Obligatia de a face suspendare activitate temporara societate

Document finalizat

Cod ECLI [...]

Dosar nr. [...]

R O M Â N I A

[...] [...]

SECTIA A [...] CI[...]LA SI DE [...] [...] [...]

[...]  CI[...]LA Nr. 102/2021

Şedinţa publică de la 18 [...] 2021

Completul compus din:

[...] [...] [...]

Judecător [...] [...]

Grefier [...] [...] [...]

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul reclamant [...] [...] [...] [...], domiciliat în mun. [...], str. [...] [...], nr. 52, judeţul [...], împotriva sentinţei civile nr. 1613 din 28 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria [...] în dosarul nr. [...], în contradictoriu cu intimata [...]. [...] Com [...]. [...], cu sediul în Municipiul [...], [...]. [...], Bloc 25A, Etaj 3, Ap. 20, Judeţ [...] şi sediul procesual ales la [...] si Asociaţii [...], în [...], [...] [...], nr. 9, etaj 1, sector 1, înregistrată la Oficiul [...] Comerţului [...] sub nr. [...], [...] 1148138.

La apelul nominal făcut cauzei în şedinţă publică au răspuns: apelantul [...] [...], personal şi asistat de avocat [...] [...]  [...] cu împuternicire avocaţială la dosar şi avocat  [...] [...] pentru intimata [...]. [...] Com [...]. [...] cu împuternicire avocaţială la dosar.

[...]edura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează in stanţei că procedura de citare este legal îndeplinită, că la data de 17.03.2021 apărătorul apelantului a depus la dosar set de înscrisuri, din al căror continut rezultă că reclamantul  a facut  dovada perioadei de izolare în care s-a aflat acesta  împreună cu soţia sa, ultima dată  când s-a  aflat în perioada  de carantină  fiind 24 februarie  2021, astfel încât la data de 25.02.2021  apelantul era ieşit din perioada de izolare, că la data de 18.03.2021 apărătorul  intimatei a depus la dosar cerere  pentru  a nu fi strigat dosarul anterior orei [...] , după care;

Instanţa, constată că, din eroare nu a fost trecută în sistemul [...] pe lista de şedinţă  ora de apelare a cauzei  [...],  aşa cum a fost stabilită prin încheierea de şedinţă de la termenul anterior respectiv- 11.03.2021,  şi consemnată în încheierea de la aceea dată, cum de altfel şi părţile  au luat cunoştinţă  despre termen şi ora stabilită pentru judecarea cauzei, pentru termenul de astăzi . 

Av. [...] [...] [...] depune la dosar un  înscris care i-a parvenit ieri şi  o adresă de la [...] [...] [...] nr. 30/ 17.03.2021  , pe care o comunică  şi apărătorului intimatei.

Instanţa ia act că a fost depusă şi la dosar  această adresă.

Av.[...] [...]  pentru intimata [...]. [...] Com [...]. [...] faţă de înscrisurl depus arată că nu se opune şi că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanţa constată cercetarea judecătoreasă terminată şi  acordă cuvântul părţilor în dezbaterea pe fond pe cererea de ordonanţă preşedenţială şi pe excepţiile invocate.

Av. [...] [...] [...], pentru apelantul [...] [...], având cuvântul solicită admiterea  apelului , anularea sentinţei pronunţată de Judecătoria [...], iar în rejudecare, admiterea  cererii introductive, pentru expunerile ce urmează:

Instanţa de fond  în mod greşit s-a pronunţat pe cele trei  excepţii  şi a admis în mod greşit  două excepţii dirimante  şi s-a pronunţat asupra  excepţiei inadmisibilităţii cererii, în sensul admiterii acesteia.

In mod corect, potrivit disp.art. 248 cod procedură civilă, instanţa trebuia să ţină cont de ordinea soluţionării excepţiilor  şi ca urmare a analizării primei excepţii dirimante , respectiv lipsa calităţii  procesuale active  a reclamantului, în condiţiile în care erau îndeplinite condiţiile  pentru a o admite, trebuia să resping ă acţiunea ca fiind  formulată de o persoană  fără calitate procesuală activă, fără a se mai pronunţa  asupra celorlalte  excepţii invocate, respectiv lipsa interesului şi inadmisibilitatea. In aceste condiţii hotărârea pronunţată de Judecătoria [...] este lovită de nulitate absolută, ce poate fi invocată în  absolut orice moment al judecării pricinii.

In ceea ce priveşte excepţiile invocate de către pârâtă la fondul cauzei, admise  de căztre instanţa de judecată, înţelege să formuleze următoarele precizări care vor duce la respingerea  fiecăreia dintre acestea:

In ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale active a reclamantului apelant – aratăcă acesta este  titular al dreptului  reclamat în justiţie şi deţine împreună cu soţia sa terenuri irigabile grupate în [...] T 30, în imediata  vecinătate a tarlalelor de păşune unde se extrage în mod ilegal balast, respectiv [...] şi [...].  In susţinerea calităţii procesuale active s-au depus la dosar certificatul de căsătorie cu numita [...] [...] [...], cât şi actele de proprietate din care reiese calitatea acestuia de proprietar. [...] sunt dobândite în timpul căsătoriei şi au calitatea de bunuri comune, prin raportare la dispoziţiile art. 339, 343 alin.1, 357 alin. 2 Cod civil.

In ceea ce priveşte  excepţia  lipsei interesului  arată că, interesul  reclamantului este evident  şi că, potrivit  dispoziţiilor art. 33 cod procedură civilă care  prevăd următoarele.

 „ Interesul  trebuie să fie determinat, legitim , personal , născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este  născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a  preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara”.

Interesul apelantului  este evident în condiţiile  în care  este vorba de o societate pârâtă care prin activitatea  desfăşurată scoate şi distruge conductele sistemului de irigaţii din subteran, afectând astfel şi terenul pe care  apelantul îl deţine în proprietate. Prin distrugerea  lucrărilor de irigaţii din zona terenului pe care  reclamantul  îl deţine, valoarea acestuia este mult  diminuată şi pierde şi dreptul de a iriga, pe care l-a dobândit odată cu cumpărarea terenului  în zonă ca fiind un teren irigabil.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, arată că la data de 19.09.2007 se încheie între [...] [...] [...]  şi domnul [...] [...] contractul de concesiune nr. [...] pentru o suprafaţă de teren de 14 ha pentru a executa o groapă de împrumut.

La data de  22 octombrie 2007 se încheie un act adiţional la contractul de concesiune  în care se suplimentează suprafaţa iniţial concesionată cu 7,5 ha teren având aceeaşi destinaţie, respectiv  executarea  unei gropi de împrumut.

[...] mult decât atât, este vorba de un contract de concesiune  încheiat între o persoană fizică, în calitate de concesionar, respectiv numitul [...] [...], în condiţiile în care, adevăratul beneficiar al respectivei concesiuni era o persoană juridică, respectiv SC [...] Servicii [...].

In anul 2018 , decedează concesionarul [...] [...], însă contractul produce  în continuare efecte juridice în beneficiul adevăratului concesionar, respectiv SC [...] Servicii [...]. In mod legal, ar fi trebuit să opereze încetarea contractului ca urmare a decesului unui dintre părţi, însă acest lucru nu a avut loc. 

In anul 2019 concesionarul de fapt încheie un contract cadru de prestări servicii cu pârâta din prezenta acţiune, respectiv SC [...] Com [...]. [...]. Aceasta din urmă execută lucrări de extracţie agregate minerale. Deasemenea SC [...]  Servicii vinde către [...] şi cantitatea de nisipi şi pietriş rezultată în urma exploatării păşunii concesionate. Până la acest moment, încălcarea flagrantă  a legii de către pârâtă este evidentă, aşa cum reiese şi din înscrisurile emise de organele de control:

-Astfel prin procesul verbal  încheiat  la data de 22.02.2021 de [...] [...], se stabileşte că nu au fost respectate modul şi tehnologia de exploatare a  agregatelor minerale, conform autorizaţiei de  gospodărire a apelor  nr. 252/2019, fiind exploatate agregate în afara  perimetrului autorizat. Aceeaşi constatare o face şi [...] de [...] prin nota de constatare nr. 9/22.02.2021.

-In urma unui răspuns oferit de [...] [...] [...], nr. [...],  află că inspectorii din cadrul direcţiei urbanism  a CJ [...]  au constatat că în zonă se desfăşoară lucrări  fără autorizaţie de construcţie.

Pe condiţiile cerute de lege pentru admisibilitatea  ordonanţei preşedenţiale, se invocă prevederile art. 996 alin. 1 cod procedură civilă, respectiv cele trei condiţii,  şi anume: - urgenţa,  caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului.

