Fond Funciar

Titlu. Fond funciar

Tip speta Decizie civilă

Nr.951

 Data 21 octombrie 2021

Domeniu asociat Fond Funciar

Continut speta  . Terenul ce formează obiectul litigiului era, la data emiterii Titlului de proprietate nr…, restituit, în baza Legii nr. 10/2001, acesta nu putea forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991, decât cu nesocotirea dispozițiilor în materia reconstituirii, astfel cum au fost reținute anterior.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bălceşti la data de 02.08.2016, sub nr. /185/2016, reclamanta SA, în contradictoriu cu pârâtele Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea - Comisia judeţeană  pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comuna L-Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate, a solicitat ca, prin hotărârea  ce se va pronunţa, să se dispună modificarea titlului de proprietate nr. /26.08.2003, emis de Comisia judeţeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în sensul verificării şi modificării amplasamentelor menţionate în titlu pentru unele  dintre parcelele de teren, precum şi a categoriei de folosinţă a acelora, pentru eliminarea în acest fel a suprapunerilor acelor parcele din titlu cu unele dintre parcelele dobândite de reclamantă (în baza altor titluri de proprietate), anterior emiterii titlului de proprietatea a cărui modificare o solicită. Corelativ, a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în fapt că la data de 26.08.2003, Comisia judeţeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a emis titlu de proprietate nr. /2003 pentru suprafaţa de 45 ha, din care 38 ha şi 6150 mp teren extravilan, respectiv 6 ha şi 3850 mp intravilan.

 Beneficiari ai terenurilor, în calitate de succesori ai lui PA, sunt PAS şi SAS, aceasta din  urmă fiind la acest moment singurul proprietar al terenurilor respective în condiţiile  în care, fratele ei PA a decedat la data de 13.05.2012, iar potrivit Certificatului de moştenitor nr. 16/2012, reclamanta este singura lui moştenitoare.

 Susţine că familia autorului reclamantei a deţinut în proprietatea o suprafaţă de circa 200 ha teren în com. Livezi, jud. Vâlcea, astfel încât pe măsura perfecţionării normelor legale privind restituirea proprietăţilor şi extinderii suprafeţelor de teren şi bunurile care puteau fi revendicate, urmaşii au depus diferite notificări pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Astfel, prin Notificarea nr. 140/2001 care a fost depusă iniţial la Primăria Livezi, aceasta constatând că imobilul revendicat se afla în folosinţa S.C. Agroindustiala S.A. Horezu, a redirecţionat notificarea către "unitatea deţinătoare". Prin notificare s-a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 2,69 ha, care avea regimul juridic de "curţi-construcţii", precum şi construcţiile aflate pe acesta.

Prin Decizia nr. 9 din data de 14 iunie 2002, S.C. Agroindustriala S.A. Horezu (anexată), unitatea deţinătoare a dispus restituirea în natură a casei de locuit, a magaziei de cereale şi a pătulului revendicate, precum şi a terenului în suprafaţă de 2,69 ha pe care acestea se aflau.

În condiţiile în care autorul reclamantei a avut dreptul să solicite majorarea suprafeţei de teren care să-i fie restituită până la 50 ha, a notificat Comisia locală în acest sens, fiindu-i eliberat procesul verbal de punere în posesie pentru încă o suprafaţă de 38.308 mp, în tarlaua 95, parcela 1526, teren extravilan, cu vecinătăţile: Nord - Rest proprietate; Sud - Rest proprietate; Est - Rest proprietate; Vest - Rest proprietate, zona Palanca.

 Ambele terenuri sus arătate au fost dobândite anterior emiterii titlului de proprietate nr. /26.08.2003, iar acest fapt a fost ignorat la emiterea titlului.

Susţine că, în mod evident, la data întocmirii documentaţiei pentru emiterea titlului de proprietate nr. /2003,  Comisia comunală Livezi a inclus în mod greşit şi terenurile de mai sus, fără ca acele terenuri să mai fie la dispoziţia comisiei.

