Actiune in constatare

Decizie 122 din 03.02.2021


Dosar nr. 8146/333/2019

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIE Nr. 122/A/2021

Şedinţa publică de la 03 Februarie 2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE C..... A......

Judecător I......-M...... P...

Grefier V. M... M...

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile privind pe apelanţii S.... N... şi S.. C..... şi pe intimaţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA V...., SC LOCATIVA V.. SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR ESTCONSULT IPURL şi OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA V......., având ca obiect acţiune în constatare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din 20.01.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de 27.01.2021 şi când având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 03.02.2021, când după deliberare, potrivit art. 395 Cod procedură civilă, s-a dat prezenta decizie:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 4167 din 20.12.2019, Judecătoria Vaslui a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială V..., invocată de pârâtă prin întâmpinare.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V...., invocată de pârât prin întâmpinare.

A respins acţiunea formulată de reclamanţii S... N... şi S... C..., ambii cu domiciliul în mun. V..., str........... în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială V..., cu sediul în mun. ......, şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V..., cu sediul în mun. V..., str. ....., ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâta LOCATIVA V... SRL, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR ESTCONSULT IPURL, cu sediul în ....... ca inadmisibilă

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, la data de 23.01.1973, în timpul căsătoriei părților, reclamanții au încheiat cu Întreprinderea de Gospodărire Orășenească V... contractul nr. 35 pentru construirea de locuință proprietate personală, prin care aceasta din urmă s-a obligat să le asigure construirea unei locuințe proprietate personală amplasată actualmente în mun. ......... Contravaloarea locuinţei a fost de 87.225 lei și a achitată cu suma împrumutată în temeiul contractului de împrumut din data de 10.07.1973 contractat cu CEC Sucursala V......

Din afirmaţiile reclamanților făcute în cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum şi din înscrisurile depuse la dosar a reieşit că aceștia nu se mai află în posesia originalului contractului de construire nr. 35/23.01.1973 încheiat între fosta Întreprinderea de Gospodărire Orășenească V... (actualmente Locativa V... SRL, prin Administrator Judiciar Estconsult IPURL) şi reclamanți şi nici nu a reuşit să identifice un exemplar original sau o copie legalizată al acestui contract în arhiva Primăriei mun. V..., Consiliului Judeţean V..., Consiliului Local V..., Camerei Notarilor Publici, Arhivelor Naționale ale României, Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V..., Goscom V... SA sau Locativa SA. Tot ce au abținut este o copie conformă cu originalul eliberată de OCPI V.... la data de 01.02.2019.

De asemenea, din afirmaţiile reclamanților și înscrisurile depuse la dosar a mai reieşit că au dorit înscrierea dreptului de proprietate asupra apartamentului menţionat în cartea funciară, însă nu au reuşit datorită faptului că nu mai posedă exemplarul original al contractului de construire arătat, fiind emisă de către OCPI V... încheierea de respingere nr. 7376/01.02.2019 cu motivarea că au atașat doar în copie contractul nr. 35/23.01.1973.

Cu preeminenţă, instanţa s-a pronunţat mai întâi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT V.... şi a pârâtului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V...., având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT V...., invocată de această pârâtă prin întâmpinare, instanţa a admis-o, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 36 Cod de procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Prin urmare, calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi debitorul obligaţiei de executat.

Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.

După ce a fost sesizată, instanța trebuie să verifice atât calitatea procesual activă, cât și calitatea procesual pasivă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond absolută și peremptorie.

Instanţa a reţinut că reclamanții au justificat chemarea în judecată a acestei pârâte prin aceea că UAT V... este prezumată proprietară a bunurilor fără stăpân care sunt de interes local situate pe raza sa teritorială și prin faptul că reclamanții sunt în imposibilitatea de a-și dovedi dreptul de proprietate.