-Referitor la urgenţă,  instanţa urmează să aprecieze în raport de circumstanţele obiective ale cauzei. In speţa de faţă, urgenţa este dată de faptul că trebuie prevenită o pagubă ce nu s-ar mai putea repara, dar şi pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin  întârziere.

Din adresele  4614 şi 4639/2020 emise de [...] [...] reiese că în zonele  folosite pentru exploatare  de către pârâtă s-au făcut  intervenţii neautorizate asupra reţelei de irigaţii. [...] depuse la dosar arată cum pârâta scotea din vecinătatea terenului  pe care îl deţine tuburi de azbociment  de la reţeaua subterană de irigaţii. Prin  adresa [...] către [...] [...], se solicită dispunerea obligării celor vinovaţi la aducerea păşunii  la starea iniţială , de dinainte de exploatarea produselor de balastieră.

-Referitor  la vremelnicie,  instanţa nu rezolvă litigiul în fond, ci dispune doar unele măsuri cu caracter vremelnic.

-Obligaţia de a face  poate fi dispusă prin ordonanţă preşedinţială doar în cazul  în care se  tinde la încetarea unor acte abuzive deoarece numai în acest fel se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate şi aceasta este şi situaţia din speţa de faţă.

-Referitor la  condiţia  neprejudecării fondului, condiţie penru admisibilitatea  ordonanţei preşedinţiale, arată că, aceasta decurge atât din condiţia referitoare  la caracterul  provizoriu al măsurii ce urmează a fi dispusă, cât şi din  prevederea legală conform căreia ordonanţa va putea fi dată chiar  şi atunci când există judecată asupra fondului. In aceste condiţii în mod evident existenţa unui litigiu pe fondul cauzei nu reprezintă o condiţie esenţială pentru admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale.

-Pe fondul cauzei dar şi aserţiunile intimatului din cadrul  întâmpinării la cererea de apel,  legate de obiectivitatea  existenţei unui  litigiu pe fond până la finalizarea căruia  să îşi producă efectele ordonanţa  preşedinţială, solicită a fi înlăturate. In literatura de specialitate, dar şi în practica judecătorească, s-a arătat că împrejurarea ca măsurile dispuse  pe cale de ordonanţă preşedinţială  vor produce efecte până la  soluţionarea litigiului  asupra fondului  nu înseamnă că trebuie să existe un proces asupra fondului în paralel cu ordonanţa preşedinţială. Această sintagmă trebuie înţeleasă şi interpretată în sensul că determină limita maximă a perioadei măsurilor  dispuse în [...]edura [...]  preşedinţiale.

-De precizat că, prin cererea  formulată, s-a solicitat sistarea executării lucrărilor de exploatare până ce [...] Pentru verificarea şi controlul  activităţii balastierelor de pe raza  teritorială a [...] [...] va finaliza cercetările  şi va dispune măsurile  legale, şi  aici  a se ţine cont de (răspunsul [...]

-In aceste condiţii  apreciază că cererea sa de apel este în temeiată, urmează ca instanţa să o admită, să dispună anularea sentinţei  instanţei de fond şi în rejudecare, admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială şi sistarea de îndată a exploatării balastului  din păşunea proprietatea [...] [...]. Cu cheltuieli pe cale separată. Depune la dosar concluzii scrise.

Avocat [...] [...], pentru intimata [...]. [...] Com [...]. [...], având cuvântul solicită respingerea  apelului ca neîntemeiat.

In ceea ce priveşte  aparenţa  de încălcare  a unor norme de drept , precizează că: aparenţa în drept în favoarea apelantului nu a fost dovedită,  ci mai mult, aparenţa în drept este în favoarea sa, deţinând toate avizele şi autorizaţiile în vederea desfăşurării activităţii în respectivul perimetru. Astfel, menţionează aceasta că terenurile de pe care exploatează balast au categoria de folosinţă „teren neproductiv”, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, acte administrative emise de autorităţi publice, bucurându-se de prezumţia de legalitate pe care legea le-o conferă. În acest sens,  precizează că desfăşoară activitatea de exploatare în temeiul contractului de concesiune nr.10812/19.09.2007, permiselor de exploatare nr.[...] şi nr.23021/2020 emise de [...] Naţională pentru [...] Minerale, contractului cadru de vânzare încheiat la data de 10.07.2019.

Potrivit art. 175 cod procedură civilă vorbim de o nulitate vătămată, în sensul că nu s-a arătat care este vătămarea.

Pe fond, arată că, reclamantul este asociat la SC [...] [...], care este concurent direct a lui SC [...] Com [...]. [...] şi că scopul cererii de ordonanţă preşedinţială este acela de a-i  îndepărta pe ei din zona  şi ca ei, să rămână singurii procesatori din zonă.

Deasemenea,  un alt scop este acela de a se feri de răspunderea penală care le parvine , o serie de infracţiuni, (de înşelăciune, agresiune, etc. ).

[...] faptul că, la data de 21 decembrie a introdus plângeri penale, cu o zi înainte de  introducerea cererii de ordonanţă preşedinţială.

Pe fond, prima instanţă respectiv Judecătoria  [...] a dispus pe  excepţiile invocate şi pe baza informaţiilor  puse la dispoziţie, a  constatat că nu a identificat  un raport juridic  între reclamant şi

[...]. [...] Com [...]. şi că raportul  juridic de vecinătate  imediată nu există  între reclamant şi [...]. [...] Com [...]. [...] sau SC [...] [...] şi [...] [...].  Nu există nici un act juridic.

In ceea ce priveşte interesul, solicită ca instanţa să observe inconsistenţa apelantului şi că nu există un interes personal, invocând  disp.art. 33 cod procedură civilă care ne solicită :  ca orice acţiune care se introduce la instanţă  să manifeste un interes.

Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut, actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut  şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau  pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara. [...] arată că există o decizie, un  proiect, şi un articol de presă , are poze din care  rezultă că au  excavat  în zonă.

[...] faptul că, a avut  zeci de controlale de la autorităţile statului, care nu au  constatat nici o ilegalitate  şi că ultimul control  a fost efectuat la data de 22.03.2021 de [...] [...]  şi [...] de [...].

[...] arată că, a urmat calea legală,  are autorizaţie de mediu, a fost notificat de diferite autorităţi ale statului.

Deasemenea  precizează faptul că,  reclamantul  [...] [...]  nu are calitate , nici interes .

In ceea ce priveşte  admisibilitatea  ordonanţei preşedinţiale apreciază că, nu sunt îndeplinite  cele trei condiţii  prevăzute de lege.

In ceea ce  priveşte aparenţa în drept – învederează faptul  că,  toate actele precum: - permis de  exploatare, autorizaţie de exploatare,  contracte, Hotărâri de Consiliu Local arată că aceasta este în favoarea  [...]. [...] Com [...].,  şi că terenul nu este păşune, este teren neproductiv.

Nu este  îndeplinită  nici una din condiţiile esenţiale prevăzută de lege.

Referitor la corespondenţa cu [...]  [...], precizează că din anul 2012 a predat gestiunea  acestor terenuri către organizaţia de aici.

Invocă  dispoziţiile Ordonanţei 34/2013.

Deci, la  aparenţa  pe drept arată că, aceasta nu este îndeplinită.

Cu privire la urgenţă , nici aceasta nu este îndeplinită, autorităţile nu au constatat nimic ilegal.

Deasemenea,  nici vremelnicia nu este îndeplinită.

Pe fondul cererii, arată că, contractul de concesionare a fost încheiat  cu domnul [...] [...] reprezentant şi nu cu  el personal,  nu poate avea un  caracter viager.

Nu sunt aplicabile prevederile art. 36 Legea 50/1991.

Deasemenea, nu sunt aplicabile  nici prevederile art. 78 din Legea 18 - referitoare la teren - terenul nu e păşune”.

Se spune că, s-au încălcat prevederile legale cu privire la înscrierea  în  [...] Funciară  - reaua intenţie a apelantului  - Legea 71/2011. 

Cu privire la înscrierea în [...] Funciară – arată că, este o  calitate de proprietar anterior  efectului legii.  [...] [...] în 2007 era proprietar.  Toate aceste chestiuni sunt subiective.

In concluzie, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

In replică, Av. [...] [...] [...], pentru apelantul [...] [...], având cuvântul arată că, are o singură mentiune de făcut, şi anume se spune că apelantul şi-ar dori să stârpească în zonă concurenţa. Nimic adevărat. In zonă sunt 6 balastiere, cu care se colaborează în  condiţii de loialitate.

Referitor  la  contractul de concesiune – destinaţia  „groapă de împrumut”  - caracterul gropii de  gunoi este altul  pe terenul  pe care îl are concesionat  [...] [...] şi beneficiari  acestuia  SC [...] Servicii. Aici este vorba de un abuz de drept care trebuie stopat.