 Această situaţie a devenit evidentă cu prilejul efectuării unei expertize judiciare topo-cadastrale în dosarul nr. /185/2015 al acestei instanţe şi care are obiect darea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act de autentic de vânzare-cumpărare a celor 45 ha menţionate în titlu a cărui modificare o solicită. Din expertiza respectivă rezultă că există o suprapunere între amplasamentul terenului în suprafaţă de 2,69 ha, dobândit prin Decizia nr. 9 din data de 14 iunie 2002 a S.C. Agroindustiala S.A. Horezu şi terenul în suprafaţă de 38.308 mp, dobândit prin procesul verbal de punere în posesie sus arătat.

Solicită ca titlu de proprietate  /26.08.2003 să fie modificat, în limita suprafeţei de 45 ha, observându-se că în realitate, terenurile categoria curţi-construcţii menţionate în titlu, erau deja în proprietatea reclamantei prin Decizia nr. 9 prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenul de 2,69 ha şi construcţiile aflate pe acela, astfel încât în urma efectuării unei expertize în acest dosar să se determine  amplasamentul suprafeţei necesare pentru completarea suprafeţei de 45 ha, în aşa fel încât să fie evitată suprapunerea sus descrisă.

Precizează că în zona în care se află suprafaţa de 45 ha menţionată în titlul de mai sus, există suprafeţe de teren disponibile, astfel încât expertiza va putea să clarifice aspectele menţionate în acţiune.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 58 din Lg. nr. 18/1991, art. 555, 563 alin. 2 şi 3 C. civ. 

În apărare, pârâta Comuna Livezi-Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii (filele 46-47).

În motivarea apărării, a arătat că expertiza care s-a făcut nu a ţinut cont de schiţa care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 2079/26.08.2003. 

Conform schiţei de plan menţionate suprafaţa de 3,80 ha pentru care s-a întocmit  procesul verbal nu este inclusă în titlul de proprietate nr. /26.08.2003 şi are alte  dimensiuni faţă de cele din expertiză.  Suprafaţa de 3,80 ha a fost obţinută de către Comuna Livezi prin Decizia civila nr. /20.11.2000 a Tribunalului Vâlcea, însă nu s-a făcut punerea în posesie pe această suprafaţă odată cu emiterea titlului de proprietate deoarece pe această suprafaţă erau amplasate construcţii ce aparţineau S.C. Agroindustriala S.A Horezu. Din acest motiv s-a făcut suplimentar procesul verbal pe suprafaţa de 3,80 ha.

Au fost anexate întâmpinării înscrisuri în copii certificate pentru conformitate cu originalul (filele 48-53).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 05.10.2016, reclamanta SAS a solicitat respingerea apărărilor cuprinse în întâmpinare, întrucât nu corespund realităţii, totodată reluând susţinerile din cererea iniţială. (filele 56-58).

Arată că sunt de acord cu afirmaţia cuprinsă în întâmpinare potrivit căreia suprafaţa de 3,80 ha nu a fost inclusă în titlu de proprietate nr. /2003, fiind acordată în completarea suprafeţei de 50 ha la care erau îndreptăţiţi la acel moment şi este distinctă de o altă suprafaţă de 2,69 ha pe care a redobândit-o de la S.C.A Agroindustriala S.A. Horezu.

Cum autorul reclamantei a avut dreptul să solicite majorarea suprafeţei de  teren care să-i fie restituită până la 50 ha (titlu în discuţie priveşte doar 45 ha), a  notificat Comisia locală în acest sens solicitând alte 5 ha de teren, fiindu-i eliberat procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 38.308 mp.

Critica formulată de către reclamantă împotriva amplasamentelor menţionate în titlu a cărui modificare o solicită, nu priveşte terenul de 38.308 mp sus menţionat (şi pe care nu doreşte să-l includă în titlu) ci un alt teren, cel de 2,69 ha.

În drept, au fost invocate dispozițiilor art. 201 alin. 2 Cod procedură civilă.

La data de 22.11.2016, reclamanta SAS a depus o cerere de precizare a obiectului cererii, în sensul că modificarea parţială a titlului de proprietate nr. /26.08.2003 nu priveşte întreaga suprafaţă de 45 ha, ci doar unele dintre parcelele de teren menţionate în titlu, sub aspectul amplasamentelor menţionate în titlu, precum şi a categoriei de folosinţă a acelora.

