar prin soluţia pronunţată în dosarul asociat a4 s-a respins contestaţia administratorului special formulată împotriva raportului de activitate întocmit de lichidatorul judiciar anterior, prin care se luase măsura „luării în evidenţă” a creanţei M G în scopul achitării acesteia. Pe fond, s-a arătat un istoric al actelor administrative din care izvorăşte creanţa contestată şi un istoric al imobilului asupra căruia s-au calculat taxe şi impozite din perspectiva anulării vânzării acestuia către G SRL, solicitându-se respingerea contestaţiei formulate de administratorul special.

Şi lichidatorul judiciar al debitoarei a depus la dosar, Punct de vedere, prin care a arătat că, deşi din actele studiate ar rezulta o dublă impozitare pentru acelaşi imobil, atât a K C SA, cât şi a G SRL, creanţa M G trebuie să fie înscrisă în tabelul definitiv al creanţelor K C SA, adică a solicitat respingerea contestaţiei formulate de administratorul special .

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. ../a18, la data de .......2021, creditoarea M G a formulat contestaţie împotriva Tabelului definitiv consolidat actualizat al creanţelor K C SA, întocmit de lichidatorul judiciar X SPRL Iaşi, privind creanţa H ..... SRL în cuantum de 1.188.308,78 lei, solicitând radierea acestei creanţe, pentru motivele arătate şi în întâmpinarea formulată în dosarul asociat a16, în care se judecă contestaţia formulată de creditoarea Ţ SRL.

Şi în acest dosar lichidatorul judiciar al debitoarei K C SA, X SPRL, a depus, la data de 14.09.2021, Punct de vedere, prin care a formulat aceleaşi apărări cu cele formulate în dosarul asociat a16.

Asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, instanţa constată că aceasta a fost invocată de M G în dosarul conexat nr.a17, în care înscrierea în tabelul definitiv a creanţei M G în cuantum de 507.030,69 lei fusese contestată de administratorul special al debitoarei K C SA, creditorul bugetar susţinând că există autoritate de lucru judecat faţă de  hotărârile pronunţate în dosarul asociat a4 şi în dosarul de contencios administrativ nr…/121/2016 (privind decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri pentru perioada 2005-2010).

Prin soluţia pronunţată în dosarul asociat a4 s-a respins contestaţia administratorului special formulată împotriva raportului de activitate nr. 860/01.09.2015, întocmit de lichidatorul judiciar anterior, iar prin soluţia pronunţată în dosarul de contencios administrativ s-a respins acţiunea de anulare a Dispoziţiei Primarului nr. 712/15.03.2016, emisă în soluţionarea contestaţiei administrative împotriva deciziei de impunere privind stabilirea impozitului pe clădiri pentru perioada 2005-2010, concluzia judecătorului sindic fiind în sensul că nu există identitate de obiect între prezentul dosar (contestaţie la tabelul definitiv) şi cele două dosare menţionate anterior (contestaţie măsură lichidator judiciar, respectiv anulare act administrativ), motiv pentru care excepţia autorităţii de lucru judecat va fi respinsă ca nefondată.

Analizând pe fond cauza, instanţa constată următoarele:

În fapt, procedura generală a insolvenţei debitoarei a fost deschisă de Tribunalul Galaţi în anul 2004, în dosarul de insolvenţă nr. vechi ......./.2004 (nr. nou ..../...../2004), iar procedura falimentului acestei debitoare a fost deschisă prin Încheierea din 17.02.2005, legea aplicabilă în cauză, după abrogarea Legii nr. 64/1995, fiind Legea nr. 85/2006.

Tabelul preliminar de creanţe s-a întocmit la data de 12.11.2004, iar tabelul definitiv la data de 06.12.2004, ulterior întocmindu-se nenumărate variante de tabel definitiv denumite tabel definitiv consolidat, tabel definitiv consolidat rectificat, tabel definitiv consolidat actualizat etc.

În anul 2021 noul lichidator judiciar al debitoarei introduce în tabelul definitiv consolidat actualizat, întocmit la data de 08.07.2021, creanţele curente ale M G şi ........... SRL.

Tabelul contestat este un tabel definitiv în accepţiunea Legii nr. 85/2006.

În orice formă a Legii nr. 85/2004, definiţia tabelului definitiv este aceeaşi, şi anume cea prevăzută la art. 3 pct. 17 ( „prin tabel definitiv de creanţe se înţelege tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii în conformitate cu prevederile art. 73, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate a creanţei”), astfel încât discuţia referitoare la existenţa sau inexistenţa articolului 64 alin. 6 în textul Legii nr. 85/2006 la momentul deschiderii procedurii falimentului debitoarei  (când nici nu exista Legea nr. 85/2006), mai precis discuţia referitoare la aplicabilitatea în cauză a art. 64 alin. 6 din această lege nu are relevanţă, întrucât doar prin simpla aplicare a art. 3 pct. 17 din lege se dovedeşte că lichidatorul judiciar X SPRL a săvârşit un dol (definiţia dolului fiind: orice manoperă frauduloasă, orice mijloc viclean întrebuinţat pentru a înşela pe cineva cu ocazia încheierii unui act juridic) când a înscris în tabelul contestat creanţa M G şi creanţa .....SRL, creanţe născute în timpul procedurii, aspect necontestat. Însuşi lichidatorul judiciar menţionează în cuprinsul tabelului definitiv consolidat actualizat nr. 3764/08.07.2021 că acestea sunt creanţe „curente”. Dolul este dovedit şi prin faptul că, prin manevra de introducere în tabelul definitiv a unor creanţe născute în cursul procedurii, lichidatorul judiciar a schimbat componenţa masei credale, după ce creditorul majoritar Ţ SRL nu l-a confirmat ca lichidator judiciar al debitoarei la prima adunare de creditori după desemnarea provizorie în această calitate de către judecătorul sindic, astfel încât majoritar a devenit ........... SRL.

Despre creanţele trecute în tabel se invocă, inclusiv de către lichidatorul judiciar care le-a trecut în tabel, faptul că s-au născut după deschiderea falimentului, deci aceste creanţe nu sunt nici creanţe anterioare deschiderii procedurii, nici creanţe admise în urma soluţionării unor eventuale contestaţii la tabele, astfel cum impun dispoziţiile art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006, consecinţa fiind că aceea că vor fi înlăturate din tabel. 

Plata acestor două creanţe se putea face (după analizarea realităţii lor) de lichidatorul judiciar fie şi numai în temeiul art. 123 pct. 3 din lege, chiar dacă se aplică forma legii anterioară introducerii art. 64 alin. 6, întrucât art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006 prevede că, în cazul falimentului, creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, vor fi plătite în ordinea acolo arătată. Deci, aceste creanţe nu trebuie trecute în tabele de creanţă pentru a fi plătite. Acest aspect a fost expres prevăzut prin introducerea alin. 6 a art. 64 din Legea nr. 85/2006 prin Legea nr. 227/2009.

În concluzie, orice alte motive referitoare la existenţa sau inexistenţa efectivă a acestor creanţe nu vor mai fi analizate în prezentul dosar, întrucât simplul motiv al trecerii creanțelor denumite „curente” în tabelul definitiv duce la admiterea tuturor contestațiilor.