In replică, Av.[...] [...] , pentru intimata [...]. [...] Com [...]. [...], având cuvântul cu privire la  sistemul de irigaţii  precizează faptul  că,  nu sunt dovezi  că există şi că, reclamantul [...]  [...] a recunoscut că nu l-a folosit niciodată.

Instanţa închide dezbaterile şi reţine  cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra  apelului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului [...] - Secţia a [...] de Contencios [...] şi Fiscal la data de 04.01.2021, apelantul [...] [...] în contradictoriu cu intimata  [...] [...] [...] [...] [...] prin reprezentant legal a formulat apel împotriva sentinţei civile nr.1613/28.12.2020  pronunţată de Judecătoria [...] în cadrul dosarului nr.[...], criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând  schimbarea în tot a sentinţei, respingerea excepţiei lipesi calităţii procesual active şi excepţia lipsei de interes a reclamantului, admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială şi sistarea  de îndată a  exploatării balastului din păşunea proprietate publică a [...] Municipiul [...] situată în tarla [...]/1, parcela [...], tarla [...], parcela [...], tarla [...]/1, parcela [...] şi tarla [...], parcela [...]  până la finalizarea cercetărilor [...] constituite prin Dispoziţie a Primarului [...] [...], fără cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, apelantul arată în esenţă că  instanţa de fond a pronunţat o soluţie neîntemeiată în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual active a sa, acesta, ca şi titular al dreptului reclamat în justiţie, este proprietar al 8 ha de tern agricol în vecinătatea zonei în care se exploatează balast, iar în calitate de acţionar al [...] [...] [...] [...], împreună cu socrul său [...] [...], deţine 40 de ha teren agricol, suprafeţe pe care le-au cumpărat în această zonă pentru că avea posibilitatea să le irige, or prin distrugerea lucrărilor de irigaţii din zona terenului său, valoarea terenului este mult diminuată şi pierde şi dreptul de a le iriga. Acesta precizează că terenurile agricole pe care le deţine în proprietate şi le exploatează sunt grupate în tarlaua [...], în vecinătatea imediată a tarlalelor de păşune de unde se extrage balast, respectiv [...] şi [...] şi totodată şi în vecinătatea canalelor de irigat, a canalului de fugă [...], a terenurilor aparţinând domeniului public al [...] Municipiul [...], a terenurilor fostului [...] [...] şi a terenurilor [...] [...], toate aceste terenuri benficiind de sistemul de irigaţii conducte subterane.

Acesta mai arată în cererea de apel că nu i-a fost respectat dreptul la apărare la termenul la care i-a fost comunicată în şedinţă publică întâmpinarea şi înscrisurile aferente, faţă de volumul foarte mare al acestora, fiind necesar un timp mai îndelungat pentru studiu şi formularea apărărilor prin raportare la excepţiile şi apărările invocate de către  pârâtă.  Totodată, menţionează că instanţa de fond a analizat cu predilecţie înscrisurile depuse de către pârâtă, acordându-le aparanţa de legalitate, iar o parte din înscrisurile sau menţiunile formulate de către reclamant au fost omise în totalitate din analiza instanţei.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, învederează că urgenţa măsurii solicitate derivă din păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere şi pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara, astfel că, imediat ce a observat că din vecinătatea terenurilor pe care le deţine în proprietate sunt scoase tuburi de azbociment  de la reţeaua subterană de irigaţii, a purtat discuţii cu reprezentanţii pârâtei în vederea sistării exploatării în direcţia conductelor de irigaţii, demers care a rămas fără rezultat. Totodată, menţionează că a sesizat instituţiile statului cu atribuţii în acest sector, respectiv [...], administratorul sistemului de irigaţii şi [...] [...] [...], proprietarul domeniului public pentru suspendarea lucrărilor de exploatare a balastului care distrugeau sistemul de irigaţii. În acest sens, au fost emise adresele nr.4614/09.11.2020 şi nr.4639/10.11.2020  de către [...] [...] în vederea readucerii structurii de irigaţii  la starea iniţială, totodată fiind precizat  de către instituţia emitentă şi că  pe zona vizată sunt aprobate două proiecte de modernizare şi retehnologizare a infrastructurii de irigaţii.  [...] arată că este dovedită îndeplinirea condiţiei urgenţei şi prin planşele foto depuse la dosarul cauzei  în acest sens.

Referitor la îndeplinirea condiţiei vremelniciei, apelantul arată că aceasta este îndeplinită, măsura urmând a fi luată chiar şi în lipsa unui litigiu pe fond  şi va dura până când instituţiile sesizate pentru verificarea situaţiei, vor lua măsurile care se impun.

Apelantul mai arată că, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei neprejudecării fondului,  aceasta poate fi verificată şi în absenţa unui litigiu privind fondul raportului juridic litigios dintre părţi,pe baza sesizărilor efectuate la instituţiile abilitate. Astfel, menţionează acesta că, în urma demersurilor efectuate la [...] [...] şi [...] [...] [...], a constatat că [...] pentru [...] [...] Rurale  a selectat ca eligibil proiectul „Modernizarea şi Reabilitarea [...] de irigaţii [...], aparţinând Organizaţiei [...] de Apă pentru [...] [...] [...]), jud. [...], din [...] de irigaţii [...]-[...]”. [...] [...] cu suprafaţa de 771 ha amenajat cu reţea de conducte subterane pentru irigaţii unde deţine şi reclamantul terenuri agricole,  aparţine în prezent [...] [...], în această suprafaţă situându-se şi tarlalele [...]/1-[...], [...]/2-[...],[...]-[...] autorizată de [...] pentru [...] [...]lui [...] pentru „exploatare agregate minerale”. Astfel, menţionează apelantul,  pentru aceeaşi suprafaţă sunt emise documente atât pentru modernizarea şi retehnologizarea sistemului de irigaţii, cât şi pentru exploatare balast, iar prin această ultimă activitate, proiectul de modernizare şi reabilitare a plotului de irigaţii [...] nu va mai avea finalitate. 

 În temeiul art. 411 alin.1 pct.2 Cod pr. Civ a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

 În susținerea cererii au fost depuse în copii certificate pentru conformitate cu originalul înscrisuri(filele [...] vol.I, 147-220 vol.I, 2-12 vol.II).

Legal citată, intimata [...] [...] [...] [...]  a formulat întâmpinare prin care învederează că instanţa de fond a pronunţat o soluţie temeinică şi legală, că reclamantului i-a fost respectat dreptul la apărare la termenul de judecată la care acesta a solicitat amânarea judecăţii pentru a lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării şi a înscrisurilor eferente, atât timp cât în cadrul procedurii ordonanţei preşedinţiale reglementate de dispoziţiile art.997 Cod pr. Civ. care presupune urgenţă, întâmpinarea nu este obligatorie, iar instanţa de fond a alocat două ore pentru studiul acestora apelantului. [...] mult, precizează intimata, soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesual active şi a lipsei de interes au fost soluţionate de către instanţa de judecată pe baza argumentelor şi documentelor depuse de acesta şi nu de către intimată.

Referitor la soluţia dată de instanţa de fond cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual active, intimata învederează că, deşi apelantul a depus în susţinerea cererii sale o serie de acte translative de proprietate, acestea aparţin fie [...] [...] [...] [...]  unde apelantul are calitatea de asociat, fie soţiei sale, astfel încât acesta nu a făcut dovada dreptului său de proprietate şi nici a faptului că respectivele terenuri care apar în contractele translative de proprietate se află în imediata vecinătate a cu terenul societăţii intimate.

Referitor la soluţia dată cu privire la lipsa de interes a apelantului în promovarea cererii de chemare în judecată,  intimata arată că acesta nu a reuşit să dovedească niciun interes personal, având în vedere că la fondul cauzei a învederat că distrugerea sistemului de irigaţii în condiţiile actuale meteorologice cu perioade îndelungate de secetă, ar reprezenta un atentat la siguranţa naţională alimentară, iar în apel a invocat motive noi ce nu pot fi primite, în sensul că distrugerea sistemului de irigaţii ar diminua foarte mult valoarea terenurilor sale.

În ceea ce  priveşte condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, intimata învederează că nu este îndeplinită condiţia urgenţei măsurii, atâta vreme cât din adresele emise de [...] şi [...] nu reiese că s-a aprobat de către instituţiile abilitate modernizarea infrastructurii sistemului de irigaţii, acesta fiind doar în stadiul de proiect şi nici nu a fost dovedită vreo legătură între activitatea desfăşurată de aceasta şi proiectul respectiv, numai o expertiză judiciară care este inadmisibilă pe calea ordonanţei preşedinţiale putând lămuri această situaţia de fapt.