Susţine că aceste modificări sunt necesare pentru eliminarea suprapunerilor care s-au creat prin includerea în titlu a unei parcele în suprafaţă de 2,69 ha., care a fost restituită autorului anterior emiterii titlului în discuţie prin Decizia nr. 9 din data de 14 iunie 2002, S.C. Agroindustriala S.A. Horezu.

La data de 15.12.2016, a fost depusă la dosar cerere de intervenţie în interes propriu formulată de CN (fila 76), prin care a arătat că prin înscrisurile sub semnătură privată intitulat „Chitanţa" a cumpărat la data de 19 martie 2005, 25 martie 2005 si 09 aprilie 2005 a cumpărat de la reclamanta si de fratele acesteia suprafaţa de teren de 3,80 ha, teren ce a fost reconstituit autorului acestora (PA). Terenul menţionat mai sus este proprietatea exclusivă a pârâtei conform titlului de proprietate nr. /26.08.2003 şi este stăpânit de intervenient de la data încheierii înscrisului sub semnătură privată. În schimbul terenului a plătit suma de 89.700 lei. Este adevărat că în actul sub semnătură privată intitulat chitanţă este vândută suprafaţa de teren de 45 ha conform titlului de proprietate nr. /26.08.2003, însă suprafaţa de 456.549 mp pentru care solicită instanţei de judecată să admită acţiunea a rezultat în urma unei măsurători cu tehnică specialitatea topometrie de un inginer autorizat cadastru. Acesta este motivul pentru care a solicitat suprafaţa de 456.549 mp întrucât atât a reieşit în urma măsurătorii tehnice fără a se depăşi limitele suprafeţei de teren cumpărate şi stăpânite de la pârâtă.

Având în vedere cele menţionate mai sus solicită admiterea cererii de intervenţie în interes propriu şi respingerea acţiunii formulată de reclamantă ca fiind neîntemeiată, întrucât suprafaţa de teren solicitată a făcut obiectul vânzării de autorii acesteia.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 66 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii de intervenţie în interes propriu s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a oricărui alt mijloc de probă legal, util şi admis de lege.

Prin înscrisul aflat la fila 85, reclamanta SAS a solicitat respingerea cererii de intervenţie în interes propriu, cu motivarea că aceasta porneşte de la o premisă greşită, aceea menţionată de intervenient că aceasta acţiune ar avea ca obiect, "... emiterea documentaţiei în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 3,80 ha "  Susţine că nu există nicio legătură între terenul despre care vorbeşte intervenientul şi aspectele care fac obiectul acestui dosar.

Pe de altă parte intervenientul nu are un titlu de proprietate care să-i confere un interes şi calitatea de a interveni în acest dosar, nefiind întrunite cerinţele art. 61 C.pr.civ.

În susţinerea cererii de intervenţie în interes propriu au fost depuse la dosar înscrisuri, în copie (filele 109-112).

Prin încheierea de şedinţă din data de 09.02.2017, a fost admisă în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul CN

Prin încheierea de şedinţă din data de 07.12.2017, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza art. 411 alin.1 pct. 2 C.pr.civ., având în vedere lipsa părţilor şi faptul că nici un dintre părţi nu a formulat cerere de judecare în lipsă.

La solicitarea intervenientului CN, solicitare cu care reclamanta a fost de acord, instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol (fila 178).

La data de 10.04.2018, apărătorul reclamantei SAS, respectiv avocatul INI, a comunicat faptul că partea pe care o reprezintă a decedat la data de 13.03.2018 şi a indicat moştenitorii testamentari al acesteia, respectiv IC şi IF, ambii domiciliaţi în Bucureşti, , solicitând suspendarea de drept a judecării cauzei, până la îndeplinirea procedurii notariale succesorale care să confirme calitatea de moştenitori acceptanţi a celor două persoane arătate (fila 180).