Având în vedere că, în cauză, pârâta UAT V... nu a contestat dreptul de proprietate al reclamanților și nici nu și-a manifestat vreo intenție de a invoca vreun drept de proprietate propriu asupra bunului în litigiu, precum și având în vedere precizările făcute oral în instanță de această pârâtă, prin consilier juridic, în sensul că nu este succesoarea în drepturi a Întreprinderii de Gospodărire Orășenească V...., această calitate aparținând Locativa V... SRL, prin Administrator Judiciar Estconsult IPURL, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT V.... şi, în consecinţă a respins cererea reclamanților în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V....., invocată de acest pârât prin întâmpinare, instanţa a admis-o, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 36 Cod de procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

De asemenea, prin Decizia nr. LXXII/2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, s-a stabilit faptul că activitatea de publicitate imobiliară are caracter necontencios, toate reglementările procedurale având un caracter special în raport cu dispoziţiile generale privind procedurile necontencioase cuprinse în Cartea a III a din Codul de Procedură Civilă, la art. 331 – 339. Procedura de înscriere în cartea funciară este guvernată  de regulile cuprinse în Legea nr. 7/1996 şi actele normative emise în baza ei, iar numai în măsura în care acestea nu prevăd nimic, legea este completată cu dispoziţiile generale în materie necontencioasă prevăzute în Codul de procedură civilă.

S-a reţinut şi că potrivit prevederilor art. 32 din Legea nr. 7/1996 soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară se face fără citarea oficiului teritorial.

Instanţa a reţinut că reclamanta a chemat în judecată acest pârât doar pentru opozabilitatea hotărârii care urmează a fi pronunţate.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI, invocată prin întâmpinare, şi, în consecinţă a respins cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu intimatul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V...., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa a reţinut că reclamanții au întemeiat acţiunea promovată pe prevederile art. 35 Cod procedură civilă, din cuprinsul cererii de chemare în judecată reieșind că prezenta acţiune este o acţiune în constatarea calităţii de proprietar al reclamanților asupra imobilului menţionat mai sus.

În drept, potrivit art. 35 Cod procedură civilă „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

A rezultat din textul citat că acţiunea în constatare este acea acţiune civilă prin care reclamantul solicită instanţei numai să constate existenţa unui drept subiectiv al său sau inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa, deci constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic concret.

De asemenea, din prevederile legale citate a reieşit că acţiunea în constatare are un caracter subsidiar faţă de cererea în realizare, urmând a se respinge ca inadmisibilă dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

Din modul de exprimare al textului art. 35 Cod procedură civilă reclamantul trebuie să nu aibă la dispoziţie pentru realizarea dreptului său nicio „altă cale prevăzută de lege”.

Cererea în constatare întemeiată pe prevederile art. 35 Cod procedură civilă este, de asemenea, inadmisibilă în ipoteza în care reclamantul solicită constatarea existenţei sau inexistenţei unei situaţii de fapt.

Raportând prevederile legale la situaţia de fapt din cauză, la solicitările reclamanților în sensul de a pronunţa o hotărâre prin care să se constate calitatea de proprietari ai reclamanților asupra apartamentului situat în mun. V..., str. .......... în temeiul contractului de construire nr. 35/23.01.1973 încheiat între fosta Întreprindere de Gospodărire Orășenească V...., raportat la temeiul de drept indicat respectiv art. 35 Cod procedură civilă, instanţa a reţinut că nu este îndeplinită condiţia ca reclamanta să nu aibă deschisă calea realizării dreptului pe orice altă cale, aceasta putând formula plângere împotriva încheieri emise de OCPI de respingere a cererii de intabulare a dreptului de proprietate (cale de care nu a înțeles să uzeze cu privire la încheierea de respingere nr. 7376/01.02.2019 emisă de OPCI V...., proba contrară nefiind făcută) sau o eventuală acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile pentru aceasta.

Faţă de aceste considerente, instanţa a respins acţiunea formulată de reclamanţii S.. N... şi S.... C... în contradictoriu cu pârâta LOCATIVA V... SRL, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR ESTCONSULT IPURL, ca inadmisibilă.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanţii S... N.. şi S.. C..., pe care o critică pentru următoarele motive:

În fapt, arată că prin hotărârea judecătorească pronunţată, Judecătoria Vaslui a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de aceştia având ca obiect acţiune în constatarea existenţei dreptului de proprietate asupra imobilului apartament situat în loc. V..., str. ..........., precum şi constatarea unui drept de folosinţă asupra terenului cu construcţii în suprafaţă de 25 mp din str. D. ........ (aferent imobilului apartament), în contradictoriu cu pârâta SC LOCATIVA V.... SRL şi totodată a respins acţiunea formulată împotriva pârâţilor UAT V....... şi OCPI V..... ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunţa soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii promovate, judecătorul fondului a reţinut că în cauză nu este îndeplinită condiţia ca aceştia să nu aibă deschisă calea realizării dreptului, conform art. 35 C.pr.civ şi a considerat că au posibilitatea de a formula o plângere împotriva încheierii OCPI de respingere a cererii de intabulare a imobilului sau o eventuală acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile pentru aceasta.