 Totodată, menţionează că nu sunt îndeplinite nici condiţiile vremelniciei măsurii şi neprejudecării fondului, având în vedere că faţă de dispoziţiile art. 997 Cod pr. Civ este necesară introducerea unei acţiuni pe dreptul comun până la soluţionarea căreia măsura dispusă îşi va produce efectele, ceea ce nu este cazul în speţă, atât timp cât reclamantul nu a făcut nicio dovadă în acest sens. [...] mult, precizează intimata,  sistarea de îndată a exploatării balastului până la finalizarea  cercetărilor de către [...]  constituită prin dispoziţia Primarului [...] [...] nu echivalează cu o judecată asupra fondului, condiţie impusă de textele de lege incidente.

Intimata  mai arată că aparenţa în drept în favoarea apelantului nu a fost dovedită,  ci mai mult, aparenţa în drept este în favoarea sa, deţinând toate avizele şi autorizaţiile în vederea desfăşurării activităţii în respectivul perimetru. Astfel, menţionează aceasta că terenurile de pe care exploatează balast au categoria de folosinţă „teren neproductiv”, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, acte administrative emise de autorităţi publice, bucurându-se de prezumţia de legalitate pe care legea le-o conferă. În acest sens,  precizează că desfăşoară activitatea de exploatare în temeiul contractului de concesiune nr.10812/19.09.2007, permiselor de exploatare nr.[...] şi nr.23021/2020 emise de [...] Naţională pentru [...] Minerale, contractului cadru de vânzare încheiat la data de 10.07.2019.

Pe fondul cererii de ordonanţă preşedinţială, intimata  învederează că desfăşoară activitate de exploatare în temeiul contractului de vânzare încheiat cu [...] [...] Servicii [...], care este titulara dreptului de concesiune  cu privire la respectivul teren, numitul [...] [...] decedat semnând contractul de concesiune în calitate de ereprezentant legal al [...] [...] Servicii [...] şi nu în nume personal.

Aceasta mai menţionează că în speţă contractul de concesiune nu a fost încheiat  în vederea edificării de construcţii, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 50/1991, iar prin raportare la natura neproductivă a terenurilor, nu sunt aplicabile nici prevederile art. 78 alin.11  din Legea nr.18/1991 invocate de apelant.

Intimata mai arată în apărare că  toate activităţile derulate  în legătură cu „înfiinţarea fermei piscicole prin extracţie agregate minerale” sunt legale, activitatea fiind autorizată de autoritatea centrală [...], iar în urma controalelor efectuate de autorităţile cu competenţe în domeniu [...] Naţională de [...], Sistemul de [...] a Apelor [...], astfel încât îşi desfăşoară activitatea în depline condiţii de legalitate.

Totodată, aceasta mai menţionează că între părţi există şi un litigiu penal pendinte cu privire la violare sediu profesional, tulburare de posesie, loviri şi alte violenţe, ameninţare şi hărţuire  exercitate de către apelant.

Intimata a solicitat în concluzie respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, iar în subsidiar, în măsura în care instanţa va considera că apelul este întemeiat  şi va anula sentinţa apelată ca urmare a modului greşit în care  prima instanţă a soluţionat excepţiile invocate în cauză, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

[...]  a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.997  și urm. art.466 şi  urm. Cod pr. Civ.

În apărare au fost depuse în copii certificate pentru conformiatte cu originalul înscrisuri(filele 130-134 vol.I, [...] vol.II).

La termenul din data de 11.03.2021 a fost încuviinţată părţilor proba cu înscrisuri faţă de dispoziţiile art. 258 raportat la art. 255 Cod pr. Civ. La acelaşi termen a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenţie accesorie formulată de către terţul [...] [...].

Instanţa de apel reţine că prin sentința civilă nr.1613/28.12.2020 pronunțată de Judecătoria [...] în dosarul nr.[...] a fost a respinsă ca neîntemeiată excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată invocată de pârâta [...] [...] [...] [...], a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a [...] [...], a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual active şi a lipsei interesului reclamantului [...] [...] şi respinsă acţiunea acestuia ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă şi fără interes în cauză, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată în procedura emiterii ordonanţei preşedinţiale invocate de pârâta [...] [...] [...] [...] şi respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul [...] [...]. 

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

 Referitor la excepţia necompetenţei materiale a [...] [...], instanţa a constatat că reclamantul a formulat o acţiune prin care a solicitat obligarea pârâtei să sisteze lucrările de exploatare a balastului. Atât din petitul cererii, cât şi din motivarea acesteia, s-a apreciat că reiese că intenţia reclamantului a fost aceea de a opri lucrările desfăşurate de pârâtă, care în opinia sa, sunt de natură să afecteze sistemul de irigaţii din zonă şi terenurile agricole învecinate. Legea nu impune indicarea unui temei de drept de către reclamant, judecătorul având obligaţia de a da sau de a restabili calificarea juridică a faptelor. Reclamantul invocă afectarea dreptului său de folosinţă al sistemului de irigaţii cu consecinţa periclitării atributelor dreptului de proprietate pe care le are asupra terenurilor învecinate. Astfel instanţa, după punerea în discuţia contradictorie a părţilor, a calificat cererea ca având ca obiect obligaţia de a face, acţiune neevaluabilă în bani.

În acest sens, s-a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 94, pct. 1, lit. h, care conferă competenţa materială de soluţionare a acestor litigii judecătoriei, fapt pentru care excepţia necompetenţei materială invocată de pârâtă  a fost respinsă ce neîntemeiată.

Referitor la excepţia necompetenţei teritoriale a [...] [...], instanţa a reţinut că art.998 C. proc. civ. arată că instanţa competentă să judece cererea de ordonanţă preşedinţială este cea competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului. Conform prevederilor art. 107 C. proc. civ., cererea se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, sau sediul pârâtul.

În speţă, dat fiind că pârâta este o persoană juridică, se aplică prevederile art. 109 C. proc. civ., care permite introducerea cererii şi la instanţa locului unde persoana respectivă are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.

Pârâta are punct de lucru declarat, în mun. [...], extravilan, [...]/1/134, [...]/2, P [...] şi [...]-172/1, jud. [...], conform înscrisurilor depuse de aceasta, iar obligaţiile care rezidă din contractele încheiate de aceasta cu diverse entităţi, urmează a fi executate în mun. [...]. Este adevărat că între pârâtă şi reclamant nu sunt încheiate contracte sau alte înţelegeri din care să izvorască obligaţii civile, însă articolul citat nu impune stabilirea unor astfel de raporturi între părţi. De altfel, există obligaţia generală a fiecărei persoane de a-şi exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi, conform art. 57, din [...] [...], reclamantul putând fi în situaţia de a-i fi încălcat un drept legitim (situaţie care va fi analizată pe fondul cauzei), având deschisă calea unei acţiuni în justiţie.

În consecinţă, instanţa a constatat că are competenţa teritorială de a soluţiona litigiul, fapt pentru care a respins excepţia invocată ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active  şi excepţia lipsei interesului a reclamantului, instanţa a reţinut că reclamantul a justificat cererea sa prin aceea că deţine în proprietate o suprafaţă de teren agricol în zona în care pârâta desfăşoară activităţi de exploatare a balastului. Prin acţiunile sale pârâta a distrus o parte din sistemul de irigare, situaţia care îl afectează pe reclamant, acesta fiind pus în imposibilitatea folosirii acestei facilităţi.

Cu toate acestea, reclamantul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate prin înscrisuri şi a justificat interesul prin faptul că în zona respectivă există 700 ha. teren arabil, care aparţin mai multor persoane fizice sau juridice, iar pârâta, prin acţiunile sale afectează drepturile tuturor, prin dezafectarea sistemului de irigaţii.

Din perspectiva raporturilor juridice dintre reclamant şi pârât, instanţa a observat că între cele două părţi nu există nici un fel de raport juridic, fapt pentru care, în baza probatoriului administrat, a admis cele două excepţii şi a constatat că reclamantul nu are calitate procesuală activă şi nici interes în cauză.

În ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate a prezentei cereri, formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, instanţa a reţinut că potrivit art. 997 Cod procedură civilă, instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Astfel instanţa sesizată cu o cerere de ordonanţă preşedinţială este chemată să cerceteze aparenţa dreptului litigios urmând ca, în măsura în care această aparenţă este în favoarea reclamantului, să dispună măsura urgentă şi vremelnică solicitată de acesta şi care nu prejudecă fondul litigiului dintre părţi.

Din analiza acestui text de lege s-a apreciat că pentru admiterea unei acţiuni formulate după procedura sumara instituita de dispoziţiile [...]  [...] Titlul [...]  [...] se impune întrunirea cumulativa a patru condiţii, respectiv aparenţa de drept, urgenta, vremelnicia măsurii luate si neprejudecarea fondului cauzei.