Au fost anexate, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, actul de deces nr. /14.03.2018 emis de Primăria sectorului 5 Bucureşti şi duplicatul testamentului aut. Nr. /06.05.2015 de Biroul Notarial „LIBERTAS”-Societate Profesională Notarială (filele 181,182).

La data de 10.06.2019, reclamanţii IC şi IF, moştenitori ai reclamantei SAS (decedată pe parcursul procesului), au depus la dosar o cerere de precizare a cererii de chemare în judecată, în sensul că expresia „modificarea titlului” folosită în acţiunea introductivă se referă la anularea în parte a Titlului de proprietate nr. /26.08.2002 în sensul anulării suprafeţei de 16.890 mp., urmând ca parcela din titlu efectiv afectată de suprapunere să fie stabilită prin răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză, precum şi la înlocuirea în titlu a suprafeţei de 16.890 mp. şi asigurarea astfel a suprafeţei totale menţionate de 45 ha., prin obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar a comunei Livezi să atribuie o suprafaţă de 16.890 mp. din fondul de rezervă, în porţiune identificată în anexa 3 a raportului de expertiză cu sprijinul acelei Comisii (fila 259, 260).

Prin cererea depusă la dosar la data de 01.08.2019,  reclamanţii IC şi IF, moştenitori ai reclamantei SAS-decedată pe parcursul procesului, au precizat că temeiul de drept al acţiunii este art. 58 din Legea nr. 18/1991. (filele 272-274).

La termenul de judecată din data de 20.09.2019, instanţa de fond a luat act de precizarea reclamanţilor-moştenitori, exprimată prin apărător INI, în sensul că obiectul cererii îl constituie modificarea titlului de proprietate nr. /26.08.2003 emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, astfel cum s-a solicitat prin cererea iniţială, întemeiată pe disp. art. 58 din Lg. 18/1991.

Cu adresa nr. 6355/22.10.2019, la solicitarea instanţei, pârâta Comuna Livezi-Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate a transmis instanţei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, cererile de reconstituire succesive formulate de moştenitorii defunctului PA, hotărârile de validare, procesele-verbale de punere în posesie şi titlurile de proprietate emise în baza acestor cereri, comunicând faptul că suprafaţa de teren cuprinsă în titlul de proprietate nr. /26.08.2003 se află în folosinţa intervenientului CN (filele 278-338).

Prin sentința civilă nr./29.11.2019, Judecătoria Bălcești a respins cererea formulată de reclamanta SAS, continuată de moștenitorii acesteia IC și IF, în contradictoriu cu Instituția Prefectului Județului Vâlcea – Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate și intervenientul CN. 

A reținut instanța de fond că, prin cererile înregistrate cu nr. 1, respectiv nr. 2 din 18.12.1997 (f. 281, 305), PAS şi SAS, în calitate de moştenitori ai autorului PA, au solicitat printre altele restituirea proprietăţii de 50 ha (din care 25 ha teren arabil, restul livezi de pomi, vie şi păşuni aparţinând tatălui său) situată în com. Livezi, jud. Vâlcea. În ambele cereri se precizează că nu deţin nici un fel de teren arabil ci numai acţiuni (împreună cu mama celor doi) la SC Agroindustriala SA Horezu pentru terenul de 8,50 ha aflat în administrarea acestei societăţi, depunând în acest sens Decizia nr. /15 din 30.03.1995 emisă de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Vâlcea (f. 286).

În anul 2001, cei doi moştenitori formulează notificare în baza Legii nr. 10/2001 solicitând restituirea în natură a 3 clădiri şi a terenului aferent, în suprafaţă de 2,69 ha, menţionând că acestea au trecut în proprietatea statului în baza Decretului 83/1949 (f. 15, 16)

 Prin HCJ nr. 842/21.02.2002 au fost validate propunerile formulate de Comisia locală Livezi, autoarea reclamanţilor fiind înscrisă pe anexa 32 la poziţia 21 cu suprafaţa de 9 ha (menţionându-se la rubrica observaţii „Decizia nr. 41/15”), respectiv în anexa 37 la poziţia 1 cu supraf aţa de 36 ha, în total 45 ha (f. 323-326).