Arată că ceea ce se remarcă în motivarea judecătorului fondului, este o interpretare formalistă a textelor de lege aplicabile speţei, dar şi o apreciere eronată a probatoriului administrat în cauză.

Consideră că în mod greşit reţine instanţa de fond că au deschisă calea acţiunii în realizare fapt pentru care a respins acţiunea formulată ca inadmisibilă. Mai mult decât atât, raportat situaţiei de fapt expuse şi probatoriului solicitat instanţa avea obligaţia de a califica în mod corect cererea de chemare în judecată.

Cu privire la posibilitatea formulării unei plângeri împotriva încheierii de respingere nr. 7376/01.02.2019 emisă de OCPI V......, consideră că instanţa de fond a condiţionat în mod greşit admisibilitatea acţiunii raportată la necesitatea formulării anterioare a unei plângeri faţă de încheierea de respingere emisă OCPI V........

Precizează că nu au formulat o cerere de reexaminare împotriva acestei încheieri întrucât au constatat lipsa originalului contractului nr. 35/1973, iar probabilitatea de respingere a cererii de reexaminare în lipsa originalului acestui contract sau a unei copii legalizate după contract ar fi fost de 100% atât timp cât art. 28 din Legea 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare prevede că „(1) Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune Ia birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul în original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului teritorial”.

Precizează că ulterior primirii încheierii de respingere, în lipsa originalului contractului nr. 35/1973, au încercat să găsească la diferite instituţii ale statului o copie legalizată după contract, dar acest demers a rămas fără succes aşa cum rezultă din înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată.

Consideră că nu le poate fi imputat faptul că nu au formulat cererea de reexaminare pentru a justifica respingerea acţiunii ca inadmisibilă în condiţiile în care au constatat pierderea actului original.

Precizează că aveau dreptul de a alege dacă să ceară sau nu reexaminarea soluţiei. Or, raportat dispoziţiilor art. 28 şi 30 din Legea 7/1996, în lipsa originalului contractului sau a copiei legalizate după acesta, nu ar fi avut garanţia unei soluţii pozitive date în cadrul acestei proceduri. Mai mult decât atât, cu siguranţă cererea ar fi fost respinsă întrucât registratorul nu are posibilitatea juridică de a trece peste dispoziţiile legii în lipsa actelor ce se impun a fi ataşate cererii de înscriere în cartea funciară.

Totodată, consideră că existenţa procedurii de reexaminare a încheierii de respingere nu poate conduce în caz de neaccesare la o decădere din dreptul de a formula o acţiune în constatare, întrucât această procedura nu este obligatorie ca o procedură prealabilă şi nu poate să justifice soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii, în sensul ca partea ar fi avut la dispoziţie o acţiune în realizare.

Cu privire la posibilitatea formulării unei acţiuni în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, apreciază că în mod greşit instanţa de fond consideră că în cauză aveau deschisă acţiunea în realizare prin care puteau solicita constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În cauză, arată că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului litigios prin convenţie ca mod derivat de dobândire a drepturilor reale.

Consideră că formularea unei acţiuni în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune ca mod originar de dobândire a drepturilor reale pentru un imobil dobândit deja prin convenţie din 1973 (conform înscrisurilor administrate în cauză) nu se justifică. În patrimoniul lor preexistă dreptul de proprietate a cărui constatare cu efect declarativ o urmăresc, doar că au pierdut unul din cele două înscrisuri care împreună fac dovada proprietăţii.

Astfel, cererea formulată a avut la bază necesitatea de a confirma existenţa dreptului de proprietate ca efect al convenţiei, respectiv al contractului nr. 35/1973 care împreună cu procesul verbal de predare-preluare din 8 noiembrie 1973 constituie titlul de proprietate. În acest sens, art. 44 alin. 1 din Legea nr. 9 din 9 mai 1968 prevede că „Contractul pentru construire împreună cu procesul-verbal de predare-preluare constituie titlul de proprietate pentru locuinţele ori casele de odihnă sau turism construite în condiţiile prezentei legi”.