Referitor la condiţia care priveşte aparenţa dreptului litigios şi neprejudecarea fondului, instanţa a constatat că nu sunt, îndeplinite, ambele părţi făcând referire la o serie de acte civile şi administrative care justifică sau nu (în funcţie de poziţia procesuală) legalitatea exploatării balastului de către pârâtă. Instanţa  a apreciat că nu poate analiza dacă susţinerile părţilor sunt reale fără a intra pe fondul litigiului şi a verifica, în limita competenţei, legalitatea emiterii fiecărui act juridic la care au făcut referire părţile. De asemenea, pentru a stabili dacă într-adevăr sunt afectate drepturile de folosinţă ale reclamantului, se impune administrarea unui probatoriu complex, de natură a reliefa dacă terenurile în cauză se învecinează, dacă instalaţiile de irigaţii sunt/au fost apte pentru utilizare, dacă se respectă faptic autorizaţiile emise în favoarea pârâtei, dacă actele de care aceasta a înţeles să se folosească îndeplinesc cerinţele legale, probatoriu ce nu poate fi încuviinţat în procedura urgentă a ordonanţei preşedinţiale, conform prev. art. 999, alin. 3, C. proc. civ.

În urma unei analize sumare a probelor existente la dosar instanţa a constatat că, existând o aparenţă de drept în favoarea pârâtei, care exploatează balastul în baza permisului de exploatare nr. [...], emis de [...] Naţională pentru [...] Minerale, a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 252/2019, emisă de Administraţia [...] de Apă [...], a autorizaţiei de mediu nr. 45/2020 emisă de către [...] pentru [...] [...]lui [...] şi a contractelor încheiate cu SC [...] Servicii [...].

Condiţia urgenţei, s-a apreciat că nu este îndeplinită întrucât se solicită, pe calea ordonanţei preşedinţiale, de către reclamant, sistarea lucrărilor începute de pârâtă în cursul anului 2019 sau cel mai târziu în luna martie 2020, adică la  un an - 6 luni de la începerea lucrărilor.  Deşi reclamantul a susţinut că  abia în cursul lunii noiembrie 2020 a observat că a fost afectat sistemul de irigaţii, despre care nici nu ştia că este în zona respectivă, nu a putut proba acest aspect. Chiar dacă afirmaţiile reclamantului ar fi reale, urgenţa luării unei astfel de măsuri nu este justificată pentru că zona de acţiune a pârâtei, aşa cum reiese din fotografiile depuse de reclamant, este mult mai vastă, aceasta având posibilitatea de a exploata balastul din zona adiacentă conductelor. În plus, s-a apreciat că, dacă se va constata că au fost într-adevăr afectat sistemul de irigaţii, pârâta va putea fi obligată la refacerea acestuia, fără a fi prejudiciat în vreun fel reclamantul, care în şedinţa din data de 28.12.2020 a recunoscut că nu a folosit niciodată sistemul de irigaţii subteran.

[...] vremelnic al măsurilor presupune pe de o parte ca acestea să aibă un conţinut reversibil şi, pe de altă parte, ca acestea să aibă o durata limitată temporar.

Instanţa a constatat că în speţă reclamantul nu a făcut dovada existenţei unui litigiu de drept comun având aceleaşi părţi şi acelaşi obiect pe rolul instanţelor, indicând ca punct temporal terminus, al efectelor ordonanţei preşedinţiale, data la care comisia instituită la nivelul [...] [...] va termina de verificat legalitatea exploatării balastului de către toate entităţile juridice.

Din analiza art. 997, alin. 2 C. [...]. Civ., s-a apreciat că reiese faptul că ordonanţa este provizorie, efectele sale întinzându-se până la data soluţionării definitive a litigiului asupra fondului. Prin expresia litigiul asupra fondului, legiuitorul a impus condiţia existenţei unui proces între părţi prin care să se solicite tranşarea diferendului în condiţiile dreptului comun, procedura permiţând administrarea unui probatoriu amplu care să reliefeze cu claritate situaţia concretă, în temeiul căruia să se poată dispune măsuri legale în consecinţă.

Lipsa unui astfel de litigiu conduce în mod necesar la imposibilitatea stabilirii de către instanţă a întinderii efectelor ordonanţei preşedinţiale în timp, reclamantul beneficiind astfel de un drept potestativ în ceea ce priveşte depunerea unei cereri de chemare în judecată în fond, interesele pârâtei putând fi afectate iremediabil.

Deşi reclamantul a depus la dosar răspunsul primit în urma sesizării sale adresată [...] [...], din care reiese că s-a înfiinţat această comisie,s-a constata că nu există la dosar niciun document care să ateste existenţa, compunerea şi atribuţiile acesteia. Chiar şi în situaţia în care această comisie ar fi înfiinţată legal şi ar putea efectua verificări cu privire la legalitatea exploatării balastului, prima instanţă a apreciat că concluziile acesteia nu ar fi opozabile pârâtei, în maniera în care ar putea decide o instanţă de judecată.

Ca atare, instanţa a constatat neîndeplinită condiţia vremelniciei.

[...] de considerentele expuse anterior, reţinând că în cauza nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative impuse art. 996 Cod procedura civila, instanţa a respins cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel  apelantul [...] [...],  criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând schimbarea în tot a sentinţei, respingerea excepţiei lipesi calităţii procesual active şi excepţia lipsei de interes a reclamantului, admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială şi sistarea  de îndată a  exploatării balastului din păşunea proprietate publică a [...] Municipiul [...] situată în tarla [...]/1, parcela [...], tarla [...], parcela [...], tarla [...]/1, parcela [...] şi tarla [...], parcela [...]  până la finalizarea cercetărilor [...] constituite prin Dispoziţie a Primarului [...] [...].

Analizând apelul prin prisma  limitelor stabilite expres de apelant potrivit dispoziţiilor art. 477 alin.1 Cod pr. Civ, precum şi având în vedere probele administrate, Tribunalul apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.477 alin.1 Limitele efectului determinate de ceea ce s-a apelat (1) Instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

Cu titlu preliminar, Tribunalul reţine că apelul este o cale ordinară şi devolutivă de atac, provocând rejudecarea în fond a pricinii, în  limitele a ceea ce s-a judecat în primă instanţă şi a ceea ce s-a criticat prin cererea de apel.

Prin urmare,  devoluţiunea prezentului apel va fi limitată la cererile şi motivele de apel invocate de părţi.

În ceea ce priveşte  nerespectarea dreptului la apărare al reclamantului de către prima instanţă invocat de apelant,  se reţine de către Tribunal că potrivit dispoziţiilor art.13 raportat la art. 20 Cod pr. Civ dreptul la apărare este garantat, iar părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. [...] pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, la rândul său judecătorul având îndatorirea să asigure respectarea şi să respecte el însuşi principiile fundamentale ale procesului civil.

Tribunalul constată că, la termenul din data de 28.12.2020, instanţa de fond a respins cererea apelantului de amânare a cauzei pentru a lua la cunoştinţă de conţinutul întâmpinării şi a înscrisurilor aferente comunicate în şedinţă publică şi a alocat acestuia o perioadă de timp de aproximativ două ore pentru studiul lor, cauza fiind reluată la a doua strigare când s-au dezbătut şi probele, excepţiile lipsei calităţii procesual active şi a lipsei interesului reclamantului fiind unite cu fondul cauzei.

Se reţine de către Tribunal că prima instanţă nu a încălcat dreptul la apărare al apelantului atât timp cât  s-a încercat respectarea caracterului urgent al procedurii ordonanţei preşedinţiale faţă de dispoziţiile art 999 alin.3 Cod pr. civ, iar apelantului i-a fost alocat un interval orar de câteva ore pentru a-şi pregăti apărarea.  [...] mult, în cadrul procedurii ordonanţei preşedinţiale potrivit dispoziţiilor art.999 alin.1 Cod pr. Civ. formularea şi depunerea întâmpinării nu este obligatorie, iar întreg cursul procesual al acestei proceduri speciale este reglementat de caracterul urgent al acesteia, bineînţeles soluţionarea cu urgenţă şi precădere a cauzei neputând fi o justificare pentru nerespectarea drepturilor părţilor, mai  ales al dreptului la apărare.

Cu toate acestea, Tribunalul apreciază că apelantul nu a fost privat de acest drept, a avut posibilitatea de a-şi pregăti apărarea faţă de excepţiile invocate într-un interval orar de câteva ore, iar din modul de formulare al cererii de chemare în judecată, din dezvoltarea motivelor de fapt şi de drept, precum şi din înscrisurile depuse, reiese că apelantul reclamat a antamat  probele invocate în cuprinsul întâmpinării.

[...] mult, faţă de caracterul devolutiv al apelului, se constată că apelantul are posibilitatea de a supune analizei instanţei de control judiciar  excepţiile şi apărările din cuprinsul întâmpinării depuse de intimată la fondul cauzei prin raportare la  criticile aduse sentinţei apelate, astfel încât acestuia nu îi este cauzată o vătămare în sensul nerespectării dreptului la apărare.

Prin urmare, criticile aduse sentinţei apelate sub acest aspect nu sunt întemeiate şi nu pot fi primite de Tribunal.

Revenind la aspectele criticate în cadrul cererii de apel, Tribunalul va analiza cu prioritate în limitele învestirii modul de soluţionare de către prima instanţă a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive şi a lipsei interesului reclamantului.

Referitor la excepţia  lipsei calităţii procesuale  active a apelantului reclamant [...] [...], excepţie peremptorie, de fond şi absolută, Tribunalul reţine dispoziţiile art.36 Cod pr. Civ.  care stabilesc următoarele: calitatea procesuală rezultă dintre identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. [...] sau inexistenţa drepturilor şi obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond. 

Astfel Tribunalul reţine că intimata [...] [...] [...] [...] desfăşoară activitate de exploatare agregate minerale în perimetrul situat în tarla [...]/1, parcela [...], tarla [...], parcela [...], tarla [...]/1, parcela [...] şi tarla [...], parcela [...] aparţinând domeniului privat al [...]. [...] [...], astfel cum reiese din înscrisurile aflate la filele [...] dosar fond, filele 116-117 vol.II dosar apel.

Apelantul deţine în devălmăşie cu şoţia sa [...] [...] [...] faţă de dispoziţiile art.339 Cod Civil conform contractului de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat [...] [...] sub nr.221/20.04.2012(filele [...] vol.I dosar apel) dreptul de proprietate asupra imobilului situat în extravilanul municipiului [...], tarla [...]/1, parcela [...], jud.[...] compus din suprafaţa de [...] mp teren arabil din parcela [...], cu număr cadastral [...] şi suprafaţa de 5738 mp teren curţi construcţii  şi construcţiile C1 şi C2 cu număr cadastral [...]. Totodată, acesta mai deţine în devălmăşie cu soţia sa [...] [...] [...] faţă de dispoziţiile art.339 Cod Civil conform contractului de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat [...] [...] [...] [...] sub nr.565/27.06.2019(filele [...] vol.I dosar apel) dreptul de proprietate asupra imobilului situat în extravilanul municipiului [...], tarla 12, parcela 138 cu număr cadastral 1877, compus din teren arabil în suprafaţă de [...] mp, învecinat cu teritoriul administrativ al municipiului [...]  şi drum/canal.

Prin cererea de apel apelantul a învederat că prin activitatea desfăşurată, intimata  ar distruge sistemul subteran de irigaţii care trece prin [...] [...] cu suprafaţa de 771 ha amenajat cu reţea de conducte subterane pentru irigaţii unde deţine şi apelantul terenuri agricole,  în această suprafaţă situându-se şi tarlalele [...]/1-[...], [...]/2-[...],[...]-[...] autorizate de [...] pentru [...] [...]lui [...] pentru „exploatare agregate minerale”.

Acesta a mai învederat că  [...] [...] cu suprafaţa de 771 ha aparţine în prezent [...] [...], iar în urma demersurilor efectuate la [...] [...] şi [...] [...] [...], a constatat că [...] pentru [...] [...] Rurale a selectat ca eligibil proiectul „Modernizarea şi Reabilitarea [...] de irigaţii [...], aparţinând Organizaţiei [...] de Apă pentru [...] [...] [...]), jud. [...], din [...] de irigaţii [...]-Homocea”.

Susţinerile apelantului în sensul selectării ca eligibil a proiectului anterior menţionat de către [...]  sunt dovedite prin înscrisurile aflate la filele [...] vol.I, filele 4-12 vol.II dosar de apel. 

Faţă de aceste considerente, chiar dacă terenurile deţinute în proprietate de către apelant  nu se află  la limita de hotar  cu terenul exploatat de intimată, ci în imediata vecinătate a acestuia din urmă, se apreciază de către Tribunal că apelantul justifică calitate procesual activă din punct de vedere al proprietarului unui teren arabil ce este susţinut de un sistem subteran de irigaţii(funcţional sau nu), care ar putea fi distrus prin activitatea de exploatare a intimatei.

Astfel, având în vedere că, oricare dintre proprietarii de terenuri amenajate cu reţea de conducte subterane pentru irigaţii ar putea justifică calitate procesual activă în raportul juridic care presupune posibila distrugere a acestui sistem de irigaţii, cu atât mai mult justifică şi apelantul în prezenta speţă. Chiar dacă sistemul de irigaţii nu este funcţional, aspect recunoscut de ambele părţi, cu toate acestea posibilitatea modernizării acestuia(concretizată în declararea ca eligibil a proiectului de modernizare de către [...]) şi asigurării funcţionalităţii pentru care a fost implementat, respectiv irigarea terenurilor din zonă, întăresc justificarea apelantului  în promovarea prezentei acţiuni din punct de vedere al calităţii procesual active.

Deşi apelantul a depus în dovedirea calităţii sale procesual active mai multe înscrisuri referitoare la dreptul de proprietate al terenurilor din cadrul aceleaşi suprafeţe ce se încadrează în [...] [...] cu suprafaţa de 771 ha(filele 12-13,17, [...] vol.I dosar apel), Tribunalul nu le va reţine pe acestea, având în vedere că atestă dreptul de proprietate asupra terenurilor al [...] [...] [...] [...] dobândit prin vânzare-cumpărare, terenuri ce la momentul de faţă  fac parte din patrimoniul societăţii, şi nu al apelantului, chiar dacă acesta are calitatea de acţionar al societăţii. De asemenea, nu pot fi reţinute în justificarea calităţii procesual active a apelantului  nici înscrisurile care atestă dreptul de proprietate al numitei [...] [...]-Ancuta asupra terenurilor dobândite ca şi bunuri proprii prin contract de donaţie imobiliară, faţă de dispoziţiile art.340 lit. a Cod civi(filele l8-21 vol.I dosar apel).

 Prin urmare, Tribunalul apreciază că excepţia lipsei calităţii procesual active a apelantului reclamant este neîntemeiată şi va fi respinsă ca atare, instanţa de fond apreciind în mod eronat asupra temeiniciei acesteia şi lipsei raportului juridic dintre apelantul reclamant  şi intimata pârâtă.

Referitor la excepţia lipsei interesului apelantului reclamant [...] [...], excepţie peremptorie, de fond şi absolută, Tribunalul reţine dispoziţiile art.32 Cod pr. [...]) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:a)are capacitate procesuală, în condiţiile legii;b)are calitate procesuală;c)formulează o pretenţie;d) justifică un interes. 

Astfel, prin raportare la dispoziţiile art.33 Cod pr. Civ. care definesc condiţiile interesului pe care trebuie să-l justifice persoana care înţelege să deducă judecăţii o pretenţie, Tribunalul reţine că îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, respectiv ca acesta să fie determinat, legitim, născut şi actual  impun îndeplinirea cumulativă a condiţiei ca acest interes să fie personal. Chiar şi în situaţia în care  interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, însă şi în această situaţie dreptul subiectiv ameninţat care se doreşte a fi apărat sau paguba iminentă trebuie să  fie justificate un interes personal.

Prin urmare, aplicând aceste dispoziţiile legale la datele speţei, se constată că apelantul justifică un interes personal în promovarea prezentei acţiuni în conformitate cu teza a doua prezentată de art. 33 Cod pr. Civ., respectiv încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Atât timp cât Tribunalul a statuat în cercetarea aparentă a fondului că apelantul are calitatea de proprietar în devălmăşie asupra unor terenuri arabile ce fac parte din [...] [...] cu suprafaţa de 771 ha amenajat cu reţea de conducte subterane pentru irigaţii, situate în vecinătatea suprafeţei exploatate de către intimată şi care face parte din acelaşi [...] [...], Tribunalul apreciază că acesta justifică un interes personal în calitate de proprietar de teren arabil al cărui drept de proprietate ar putea fi afectat de distrugerea sistemului de irigaţii, care odată ce va fi funcţional, ar putea deservi terenurile arabile din zonă, cum este cazul şi pentru cele ale apelantului.

 Considerentele expuse de Tribunal cu privire la soluţionarea excepţiei calităţii procesual active sunt aplicabile şi cu privire la soluţionarea excepţiei lipsei de interes al acestuia, raportat la aspectele invocate în susţinerea cererii de apel. De data aceasta,  se reţine că aspectele referitoare la posibila distrugere a unui sistem de irigaţii care trece pe întreaga suprafaţă de teren deţinută şi de către apelant, precum şi de către intimată în vederea  exploatării agregatelor minerale, determină o interdependenţă în soluţionarea  celor două excepţii invocate de intimată. Astfel,  posibilitatea modernizării sistemului de irigaţii concretizată în declararea ca eligibil a proiectului de modernizare de către [...], precum şi posibilitatea  realizării funcţionalităţii pentru care a fost implementat, respectiv irigarea terenurilor din zonă, întăresc justificarea apelantului  în promovarea prezentei acţiuni atât  din punct de vedere al calităţii procesual active, cât şi din punct de vedere al interesului personal al acestuia.

Prin urmare, Tribunalul apreciază că excepţia lipsei de interes a apelantului reclamant este neîntemeiată şi va fi respinsă ca atare, instanţa de fond apreciind în mod eronat asupra temeiniciei acesteia.

În ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, Tribunalul reţine dispozitiile art.997 alin.1 Cod pr. Civ care prevăd  că instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente  şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. 

Din aceste dispozitii legale rezultă condiţiile care se cer a fi întrunite pentru emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, şi anume urgenţa, caracterul vremelnic al măsurilor şi neprejudecarea fondului.

 În primul rând, Tribunalul reţine că afirmarea de căre reclamant unei aparenţe de drept este o condiţie specială care face admisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială,  alături de îndeplinirea condiţiilor de exerciţiu al acţiunii civile referitoare la capacitate, calitate şi interes potrivit art.32 alin.1 lit.a,b,c şi d Cod pr. Civ.

Prin urmare, faţă de cererea de ordonanţă preşedinţială cu care a fost învestită, Tribunalul constată că acest  aspect impune evaluarea aparentă  a necesităţii sistării temporare a activităţii de exploatare agregate minerale desfăşurată de către intimată în perimetrul situat în tarla [...]/1, parcela [...], tarla [...], parcela [...], tarla [...]/1, parcela [...] şi tarla [...], parcela [...] aparţinând domeniului privat al [...]. [...] [...]. Cu alte cuvinte, textul de lege  impune obligaţia de a se proceda la o minimă cercetare  a aparenţei dreptului pretins de apelant, pentru care este necesară şi suficientă pipăirea fondului, fără a se pronunţa asupra acestuia.

În acest context, Tribunalul reţine că, condiţia negativă a neprejudecării fondului este determinată atât de examinarea doar sumară şi în aparenţă a fondului, cât şi de caracterul vremelnic  şi provizoriu  al măsurilor ce pot fi ordonate de către instanţă, acest examen sumar răspunzând în consecinţă dezideratului textului de a nu se  prejudeca fondul, şi, în acelaşi timp, obligaţiei instanţei de a evalua sumar situaţia din speţă pentru a stabili de partea cui este aparenţa dreptului.

În ceea ce priveşte condiţia aparenţei în drept şi neprejudecarea fondului, în urma unei analize sumare a probelor existente la dosar Tribunalul constată că, există o aparenţă de drept în favoarea intimatei, care exploatează agregate minerale în baza permisului de exploatare nr. [...] emis de [...] Naţională pentru [...] Minerale, a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 252/2019, emisă de Administraţia [...] de Apă [...], a autorizaţiei de mediu nr.45/2020 emisă de către [...] pentru [...] [...]lui [...] şi a contractelor încheiate cu SC [...] Servicii [...].

Astfel, se reţine că la data 19.09.2007, a fost încheiat între [...] [...] şi [...] [...] în calitate de administrator al SC [...] Servicii [...], contractul de concesiune având următorul obiect  folosirea suprafeţei de 14 ha teren neproductiv situat în [...] nr. tarla 29/1/134 - 9.83 ha, 31-172/1 - 4,72 ha, proprietate privată a municipiului [...] în vederea folosirii pentru groapa de împrumut. Predarea respectivelor loturi de teren a fost realizată la data de 21.09.2007 pe bază de proces-verbal.

La aceeaşi dată  s-a încheiat şi un act adiţional având ca obiect, folosirea suprafeţei de 7,5 ha teren neproductiv situat în [...] tarla 29/1 parcela [...] PDT, proprietatea municipiului [...] pentru groapa de împrumut. Predarea acestui lot de teren s-a realizat la data de 23.10.2007.

La data de 31.07.2014 s-a adoptat Hotărârea [...]ui Local nr. 105/2014, prin care s-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului [...] a terenului în suprafaţă de 45.768 mp situat în extravilanul municipiului [...], T 29/1, P 129/2, 130/4.

În ziua de 19.09.2014, Administraţia [...] de Apă [...] a emis avizul de gospodărire a apelor nr.38/19.09.2014 privind „înfiinţare fermă piscicolă prin extracţia de agregate minerale, perimetrul [...]/1/134, [...]/1-130 PDT, [...]-172/1, extravilan municipiul [...], judeţul [...]., iar la data de 06.10.2014 [...] pentru [...] [...]lui [...] a emis Decizia etapei de încadrare nr. 126/2014, prin care s-a stabilit că proiectul „înfiinţare fermă piscicolă prin extracţie agregate minerale", propus a fi amplasat în [...] — extravilan, T2 [...]/1/134, [...]/1-130 PDT, [...]-172, jud. [...] nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate.

În data de 07.04.2015 între concedentul [...] [...] şi concesionarul [...] Servicii s-a încheiat actul adiţional nr. 2/2015, având ca obiect preluarea în concesiune a terenului în suprafaţă de 222.972 mp, situat în extravilanul municipiului [...], [...]/1, P129/2 - 32.973 mp, [...]/1 PI30/1 - 60.757 mp, [...]/1 P 130/4 - 12.795 mp, [...]/1 P 134 - 102.411 mp, [...] P 172/1 -14.036 mp

La data de 24.07.2019 s-a încheiat între [...] [...] [...] şi SC [...] Servicii  [...] acordul de reabilitare nr. 8811/2019, privind reabilitarea drumurilor de exploatare din şi în perimetrul de exploatare de agregate minerale din terasa răului [...], perimetrul Aval Bereşti, pe toată perioada de funcţionare a societăţii în acest perimetru.

În ziua de 10.07.2019 între [...] [...] Com [...], în calitate de cumpărător şi  SC [...] Servicii [...], în calitate de vânzător, s-a încheiat Contractul de vânzare, având ca obiect cantitatea de nisip şi pietriş, rezultate în urma exploatării de pe întreaga suprafaţă a terenurilor sus menţionate.

La aceeaşi dată, respectiv 10.07.2019, tot între [...] [...] Com [...], în calitate de antreprenor şi SC [...] Servicii [...], în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul-cadru de antrepriză, având ca obiect „executarea de către Antreprenor a lucrărilor necesare pentru realizarea investiţiei Beneficiarului constând în înfiinţarea unei ferme piscicole pe terenurile terenurile care fac obiectul prezentului litigiu.

La data de 22.09.2019 [...] Naţională pentru [...] Minerale a emis pentru SC [...] Servicii [...], reprezentată prin doamna Marilena [...], în calitate de administrator, permisul de exploatare nr. 22073/2019, care îi acorda societăţii „dreptul de exploatare (...) în perimetrul de exploatare AVAL BEREŞTI II (înfiinţare iaz piscicol) extravilan municipiul [...], judeţul [...]". Un permis de exploatare similar a fost emis şi în data de 04.09.2020.

La data de 09.10.2019 Administraţia [...] de Apă [...] a emis autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 252/2019, valabilă până la 09.10.2024 pentru titularul SC [...] Servicii [...], privind excavare nisip şi pietriş din terasă mal stâng a râului Şiret, perimetrul Bereşti II, cu finalizare iaz piscicol", în cadrul căreia se menţionează următoarele:

În data de 10.03.2020 a fost încheiat [...]esul-verbal de constatare între

reprezentanţii Sistemului de [...] a Apelor [...] şi SC  [...] Servicii [...], în urma căruia, nu s-au constatat încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul apelor şi nici nu s-au aplicat sancţiuni. [...] mult, la data de 20.03.2020 a fost emisă de către [...] pentru [...] [...]lui [...] autorizaţia de mediu nr. 45/2020 pentru [...] [...] Com [...]  în legătură cu punctul de lucru: Mun. [...], extravilan, [...]/1/134, [...]/2, P [...] şi [...]-172/1, jud. [...], care prevede desfăşurarea următoarelor activităţi: „Exploatare agregate minerale".

La data de 23.06.2020 [...] Naţională de [...] - Comisariatul [...] [...] a emis un raport de inspecţie a societăţii SC  [...] Servicii [...], prin intermediul căruia nu s-a dispus nicio sancţiune faţă de aceasta iar la data de 24.11.2020 [...] Naţională de [...] - Comisariatul [...] [...] a emis nota de constatare nr.145/24.11.2020 ca urmare a controlului neplanificat efectuat la [...] Corn, în urma căruia nu s-a dispus nicio sancţiune.

Toate aceste aspecte au fost reţinute din înscrisurile aflate la filele 66-121 dosar de fond.

Deşi apelantul a invocat în justificarea aparenţei în drept  motive de nelegalitate ale actelor administrative Hotărârea [...]ui Local al [...] [...] nr.101/11.09.2007,  Contractul de concesiune nr.10812/19.09.2007,  Actulul adiţional nr.13647/22.10.2007 la Contractul de concesiune nr.10812/19.09.2007, Certificatul de Urbanism nr.108/21.05.2014, Autorizaţia de Construire nr.8/03.02.2015, Tribunalul reţine în primul rând că nelegalitatea acestor acte administrative nu face obiectul prezentei cereri cu care instanţa este învestită şi prin urmare şi nu pot face nici obiectul analizei instanţei faţă de dispoziţiile art.9 alin.2 şi art.22 alin.6 Cod pr. Civ. şi în al doilea rând că toate aceste acte administrative se bucură de prezumţia de legalitate, care la rândul său, se bazează pe prezumţia de autenticitate şi pe prezumţia de veridicitate, prezumţii pe care apelantul nu a reuşit să le răstoarne câtă vreme aceste acte nu au fost revocate de către autorităţile emitente, au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice şi nici nu au fost contestate pentru nelegalitate.

Totodată, apelantul a invocat  în justificarea aparenţei în drept şi că intimata, prin activitatea sa de exploatare agregate minerale, ar distruge reţeaua subterană de irigaţii, aspecte susţinute cu adresele nr.4614/09.11.2020 şi nr.4639/10.11.2020  emise de către [...] [...] către [...] [...] [...] şi  către F.O.U.A.I. Homocea şi O.U.A..I [...] în vederea readucerii structurii de irigaţii  la starea iniţială, totodată fiind precizat  de către instituţia emitentă şi că  pe zona vizată sunt aprobate două proiecte de modernizare şi retehnologizare a infrastructurii de irigaţii(filele 30-36 dosar de fond).

Cu toate acestea, Tribunalul apreciază că, prin raportare la această corespondenţă administrativă purtată pe de o parte  între [...] şi  [...] [...] [...] şi pe de altă parte între [...]  şi  F.O.U.A.I. Homocea şi O.U.A..I [...],  se impune administrarea unui probatoriu complex, de natură a reliefa dacă într-adevăr prin activitatea de exploatare agregate minerale intimata distruge sistemul de irigaţii subteran, probe care ar conduce instanţa la analiza fondului raportului juridic dintre părţi, ceea ce nu este posibil în  cadrul procedurii urgente a ordonanţei preşedinţiale şi a îndeplinirii condiţiei neprejudecării fondului.

Prin urmare, Tribunalul apreciază că aparenţa dreptului intimatei primează faţă de cea a apelantului, având în vedere că din toate probele analizate în paragrafele anterioare reiese că aceasta exploatează agregate minerale în condiţii aparente de legalitate în baza permisului de exploatare nr.[...] emis de [...] Naţională pentru [...] Minerale, a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 252/2019, emisă de Administraţia [...] de Apă [...], a autorizaţiei de mediu nr.45/2020 emisă de către [...] pentru [...] [...]lui [...] şi a contractelor încheiate cu SC [...] Servicii [...].

În ceea ce priveşte cerinţa vremelniciei măsurii ce se doreşte a fi luată în cadrul prezentei ordonanţe preşedinţiale, Tribunalul apreciază că aceasta este îndeplinită, având în vedere că  măsura are caracter provizoriu, până la finalizarea verificărilor efectuate de [...] pentru verificarea şi controlul activităţii balastierelor de pe raza administrativ teritorială a [...] [...](fila 10 dosar fond) .

Tribunalul nu poate primi susţinerea intimatei în sensul că se impune cu necesitate demararea unui litigiu asupra fondului raportului juridic dintre părţi la instanţa judecătorească. Aceasta deoarece sintagma folosită de legiuitor „până la soluţionarea litigiului asupra fondului”, condiţie strâns legată atât de condiţia neprejudecării fondului cât şi de caracterul vremelnic al măsurilor dispuse, trebuie să fie interpretată în sensul că determină limita maximă a duratei măsurilor dispuse în procedura ordonanţei preşedinţiale. 

În ceea ce priveşte condiţia urgenţei măsurii ce se doreşte a fi luată  în cadrul prezentei ordonanţe preşedinţiale, Tribunalul constată că apelantul doreşte sistarea lucrărilor începute de intimată în cursul anului 2019 sau cel mai târziu în luna martie 2020, adică la  un an - 6 luni de la începerea lucrărilor. 

Cum în mod judicios a reţinut şi instanţa de fond, deşi apelantul reclamant a susţinut că  abia în cursul lunii noiembrie 2020 a observat că a fost afectat sistemul de irigaţii, despre care nici nu ştia că este în zona respectivă, nu a putut proba acest aspect. Chiar dacă afirmaţiile apelantului ar fi reale, urgenţa luării unei astfel de măsuri nu este justificată pentru că zona de acţiune a intimatei, aşa cum reiese din fotografiile depuse de apelant, este mult mai vastă, aceasta având posibilitatea de a exploata balastul din zona adiacentă conductelor.

În plus, Tribunalul apreciază, în concordanţă cu opinia primei instanţe că, dacă se va constata  în urma verificărilor efectuate de [...] pentru verificarea şi controlul activităţii balastierelor de pe raza administrativ teritorială a [...] [...], că a fost într-adevăr afectat sistemul de irigaţii, persoana fizică sau juridică responsabilă va putea fi obligată la refacerea acestuia cu suportarea costurilor de rigoare, fără a fi prejudiciat în vreun fel apelantul, care pe tot parcursul judecăţii a  recunoscut că nu a folosit efectiv  niciodată sistemul de irigaţii subteran şi la momentul de faţă acesta  nu este funcţional.

În considerarea tuturor aspectelor expuse în prezenta decizie,  în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesual active a apelantului reclamant [...] [...] şi a lipsei de interes a acestuia, se constată că prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală, astfel încât Tribunalul apreciază că  se impune admiterea apelului declarat de către [...] [...] în contradictoriu cu [...] [...] [...] [...] sub acest aspect, schimbarea în parte a sentinţei civile nr.1613/28.12.2020 pronunţată de către Judecătoria [...] în cadrul dosarului nr.[...] în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesual active şi a excepţiei lipsei de interes a reclamantului [...] Critian ca neîntemeiate.

Totodată, faţă de aspectele reţinute de Tribunal în considerentele prezentei decizii cu privire la  neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art.997 Cod pr. Civ. pentru admiterea ordonanţei preşedinţiale, însă cu o motivare diferită decât  cea a primei instanţe pe aspectele legate de condiţia aparenţei în drept, neprejudecării fondului şi vremelniciei măsurii,  vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei civile nr.1613/28.12.2020 referitoare la respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială ca inadmisibilă. 

Având în vedere principiul disponibilităţii şi poziţia procesuală exprimată de ambele părţi, Tribunalul constată că acestea au înţeles să nu mai solicite cheltuieli de judecată la acest moment procesual, exprimându-si poziţia că eventualele cheltuieli de judecată ocazionate  prezentul litigiu să fie solicitate în cadrul unei acţiuni distincte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul reclamant [...] [...] [...] [...], domiciliat în mun. [...], str. [...] [...], nr. 52, judeţul [...], împotriva sentinţei civile nr. 1613 din 28 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria [...] în dosarul nr. [...], în contradictoriu cu intimata [...]. [...] Com [...]. [...], cu sediul în Municipiul [...], [...]. [...], Bloc 25A, Etaj 3, Ap. 20, Judeţ [...] şi sediul procesual ales la [...] si Asociaţii [...], în [...], [...] [...], nr. 9, etaj 1, sector 1, înregistrată la Oficiul [...] Comerţului [...] sub nr. [...], [...] 1148138.

Schimbă în parte sentinţa  civilă nr. 1613/28.12.2020 pronunţată de către Judecătoria [...] în cadrul dosarului nr. [...], în sensul :

Respinge excepţia lipsei calităţii procesual active şi excepţia lipsei de interes a  reclamantului [...] [...] ca neîntemeiate.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei civile nr. 1613/28.12.2020.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform  art. 402 teza finală Cod procedură civilă, azi 18.03.2021. 

Preşedinte,

[...] [...]Judecător,

[...] [...] .- aflat în c.o.

semnează Preşedinte complet

[...] [...]

Grefier,

[...] [...] [...]

Red.B.I./23.03.2021

Tehn.V.L. 23 [...] 2021

Jud. fond Ghencea Răzvan

Ex. 4, com. 2 ex. /24.03.2021

Domenii speta

Spete similare