Prin Decizia nr. 9 din 14.07.2002 emisă de directorul  SC Agroindustriala SA Horezu s-a dispus în baza Legii nr. 10/2001 restituirea către moştenitorii PAS şi SAS, a unui număr de 3 construcţii împreună cu terenul aferent acestora, în suprafaţă de 26900 mp (2,69 ha).

Prin procesul-verbal din 16.09.2002 (însuşit de către proprietari), moştenitorii autorului  PA au fost puşi în posesie asupra suprafeţei de 45 ha având diverse categorii de folosinţă. Ulterior, la data de 26.08. 2003 a fost emis titlul de proprietate nr. 2079 (f. 14), prin care moştenitorilor le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 45 ha, conform actelor premergătoare (hotărâri de validare, procesul-verbal ultim menţionat).

Prin notificarea din data de 14.09.2005, cei doi moştenitori au solicitat primarului eliberarea titlului de proprietate  pentru construcţiile şi terenul aferent, menţionând că acestea au fost restituite conform procesului verbal din 06.03.2002 de la SC Agroindustriala SA Horezu, însă nu au obţinut titlu de proprietate (f. 337).

Potrivit certificatului suplimentar de moştenitor nr. 16/13.11.2015 reclamanta SAS este unica moştenitoare a defunctului PAS (f. 13).

Prin raportul de expertiză topografică efectuată în prezenta cauză, expertul a concluzionat că suprapunerea dintre suprafaţa de 2,69 ha (înscrisă în Decizia nr. 9 ) şi suprafaţa înscrisă în titlul de proprietate nr. 2079, este de 16.890 mp. Totodată, suprapunerea dintre suprafaţa de 2,69 ha şi terenul în suprafaţă de 41.264 mp, înscris în procesul-verbal de punere în posesie (fără număr şi dată) emis moştenitorilor pentru suprafaţa de 38.308 mp (f. 20), este de 10.010 mp (conform planului de situaţie aflat la fila 240).

Trebuie spus, că din punct de vedere al obiectului cauzei interesează în primul rând suprapunerea  de 1,689 ha, pentru care reclamanta solicită „scoaterea” din titlu a parcelelor afectate de suprapunere, după care titlul ar trebui „completat” cu alte terenuri având aceeaşi suprafaţă, situate pe amplasamente învecinate (practic, se solicită schimbarea în parte a amplasamentelor cu păstrarea suprafeţei totale înscrisă în titlu).

În drept, potrivit art. 37 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 (în forma iniţială a legii, art. 36), persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere, acţionari la societăţile comerciale înfiinţate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.

Potrivit art. 38 alin. (1) din aceeaşi lege (în forma din anul 1998, după republicare), persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 37, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.

De asemenea, potrivit art. 39 din aceeaşi lege (în forma de după republicarea din anul 1998), persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 (sau moştenitorii acestora), pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.

În speţă, moştenitorii autorului au uzat de aceste dispoziţii legale, solicitând iniţial stabilirea calităţii de acţionar, dobândind astfel acţiuni la SC Agroindustriala SA Horezu pentru suprafaţa de 8,50 ha, prin hotărârea comisiei judeţene de fond funciar din anul 1995, la care am făcut referire.

 Ulterior, în anul 1997 aceştia  au solicitat restituirea în natură a terenurilor pentru suprafaţa  totală de 50 ha teren agricol (prev.  art. 3 lit. h din Legea nr. 187/1945), fiind validaţi în anul 2002 cu suprafaţa de 45 ha (pentru care s-a şi emis titlul de proprietate nr. 2079, suprafaţa măsurată fiind de 4,46159 ha). De asemenea, aceştia au fost puşi în posesie şi cu suprafaţa de 38.308 mp prin procesul-verbal fără dată şi număr aflat la fila 20 (suprafaţa măsurată fiind de 41.264 mp, conform raportului de expertiză).

 Este real că în anul 2001, aceştia au formulat şi o notificare în baza Legii nr. 10/2001, în baza căreia a fost emisă Decizia nr.  din 14.07.2002, însă acest lucru s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din legea ultim menţionată potrivit cărora „nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare”.