Nu înţeleg de ce instanţa de fond consideră că trebuiau să formuleze o acţiune în uzucapiune, în condiţiile în care aceştia au dobândit deja acest drept de proprietate, doar că au pierdut originalul contractului nr. 35/1973 şi pe cale de consecinţă nu îşi pot înregistra imobilul la OCPI, iar în lipsa înregistrării nu pot să efectueze alte acte de dispoziţie cu privire la acesta.

În condiţiile în care instanţa de apel consideră că în cauză opera uzucapiunea, consideră că instanţa de fond nu a calificat cerere de chemare în judecată din acţiune în constatarea existenţei dreptului de proprietate în acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune deşi avea această obligaţie conform art. 22 alin. 4 C.pr.civ.

Astfel, art. 22 alin. 4 C.pr.civ. prevede că „Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o alta denumire. în acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridica exactă”.

În baza acestei dispoziţii legale care consacră principiului rolului activ al judecătorului, este prevăzut dreptul şi obligaţia instanţei de a califica denumirea cererii de chemare în judecată, în sensul că instanţa nu este ţinută de calificarea dată de părţi sau de dispoziţiile legale indicate de acestea, ci califică acţiunea după motivele de fapt ale cererii şi după scopul urmărit prin promovarea acţiunii (în acest sens dispune Decizia nr. 1728 din 12 iunie 2015 pronunţată de Secţia a II a Î.C.C.J.).

Or, raportat acestei dispoziţii legale, instanţa de fond analizând situaţia de fapt expusă, raportându-se materialului probator solicitat şi analizând scopul urmărit, avea dreptul dar şi obligaţia de a califica în mod corect acţiunea formulată, în sensul de a califica cererea din acţiune în constatarea existenţei dreptului de proprietate în acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, punând noua calificare în discuţia părţilor.

Consideră că, instanţa de apel are posibilitatea de a califica cererea de chemare în judecată din acţiune în constatarea existenţei dreptului de proprietate în acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în cauză fiind îndeplinite condiţiile cu privire la posesia de lungă durată - de peste 30 de ani, în condiţiile în care sunt în posesia imobilului din anul 1973 conform înscrisurilor existente la dosar, iar posesia exercitată este utilă, nefiind afectată de vreun viciu, au posedat sub nume de proprietar, în mod continuu din anul 1973, în mod public, fiind achitate taxe şi impozite la zi faţă de imobilul litigios şi netulburat, nu le-a fost contestată niciodată posesia exercitată.

 Solicită pe cale de consecinţă, să se admită apelului şi rejudecând în fapt şi în drept, să se modifice hotărârea Judecătoriei Vaslui nr. 4167/20.12.2020, în sensul admiterii acţiunii introductive de instanţă.

În drept, invocă dispoziţii art. 466 - 482 C.pr.civ..

În dovedire, solicită administrarea probei cu înscrisuri şi probei testimoniale.

Intimaţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA V......, SC LOCATIVA V....... SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR ESTCONSULT IPURL şi OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA V......, legal citaţi, nu au formulat întâmpinare.

În apel a fost administrată proba cu acte.

Analizând sentinţa apelată în raport de motivele de apel şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Prezenta acţiune în constatare este întemeiată pe art. 35 CPC; reclamanţii  S... N... şi S... C... solicită în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială V... cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V... şi cu pârâta SC LOCATIVA V... SRL constatarea dreptului de proprietate asupra apartamentului din V..., str. ...... şi a dreptului de folosinţă asupra terenului de 25 mp.

Apelul vizează numai soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii în contradictoriu  cu pârâta SC Locativa V...; apelul nu vizează soluţia de respingere a acţiunii, pentru lipsă calitate procesuală pasivă în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială V.. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V....

Faţă de limitele efectului devolutiv al apelului: numai asupra a ceea ce s-a apelat, conf. art. 477 CPC, instanţa de apel va verifica numai soluţia pe cererea formulată în contradictoriu cu pârâta SC Locativa SRL.

 Este întemeiat motivul de apel privind respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Art. 35 Cod procedură civilă „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

 Rezultă din aceste dispoziţii că acţiunea în constatare este acea acţiunea civilă prin care reclamantul solicită instanţei numai să constate existenţa unui drept subiectiv al său sau inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa şi că acţiunea în constatare are un caracter subsidiar faţă de cererea în realizare.

Reclamanţii nu au deschisă calea unor acţiuni în realizare pentru a se recunoaște dreptul de proprietate asupra apartamentului pentru că plângerea împotriva încheierii Oficiului de cadastru nu ar reprezenta o cale cu probabilitate mare de admitere, iar uzucapiunea reprezintă o acţiune care poate fi promovată, dacă reclamanţii nu au dobândit prin alte modalităţi dreptul de proprietate.