Edificator în acest sens este procesul-verbal din 06.03.2002 în baza căruia a fost emisă Decizia nr. 9 (depus de reclamantă la f. 18), în care se consemnează expres „solicitanţii declară expres că suprafaţa de 2,69 ha pe care o solicită la Legea nr. 10/2001 prin această notificare nu a fost primită conform Legii 1/2000, făcându-i direct răspunzători pentru eventuala încălcare a legii”.

Însă,  aşa cum s-a reţinut în precedent, la data menţionată moştenitorii fuseseră deja validaţi cu suprafaţa de 45 ha aflată în administrarea SC Agroindustriala SA Horezu (în care, în mod evident este cuprins şi terenul de 1,69 ha), aşa încât nu se poate susţine că terenul respectiv nu mai era la dispoziţia comisiei de fond funciar.

 Acţiunea în modificarea titlului de proprietate poate avea ca obiect doar îndreptarea unor erori materiale, urmărindu-se radierea, înlocuirea sau modificarea unor menţiuni din titlu care nu corespund cu cele din actele premergătoare sau cu situaţia faptică din teren (schimbarea identificatorilor cadastrali, înscrierea suprafeţei reale, etc.).

În consecinţă, pe această cale nu este posibilă schimbarea unor date esenţiale (cum ar fi schimbarea amplasamentului terenului, aşa cum se solicită în prezenta cauză), ci asemenea pretenţii trebuiau valorificate pe calea acţiunilor speciale prevăzute de lege (plângerea prevăzută de art. 53 din Legea nr. 18/1991, acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor emise în procedura specială, etc.).

 Modificarea titlului de proprietate în sensul dorit de reclamantă ar echivala cu solicitarea adresată direct instanţei de a-i recunoaşte practic îndreptăţirea la reconstituire pentru o altă suprafaţa de 1,69 ha (îndreptăţire care nu face obiectul prezentei analize), şi ar însemna eludarea procedurii speciale, stabilită în mod imperativ de legile fondului funciar. Astfel,  dacă din suprafaţa totală de 48,83 ha (45 ha, înscrisă în titlu + 3, 83 ha, înscrisă în procesul-verbal de punere în posesie aflat la fila 20) scădem suprafaţa de 2,69 ha (înscrisă în decizie),  rezultă că moştenitorii autorului au fost deja puşi în posesie cu suprafaţa totală de 46,14 ha în baza legilor fondului funciar, deşi, aşa cum s-a reţinut, validarea s-a făcut numai pentru 45 ha.

Trebuie spus că potrivit art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, decizia administrativă face dovada dreptului de proprietate şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie.  Potrivit alin. (6) al aceluiaşi text legal, decizia sau, după caz, dispoziţia prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana îndreptăţită. Fără a face alte aprecieri asupra naturii juridice a termenului anterior menţionat, instanţa apreciază că în condiţiile în care punerea în posesie s-a făcut (totuşi) în cadrul procedurii legilor fondului funciar, este clar că nu există nicio vătămare pentru persoanele îndreptăţite.

În concluzie, în baza considerentelor arătate, apreciind ca nefondată cererea principală dedusă judecăţii, instanţa de fond a procedat la respingerea acesteia.

În ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu, instanţa de fond reţine că intervenientul CN a depus la dosar două înscrisuri intitulate chitanţă, prin care fiecare dintre moştenitori atestă că a primit din partea acestuia o anumită sumă de bani reprezentând contravaloarea a câte 1/2 din terenul de 45 ha susţinând că a „cumpărat” terenul în discuţie şi solicitând respingerea cererii principale.

 Practic, deşi formulată confuz cererea de intervenţie poate fi apreciată ca o cerere de modificare (rectificare) a titlului, intervenientul solicitând să se înscrie suprafaţa de 456.549 mp  (conform măsurătorilor efectuate de un inginer autorizat cadastru), mai mare în realitate decât suprafaţa de 45 ha înscrisă în titlu, justificând în acest fel opunerea la modificarea cerută de către reclamantă.

Însă înscrisurile depuse în probaţiune (chitanţe prin care se atestă plata unor sume de bani în schimbul terenului de 45 ha), ar putea fi cel mult apreciate ca fiind antecontracte de vânzare-cumpărare, care nu sunt apte să transfere dreptul de proprietate, nefiind încheiate în forma autentică prevăzută în mod imperativ de lege.

De altfel, pe rolul instanţei se află dosarul nr. /185/2015 având ca obiect hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, formulată de către reclamantul CN, în contradictoriu cu pârâta SAS (suspendat) aşa încât este de domeniul evidenţei că intervenientul nu a dobândit (încă) proprietatea asupra terenurilor din titlu.

 Chiar dacă având în vedere existenţa dosarului menţionat, s-ar putea aprecia că intervenientul justifică un interes în prezenta cauză, caracterul nefondat al cererii este dincolo de orice îndoială, astfel că instanţa de fond a respins și cererea de intervenţie.

La data de 20 mai 2020 apelanţii-reclamanţi au declarat apel împotriva sentinţei civile nr. /29.11.2019, pronunţată de Judecătoria Bălceşti, în dosarul nr./185/2016, hotărâre pe care o consideră nelegală şi netemeinică.

Prin Decizia civilă nr. /05.11.2020, Tribunalul Vâlcea a admis apelul formulat de apelanţii I Cşi IF, în calitate de moştenitori ai defunctei SAS, reclamanta iniţială, în contradictoriu cu intimaţii Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea-Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comuna Livezi-Comisia Comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi intimatul-intervenient CN, împotriva sentinţei civile nr. /29.11.2019, pronunţată de Judecătoria Bălceşti, în dosarul nr./185/2016 având ca obiect fond funciar. A anulat sentinţa civilă nr. /29.11.2019, pronunţată de Judecătoria Bălceşti şi a reţinut cauza spre rejudecarea fondului, stabilind termen la data de 14 ianuarie 2021, cu citarea părţilor.

Analizând actele și lucrările cauzei, față de Decizia civilă nr. /A/05.11.2020, a Tribunalului  Vâlcea și dispozițiile art. 480 alin. 3  Cod procedură civilă, tribunalul constată și reține următoarele:

 Prin Decizia nr.  din 14.07.2002, emisă de directorul SC Agroindustriala SA Horezu s-a dispus, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea către moştenitorii PAS şi SAS, a unei case din zid, acoperită cu țiglă, a unei magazii cereale, construită din lemn și acoperită cu țiglă și a unui pătul, acoperit cu țiglă, împreună cu terenul aferent acestora, în suprafaţă de 26900 mp (2,69 ha).

Ulterior, respectiv la data de 26.08. 2003 a fost emis titlul de proprietate nr. 2079, Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Vâlcea, procedând la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 45 ha, în beneficiul numiților PAS şi SAS, în calitate de moștenitori ai autorului PA.

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanții IC și IF au solicitat nulitatea parţială a Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, emis de Comisia Judeţeană Fond Funciar Vâlcea pentru suprafaţa de 16890 mp, afectată de suprapunere, cu obligarea intimatelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 16890 mp, din fondul de rezervă al Comisiei Locale de Fond Funciar Livezi.

 Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea 18/1991, privind fondul funciar „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

 De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea 18/1991, „Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

 Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.

 Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.”

Față de dispozițiile legale invocate în precedent, se reține că în procedura reconstituirii  dreptului de proprietate fostului proprietar, care a adus teren în cooperativă sau i-a fost preluat de aceasta sau moştenitorii acestuia, se are în vedere suprafaţa înregistrată în rolul agricol înainte de preluare, suprafaţa adusă sau preluată de cooperativă şi suprafaţa solicitată prin cererea de reconstituire.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 „Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare”.