Reclamanţii, în timpul căsătoriei, au încheiat la data de 23.01.1973 cu Întreprinderea de Gospodărire Orășenească V... contractul nr. 35 pentru construirea de locuință proprietate personală, prin care aceasta din urmă s-a obligat să le asigure construirea unei locuințe proprietate personală amplasată în imobilul bloc ....... (actualmente în mun. V......, str. ..........., conf. adresei de la fila 23 dosar prima instanţă). Contractul a fost încheiat în baza Legii 9/1968. Contravaloarea locuinţei a fost de 87.225 lei și a fost achitată cu suma împrumutată în baza contractului de împrumut din data de 10.07.1973 contractat cu CEC Sucursala V..... Din procesul verbal din 8.11.1973 rezultă că reclamanţii au preluat în proprietate încăperile de locuit şi dependinţele.

Prin încheierea nr. 7376/01.02.2019 emisă de OCPI V.... a fost respinsă cererea reclamanţilor de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului construcţie motivat de faptul că aceste părţi nu au depus originalul sau copie legalizată a actului de proprietate. Întrucât reclamanţii nu au originalul sau copie legalizată de pe contractul 35/1973, astfel cum prevede art. 27 din Legea 7/1996, demersul de a formula cerere de reexaminare nu poate reprezenta o cale sigură pentru recunoaşterea dreptului de proprietate.

Al doilea demers considerat de prima instanţă ca fiind la îndemâna reclamanţilor-acţiunea în uzucapiune nu este corect.

Acţiunea în constatare a reclamanţilor este justificată din punctul de vedere al dreptului material pe dobândirea dreptului de proprietate prin convenţia părţilor, astfel cum rezultă din motivare; conf. art. 644 Cod civil din 1865 (aplicabil faţă de data convenţiei din 1973) convenţia este un mod de dobândire a dreptului de proprietate. Din motivarea acţiunii rezultă că reclamanţii nu şi-au justificat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea,  în baza art. 645 Cod civil din 1865.

Potrivit art. 22 alin. 5 CPC instanţa nu poate schimba temeiul de drept decât în virtutea unui acord expres al părţilor. În cauză temeiul de drept material este convenţia părţilor, astfel că prima instanţă este obligată să analizeze temeinicia cererii în constatare faţă de acest mod de dobândire a dreptului.

Nu se poate reţine în cauză că reclamanţii au deschisă calea acţiunii în uzucapiune, faţă de limitele învestirii.

Susţinerea apelanţilor că prima instanţă putea da calificarea corectă a acţiunii în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, nu este împărtăşită de instanţa de apel pentru că în cerere nu sunt indicate condiţii ale uzucapiunii: posesia pe o perioadă de 30 ani, posesia utilă, sau posesia utilă de 10-20 ani în baza unui just titlul.

Întrucât reclamanţii nu aveau deschisă calea unor acţiuni în realizare: plângerea împotriva încheierii Oficiului de cadastru nu reprezintă o cale de succes, iar dobândirea prin uzucapiunea reprezintă o altă acţiune întemeiată pe un alt mod de dobândire decât convenţia invocată în prezenta acţiuni.

În consecinţă excepţia inadmisibilităţii acţiunii va fi respinsă.

Rejudecând pe fond cererea în constatare se reţine că este întemeiată acţiunea în constatare drept de proprietate asupra locuinţei, motivat de faptul că reclamanţii au dobândit dreptul prin convenţia părţilor încheiată în baza Legii 9/1968.

 Reclamanţii, în timpul căsătoriei, au încheiat la data de 23.01.1973 cu Întreprinderea de Gospodărire Orășenească V..... contractul nr. 35 pentru construirea de locuință proprietate personală, prin care aceasta din urmă s-a obligat să le asigure construirea unei locuințe proprietate personală amplasată în imobilul bloc ...... (actualmente în mun. V...., str. .......).  Contractul a fost încheiat în baza Legii 9/1968, preţul a fost achitat prin împrumut de la CEC, împrumut care a fost restituit de reclamanţi; din procesul verbal din 8.11.1973 rezultă că reclamanţii au preluat în proprietate încăperile de locuit şi dependinţele.

 Reclamanţii nu au contractul nr. 35/1973 în original, ci deţin o copie care este eliberată la data de 1.02.2019 de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V.... (filele 16-17 dosar).

Din verificările efectuate în apel rezultă că acest contract se află în copie legalizată în arhiva Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară V.... (fiind prezentat la termenul din 20 ianuarie 2021).

ART. 286 alin. 1 şi 3 CPC prevede:

„Regimul copiilor

(1) Copia, chiar legalizată, de pe orice înscris autentic sau sub semnătură privată nu poate face dovadă decât despre ceea ce este cuprins în înscrisul original.

(3) Dacă este imposibil să fie prezentat originalul sau duplicatul înscrisului autentic ori originalul înscrisului sub semnătură privată, copia legalizată de pe acestea constituie un început de dovadă scrisă.”

Din aceste prevederi rezultă că reprezintă un început de dovadă scrisă copia legalizată a contractului. În cauză contractul nr. 35/1973 este un act sub semnătura privată, care fiind în copie legalizată la OCPI, reprezintă un început de dovadă scrisă.

Această dovadă se completează cu posesia exercitată de reclamanţi asupra imobilului şi cu faptul că apelanţii au avut posibilitatea de a garanta cu imobilul construcţie un împrumut realizat în 1995 de la Bankcoop (prin contractul 3003 din 15.09.1995).

 Din punct de vedere probatoriu, contractul nr. 35/1973 existent la OCPI în formă de copie legalizată este completat de posesia reclamanţilor şi de inscripţia ipotecară instituită asupra imobilului construcţie în 1995 pentru garantarea unui împrumut.

Contractul nr. 35/1973 pentru construirea de locuință, aflat în copie legalizată, împreună cu procesul verbal de predare primire din 8.11.1973 reprezintă actul de proprietate al reclamanţilor, astfel cum rezultă din art. 44 din Legea 9/1968.

ART. 44 din legea 9/1968 prevede:

„Contractul pentru construire împreună cu procesul verbal de predare-preluare constituie titlul de proprietate pentru locuinţele ori casele de odihnă sau turism construite în condiţiile prezentei legi.

În cazul construirii locuinţei cu credit de la stat, în regie proprie, titlul de proprietate îl constituie contractul de împrumut.

În toate cazurile, decizia de atribuire a terenului constituie titlul pentru dreptul de folosinţă veşnică - individuală sau comună - asupra terenului.”

În cauză, întrucât reclamanţii nu mai deţin originalul contractului, au interes în formularea acţiunii pentru a proba dreptul de proprietate în faţa terţilor şi se impune a se constata că aceştia au dobândit dreptul de proprietate prin contratul nr. 35/1973. Reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate prin convenţie, care este prevăzută de art. 644 Codul civil din 1865 ca modalitate de dobândire. Art. 644 Cod civil prevede că proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenţie şi prin tradiţiune.

În cauză reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate prin convenţie, pe care nu o mai deţin în original, dar pentru care exisă o copie legalizată în arhiva OCPI.

În temeiul art. 35  CPC se va admite acţiunea în constatare că reclamanţii S... N... şi S... C... au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului apartament, din localitatea V..., str. D... S..., bl .., sc .., et. .., ap. .., jud V.. prin contractul de construire .. din 23 ianuarie 1973.

Cererea de constatare a dreptului de folosinţă asupra terenului aferent va fi respinsă pentru că în contract nu se indică dreptul de folosinţă asupra terenului.

În consecinţă, în temeiul art. 480 CPC se va admite apelul şi se va schimba în parte sentinţa, în sensul respingerii acţiunii şi admiterii în parte a acţiunii, în sensul constatării dreptului de proprietate asupra imobilului apartament.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de S. N. şi S. C. împotriva sentinţei civile nr. 4167 din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Vaslui pe care o schimbă în parte astfel:

Respinge excepţia inadmisibilităţii.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii S... N.. şi S.. C..., ambii cu domiciliul în mun. .........., în contradictoriu cu pârâta LOCATIVA V... SRL, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR ESTCONSULT IPURL, cu sediul în ...........

Constată că  reclamanţii S. N. şi S. C. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului apartament, din localitatea V...., str..... prin contractul de construire ... din 23 ianuarie 1973.

Respinge restul pretenţiilor.

Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cu recurs în 30 zile  de la comunicare, care se depune la prezenta instanţă.

Pronunţată azi, 3.02.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.