Procedând la stabilirea regimului juridic al terenului în suprafață de 16890 mp, revendicat în prezentul demers judiciar, tribunalul reține că, numiților PAS şi SAS, li s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001, prin Decizia nr. 9 din 14.07.2002 dispunându-se restituirea, în natură a unui număr de trei construcţii, împreună cu terenul aferent acestora, în suprafaţă de 26900 mp (2,69 ha), regimul juridic al imobilelor fiind reglementat de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legii nr. 10/2001, considerente pentru care se constată că se impune constatarea nulității parțiale a Titlului de proprietate nr. 2079/26.08.2003, emis de Comisia Judeţeană Fond Funciar Vâlcea, în baza Legii nr. 18/1991, pentru suprafaţa de 16890 mp., identificată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert PL anexa 1 - S2.

Cum terenul ce formează obiectul litigiului era, la data emiterii Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, restituit, în baza Legii nr. 10/2001, acesta nu putea forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991, decât cu nesocotirea dispozițiilor în materia reconstituirii, astfel cum au fost reținute anterior.

Prin raportul de expertiză topografică efectuată în cauză, expertul a constatat o suprapunere între suprafaţa de 2,69 ha (înscrisă în Decizia nr. 9 ) şi suprafaţa înscrisă în titlul de proprietate nr. , suprafața de 16.890 mp, notată S2, suprapunându-se cu tarlaua 97, parcelele 1543/1, 1543/1/1 și 1543/1/2.

În consecință, tribunalul, apreciază că se impune constarea nulității parțiale a Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, emis de Comisia Judeţeană Fond Funciar Vâlcea pentru suprafaţa de 16890 mp, identificată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert PL, anexa 1 - S2, reclamanții fiind îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, în suprafaţa de 16890 mp, în temeiul prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 și art. 8 alin. (1) din Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, atât timp cât în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, finalizată cu emiterea Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, s-a dovedit că terenul, în suprafață de 45 ha a fost înscris în CAP, iar terenul supus analizei în prezentul demers judiciar fusese restituit anterior, în baza Legii nr. 10/2001, același teren neputând fi atribuit, din nou, prin reconstituire, decât cu nesocotirea dispozițiilor legale în materie, astfel cum au fost reținute în precedent.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu, prin care se solicită modificarea (rectificarea) Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, emis de Comisia Judeţeană Fond Funciar Vâlcea, în sensul înscrierii suprafeţei de 456.549 mp (conform măsurătorilor efectuate de un inginer autorizat cadastru), mai mare în realitate decât suprafaţa de 45 ha înscrisă în titlu, tribunalul reţine că intervenientul CN, potrivit înscrisurilor denumite chitanţe, nu a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, antecontractele de vânzare – cumpărare încheiate între intervenient și numiții PAS şi SAS, neproducând efectul translativ de proprietate, nefiind încheiate în forma autentică prevăzută în mod imperativ de lege.

În consecință, nefiind dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ce a format obiectul Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, emis de Comisia Judeţeană Fond Funciar Vâlcea, pretențiile revendicate de intervenientul CN sunt neîntemeiate, considerente pentru care cererea de intervenție urmează a fi respinsă.

Se reține, totodată, că pe rolul Judecătoriei Bălcești se află dosarul nr. /185/2015, având ca obiect hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, formulată de către reclamantul CN, în contradictoriu cu pârâta SAS, care în prezent este suspendat, în temeiul dispozițiilor art. 413 al.1, pct.1 Cod procedură civilă, până la soluţionarea, prin hotărâre definitivă, a dosarului nr./185/2016 al Judecătoriei Bălceşti.

Față de cele arătate în precedent, reținând principiul disponibilității și dispozițiile legale invocate, tribunalul va admite acţiunea formulată de reclamanţii IC şi IF, în calitate de moştenitori ai defunctei SAS, va constata nulitatea parţială a Titlului de proprietate nr. /26.08.2003, emis de Comisia Judeţeană Fond Funciar Vâlcea pentru suprafaţa de 16890 mp, identificată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert PL, anexa 1 - S2 și va obliga Comisia Locală de Fond Funciar Livezi să întocmească şi să înainteze către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vâlcea, documentaţia în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 16890 mp din fondul de rezervă al Comisiei Locale de Fond Funciar Livezi.

Va respinge cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenientul CN și constatând culpa procesuală va obliga intimatele Comisia Locală de Fond Funciar Livezi și Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vâlcea, la plata, către reclamanţi, a sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare