Capacitate procesuală de folosinţă

Titlu. capacitate procesuală de folosinţă

Tip speta decizie civilă

Nr.1185

 Data 10 decembrie 2021

Domeniu asociat Societăţi comerciale

Continut speta  . sucursalele societăţilor comerciale înmatriculate potrivit dispoziţiilor legale nu fac parte din excepţia instituită de art. 56 alin.2 Cod de procedură civilă.

Nu pot fi avute în vedere dispoziţiile art. 7 pct. 31 din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, ori ale art. 2 din Ordinul nr. 979/2005, Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A. sau Regulamentul de funcţionare al sucursalelor judeţene şi municipiului Bucureşti, invocate, tocmai pentru că aceste acte normative instituie ,,un sistem de reprezentare a persoanei juridice de către persoanele împuternicite prin reglementări proprii, în special în raporturile juridice care au legătură cu activitatea entităţilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, neputându-se concluziona că actele întreprinse în aceste condiţii nu sunt făcute de însăși persoana juridică”

Prin sentinţa civilă nr./22.06.2021, pronunţată în dosar nr./288/2019, Judecătoria Drăgăşani a respins excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a CEC Bank SA Sucursala Râmnicu Vâlcea, invocată de pârâtă, prin întâmpinare, a admis cererea formulată de reclamantul, GAE în contradictoriu cu pârâta CEC Bank SA  Sucursala Râmnicu Vâlcea, a constatat stinse obligaţiile născute din Contractul  de credit nr. …/27.08.2008 şi din contractul de garanţie reală imobiliară nr. /28.08.2008 (autentificat de BNP PE prin încheierea nr. /28.08.2008), încheiat în vederea garantării contractului de credit menţionat, a constatat transmis dreptul de proprietate al imobilului teren curţi-construcţii în suprafaţă de 529 mp situat în intravilanul com. M, .., jud. Vâlcea, împreună cu casa de locuit în suprafaţă construită de 92 mp, situată pe acest teren, nr. Cad. .., înscrise în CF nr.  a com. M, jud. Vâlcea, împreună cu cota indiviză de ¼ dintr-un teren în suprafaţă de 611 mp cu destinaţia  drum acces, situat în intravilanul com. M, …, jud. Vâlcea, nr. Cad. , înscris în CF nr. .. a Com. M, către creditor şi a obligat pârâta la plata către reclamantul GAE a sumei de 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Drăgăşani a reţinut în considerentele sentinţei civile nr. 657/22.06.2021 că, prin cererea înregistrată sub nr. /288/2019, pe rolul Judecătoriei Rm.Vâlcea, declinată în favoarea Judecătoriei Drăgășani prin sentinţa civilă nr. /18.03.2020, reclamantul, GAE, a solicitat să se constate stingerea obligaţiilor prevăzute în contractul de credit nr. /27.08.2008 şi a contractului de ipotecă nr. /28.08.2008 încheiat în vederea garantării contractului de credit menţionat, să se constate transmis dreptul de proprietate a imobilului prevăzut în actele menţionate, respectiv teren construcţii în suprafaţă de 529 mp, împreună cu construcţia edificată pe aceasta, casa de locuit, în suprafaţă de 92 mp, compusă din trei camera, hol, bucătărie şi baie, acoperită cu ţiglă, situate în comuna M, judeţul Vâlcea, punctul "In Luncă", identificat cu nr. Cadastral atribuit de OCPI Vâlcea, înscris la CF nr. a localităţii M, precum şi cota indiviză de lA din suprafaţa de teren de 611 mp, cu destinaţie drum de acces situate în comuna M, judeţul Vâlcea, în punctul "Luncă", identificat cu nr. Cadastral  atribuit de OCPI Vâlcea, înscris în CF nr.  a localităţii a localităţii M, şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat reclamantul că a notificat intimata în temeiul Legii 77/2016 exprimându-şi intenţia de a preda imobilul pentru că au încetat clauzele contractului de credit.

Intimata a contestat notificarea de dare în plată, iar prin Decizia civilă nr. /8.01.2019 a fost respinsă contestaţia formulată de CEC Bank.

Decizia a rămas definitivă prin respingerea recursului.

Având în vedere că a fost respinsă definitiv contestaţia intimatei prin hotărârile menţionate, aceasta avea obligaţia de a se prezenta în faţa notarului în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a perfecta actul de vânzare cumpărare, astfel cum rezultă din art. 7 alin 10 din Legea nr. 77/2016.

In acest sens au notificat-o pe pârâtă, care a refuzat a se prezenta să încheie actul de vânzare cumpărare, sens în care a fost emisă încheierea de certificare nr.9 din data de 9.08.2019.

Având în vedere lipsa de reacţie a pârâtei, chiar refuzul acesteia în îndeplinirea obligaţiei prevăzută de lege a arătat că sunt îndreptăţiţi să solicite stingerea obligaţiilor prevăzute în contractul de credit menţionat, precum şi contractul de garanţie imobiliară.

În drept, a invocat prevederile Legii nr. 77/2016 şi a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererii formulate, reclamantul a ataşat, în fotocopie, notificarea către CEC Bank înregistrată sub nr. VLB/24.07.2019.

Pârâta CEC Bank SA a depus la dosar întâmpinare, la data de 09.01.2020, prin care a invocat, pe cale de excepţie, lipsa calităţii procesuale de folosinţă a CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestaţiei formulate şi obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea excepţiei, pârâta a arătat că reclamantul a ales să cheme în judecată dosar sucursala Rm.Vâlcea a CEC Bank SA, însă, în conformitate cu art.7 alin. 11 din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, coroborat cu art.4 alin. 1, pct. 17 din Regulamentul UE nr. 575/2013, sucursala înseamnă un punct de lucru care reprezintă o parte dependentă din punct de vedere juridic de o instituţie şi care desfăşoară direct toate sau unele dintre tranzacţiile specifice activităţii instituţiilor.

A susţinut pârâta că, în cazul de faţă, instituţia de credit care are personalitate juridică este CEC Bank SA, cu sediul în B, , J/155/1997, CUI RO.. şi care, potrivit art. 4.2 din Statut, îşi desfăşoară activitatea prin sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea sedii secundare fără personalitate juridică, în ţară şi în străinătate. Totodată, a susţinut că art. 43 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevede că sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona.

A mai susţinut că prin decizia nr. 284/2016 ICCJ – Secţia a II – a Civilă, a stabilit că  sucursala nu are aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii proprii fiindcă nu deţine capacitate civilă de folosinţă şi nici un patrimoniu propriu, drepturile şi obligaţiile sucursalei fiind, de fapt, ale societăţii  - mamă, orice drept şi obligaţie se poate naşte doar în patrimoniu societăţii – mamă şi doar în cazul existenţei unui mandat acordat de societatea – mamă pentru încheierea actului.

A menţionat, în continuare, că, chiar dacă banca este reprezentată de sucursală în desfăşurarea activităţilor specifice, această împrejurare nu îi conferă sucursalei capacitate de folosinţă şi nu se poate face confuzie între regimul juridic al societăţii mamă şi regimul juridic al sucursalei, aceasta din urmă putând fi mandatată de societatea mamă, ceea ce nu schimbă regimul juridic al sucursalei.

A mai precizat că sucursala exercită în  raporturile cu terţii o funcţie de mandat, în limitele împuternicirii date prin actul de înfiinţare sau printr-un act ulterior, precum şi faptul că sucursala poate încheia acte juridice în limitele mandatului primit, fie în numele societăţii – mamă, fie în nume propriu, dar pe socoteala firmei primare.

Concluzionând, a arătat că doar societatea – mamă are aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii proprii, sucursala fiind doar un dezmembrământ fără personalitate juridică, iar toate drepturile şi obligaţiile atribuite sucursalei sunt, de fapt, ale societăţii – mamă, orice drept şi orice obligaţie născându-se în patrimoniul societăţii – mamă, sucursala neputând încheia acte sau dobândi sub aspect material drepturi în nume propriu.

În continuare, a mai adăugat că în contractul de credit, creditorul este CEC Bank SA, care a semnat contractul prin intermediul Sucursalei Rm.Vâlcea a băncii.

Pe fondul cauzei, a arătat că imobilul ce se doreşte a fi dat în plată este proprietatea reclamantului şi a soţiei acestuia, aşa cum rezultă din extrasele de carte funciară, iar contractul de credit a fost semnat de ambii soţi.

A susţinut că reclamantul nu poate promova de unui singur o acţiune ce are ca scop final transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului bun comun, deoarece, în această situaţie, este necesar acordul expres al ambilor soţi, iar în cazul de faţă lipseşte acordul soţiei.

În drept, a invocat prevederile art. 56 C. proc. civ., art. 8 alin. 2 din Legea nr. 77/2016, art. 7 din OUG nr. 99/2006.

A solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi judecarea cauzei în lipsă.

Întâmpinării formulate a ataşat, în fotocopie, ordinul pentru aprobarea modificării Statutului CEC Bank – SA, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanțelor nr. 425/2008, publicat în M.Of. nr. 882/01.11.2019, partea I, contractul de credit nr. /27.08.2008 şi extrase carte funciară.

A fost ataşat, spre consultare, dosarul nr. /288/2016 al Judecătoriei Rm.Vâlcea.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

La termenul din data de 21.05.2021, excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea a fost unită cu fondul cauzei.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, Judecătoria Drăgăşani a reţinut că, la data de 27.08.2008, a fost încheiat contractul de credit nr. /27.08.2008 (filele 17-19), între CEC Bank SA prin Sucursala Rm.Vâlcea, CUI …, reprezentată prin DD şi MS, în calitate de creditor, şi GAE, în calitate de client, prin care s-a acordat clientului un credit în valoare de 142000 lei pentru cumpărare imobil (casă şi teren), situat în Comuna M,  contractul fiind semnat de CEC Bank Sucursala Vâlcea şi de către client, GAE şi soţia acestuia CCD.

La data de 28.08.2008 a fost încheiat contractul de garanţie reală imobiliară nr. /28.08.2008 între CEC Bank SA – Sucursala Rm.Vâlcea şi GAE şi GCD prin care s-a convenit constituirea şi intabularea ipotecii de rangul I în favoarea Băncii pentru valoarea de 142000 lei, plus dobânzile, dobânzile majorate, costurile şi spezele aferente asupra imobilelor constând în teren curţi-construcţii în suprafaţă de 529 mp situat în intravilanul com. M, , punctul In Lunca, jud. Vâlcea, împreună cu casa de locuit în suprafaţă construită de 92 mp, situată pe acest teren, nr. Cad. .., înscrise în CF nr…. a com. M, jud. Vâlcea, împreună cu cota indiviză de ¼ dintr-un teren în suprafaţă de 611 mp cu destinaţia  drum acces, situat în intravilanul com. M, jud. Vâlcea, nr. Cad. , înscris în CF nr.  a Com. M, contractul fiind semnat de CEC Bank Sucursala Rm.Vâlcea şi GAE şi GCD, în calitate de garanţi.

Potrivit extrasului de carte funciară (fila 20 – nr. CF  ../31.05.2016) a fost notat, la secţiunea Sarcini, contractul de garanţie reală imobiliară nr. /28.08.2008 emis de BNP EP, asupra cotei de ¼ proprietatea lui GAE, căsătorit cu GCD, în favoarea CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea.

Potrivit extrasului de carte funciară (fila 21  - nr. CF /31.05.2016) a fost notat la secţiunea Sarcini, contractul de garanţie reală imobiliară nr. /28.08.2008 emis de BNP EP asupra cotei de 1/1 drept de proprietate al lui GAE, căsătorit cu GCD, în favoarea CEC Bank SA.

În ambele extrase de carte funciară a fost notată, la datele de 27.01.2015 şi, respectiv, 22.01.2015, urmărirea silită imobiliară în favoarea CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive de folosinţă, invocată de către pârâtă, prin întâmpinare (notată din cauza unei erori de tehnoredactare, în mod eronat, excepţia capacităţii de folosinţă în încheierea din data de 21.05.2021), instanţa a reţinut:

În primul rând, potrivit art. 56 C. proc. civ.,  care reglementează capacitatea procesuală de folosinţă:

(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.

(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

(3) Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Aşa fiind, din această perspectivă, având în vedere că, potrivit reglementării legale, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, chiar şi entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, având în vedere ordinul pentru aprobarea modificării Statutului CEC Bank – SA, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanțelor nr. 425/2008, publicat în M.Of. nr. 882/01.11.2019, partea I (fila 16), depus la dosar chiar de către intimată, care atestă înfiinţarea legală a sucursalelor CEC Bank SA, prin care îşi desfăşoară activitatea, precum şi împrejurarea că CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea s-a angrenat în raporturi juridice, aşa cum rezultă din expunerea de mai sus a situaţiei de fapt (încheierea contractului de garanţie imobiliară, notarea de sarcini în cartea funciară inclusiv în favoarea sa, declanşarea procedurii de executare silită şi notarea în cartea funciară, dovedind că are folosinţa drepturilor civile), instanţa apreciază că CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea are capacitate procesuală de folosinţă, putând sta în judecată, în calitate de parte.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală a acesteia, trebuie menţionat că, această noţiune reprezintă existenţa unei identităţi între cel împotriva căruia este îndreptată cererea şi cel obligat, în acelaşi raport juridic dedus judecăţii.

Spre deosebire de capacitatea procesuală, care se apreciază în general, pentru o anumită categorie, calitatea procesuală se determină în concret, la speţă, în raport cu litigiul dedus judecăţii. În privinţa pârâtului, trebuie verificat, pornind de la acelaşi raport juridic, dacă el este cel obligat în acel raport.

Aşa cum rezultă din ordinul anterior menţionat, cât şi din susţinerile pârâtei, societatea – mamă îşi desfăşoară activitatea prin sucursale.

Or, atât timp cât contractul de garanţie imobiliară nr. /28.08.2008 (filele 14-16 dosar /223/2016) a fost încheiat de CEC Bank SA – Sucursala Vâlcea, cu sediul în Mun. Rm.Vâlcea,  jud. Vâlcea, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. .., CUI .., în calitate de creditor, asumându-şi implicit drepturile şi obligaţiile ce derivă din acesta, în condiţiile în care are sediu distinct de cel al societăţii – mamă, fiind înregistrată în Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, şi având conducere proprie (director şi director operaţiuni), iar contractul de credit a fost încheiat între CEC Bank SA, prin sucursala Vâlcea, fiind semnat de CEC Bank SA Sucursala Vâlcea, raportat la prevederile legale anterior amintite, instanţa apreciază că excepţia ar fi întemeiată doar în situaţia în care nu ar avea folosinţa dreptului ce face obiectul raportului juridic dedus judecăţii, situaţie ce nu poate fi reţinută în speţă.

Aşa fiind, concluzionând, instanţa a apreciat că pârâta poate sta în judecată în această calitate, astfel că va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive de folosinţă.

Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că, prin decizia civilă nr. ../A/08.01.2019 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr…/288/2016**, a fost admis apelul declarat de apelantul-pârât GAE, cu domiciliul în…,  împotriva sentinţei civile nr. .. din 15 martie 2017 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea în dos. nr. /288/2016, în contradictoriu cu intimata-reclamantă CEC BANK S.A., cu sediul  în sector 3, Bucureşti, având ca obiect contestaţie creditor/Legea 77/2016, s-a schimbat sentința în sensul ca a fost respinsă contestația formulată de CEC BANK.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reţinut că, potrivit Deciziei nr. 623/2016  pronunțate de Curtea Constituțională, verificarea condițiilor impreviziunii și aplicarea acesteia sunt obligatorii pentru instanță ceea ce înseamnă că instanța nu se poate prevala de faptul că pârâtul nu a invocat impreviziunea pentru a admite contestația formulată de creditor.

Ca atare, și în speță, instanța era obligată să pună în discuția părților verificarea condițiilor impreviziunii și să administreze probatoriu în acest sens.

Mai mult decât atât, intimata creditoare cunoștea situația materială a debitorului, așa cum rezultă din adresa 15051/11.10.2018 (f.28).

 În dovedirea condițiilor impreviziunii, apelantul a depus la dosar adeverințe de venit atât pentru el cât și pentru soția sa pe perioada cuprinsă între 2010 și 2017 (f.30-37).

În urma probatoriului administrat, Tribunalul a reţinut că în cauză sunt întrunite condițiile impreviziunii, iar notificarea formulată de debitor privind darea în plată a imobilului îndeplinește toate condițiile prevăzute de Legea 77/2016, motiv pentru care a apreciat contestația formulată de CEC Bank ca nefondată şi a respins-o, ca atare.

Urmare a rămânerii definitive a soluţiei de respingere a contestaţiei formulate de CEC Bank SA, debitorii GAE şi GCD au procedat la notificarea CEC Bank SA – Sucursala Vâlcea, prin intermediul Cabinet Avocat DS, notificare înregistrată la CEC Bank SA – Sucursala Vâlcea sub nr. VLB /24.07.2019, prezentându-se la biroul notarial BIN SL, la data de 09.08.2019, în vederea întocmirii unui contract de dare în plată.

La data stabilită, creditorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a se prezenta la notarul public indicat în cuprinsul notificării.

Potrivit art. 7 alin. 6 din Legea nr. 77/2016, în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispoziţiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informaţiilor şi a înscrisurilor, cât şi în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.

Potrivit art. 8 din acelaşi act normativ,

(1) În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul.

(3) Până la soluţionarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(4) Acţiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

(5) Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispoziţiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 10 din acelaşi act normativ,

(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.

În ceea ce priveşte susţinerea pârâtei în sensul că, imobilul ce se doreşte a fi dat în plată este proprietatea reclamantului şi a soţiei acestuia, aşa cum rezultă din extrasele de carte funciară, contractul de credit a fost semnat de ambii soţi, reclamantul nu poate promova de unul singur o acţiune ce are ca scop final transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului bun comun, deoarece, în această situaţie, este necesar acordul expres al ambilor soţi, iar în cazul de faţă lipseşte acordul soţiei, instanţa a reţinut că, la fila 61 - dosar 6301/288/2016 se află procura dată de GCD soţului său, GAE, în vederea reprezentării sale în relaţia cu CEC Bank SA – Sucursala Rm.Vâlcea, în faţa oricărei instituţii, persoane fizice şi persoane juridice în vederea îndeplinirii procedurilor prevăzute de legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile, în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cu ocazia semnării actului de dare în plată cu creditoarea CEC Bank SA – Sucursala RmVâlcea, în legătură cu imobilele proprietatea lor constând în constând în teren curţi-construcţii în suprafaţă de 529 mp situat în intravilanul com. M, împreună cu casa de locuit în suprafaţă construită de 92 mp, situată pe acest teren, nr. Cad. 2036, înscrise în CF nr.  a com. M, jud. Vâlcea, împreună cu cota indiviză de ¼ dintr-un teren în suprafaţă de 611 mp cu destinaţia  drum acces, situat în intravilanul com.M, jud. Vâlcea, nr. Cad. , înscris în CF nr.  a Com. M.

Mai mult, trebuie observat că notificarea emisă în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. 6 din Lege nr. 77/2016 este semnată de ambii soţi, prin avocat, la dosar aflându-se împuternicirea avocaţială pentru cei doi (filele 7-9).

Potrivit art. 643 C. civ.,

(1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.

(2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari.

(3) Când acţiunea nu este introdusă de toţi coproprietarii, pârâtul poate cere instanţei de judecată introducerea în cauză a celorlalţi coproprietari în calitate de reclamanţi, în termenul şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură civilă pentru chemarea în judecată a altor persoane.

Aşa fiind, având în vedere aspectele anterior prezentate, instanţa apreciază că, în speţă, nu poate fi vorba de lipsa acordului soţiei debitorului cu privire la finalizarea procedurii de dare în plată iniţiată de aceştia, criticile pârâtei nefiind întemeiate.

În final, apreciind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 77/2016, instanţa a admis cererea formulată de reclamantul GAE în contradictoriu cu pârâta CEC Bank SA  Sucursala Râmnicu Vâlcea.

A constatat stinse obligaţiile născute din Contractul  de credit nr. …/27.08.2008 şi din contractul de garanţie reală imobiliară nr./28.08.2008 (autentificat de BNP PE prin încheierea nr. /28.08.2008), încheiat în vederea garantării contractului de credit menţionat.

A constatat transmis dreptul de proprietate al imobilului teren curţi-construcţii în suprafaţă de 529 mp situat în intravilanul com. M, jud. Vâlcea, împreună cu casa de locuit în suprafaţă construită de 92 mp, situată pe acest teren, nr. Cad. 2036, înscrise în CF nr. 1748 a com. M, jud. Vâlcea, împreună cu cota indiviză de ¼ dintr-un teren în suprafaţă de 611 mp cu destinaţia  drum acces, situat în intravilanul com. M, jud. Vâlcea, nr. Cad. , înscris în CF nr.  a Com. M, către creditor.

Constatând culpa procesuală a pârâtei, a obligat-o pe aceasta la plata către reclamantul GAE a sumei de 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva sentinţei civile nr./22.07.2021, a declarat apel pârâta, CEC BANK S.A., solicitând în esenţă admiterea apelului şi, schimbându-se în tot sentinţa apelată, respingerea acţiunii formulata de GAE, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

In fapt arată apelantul că:

Instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CEC Bank SA Sucursala Râmnicu Vâlcea, reţinând ca din eroare de redactare aceasta excepţie a fost notata ca fiind excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţa. Dar banca a invocat chiar excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţa a sucursalei, iar nu lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia. In acest sens, arătam ca toate argumentele dezvoltate la punctul II din întâmpinare se refera la lipsa capacităţii procesuale de folosinţa a sucursalei, iar aceasta excepţie a fost întemeiata pe dispoziţiile art.56 Cod procedura civila si nu pe cele ale art.36 din acelaşi act normativ.

In plus, Judecătoria Drăgășani a motivat soluţia pronunţată prin aceea ca Sucursala Râmnicu Vâlcea are sediu distinct de al CEC Bank SA, a fost înregistrata in Registrul Comerţului Vâlcea si are conducere proprie (director si director de operaţiuni), iar contractul de credit a fost semnat de către CEC Bank SA prin Sucursala Râmnicu Vâlcea, in consecinţa a apreciat ca in speţa de fata sucursala are folosinţa dreptului ce face obiectul raportului juridic dedus judecăţii.

Însă, aşa cum a dezvoltat pe fondul cauzei, societatea care are personalitate juridica este CEC Bank SA, cu sediul in București, Calea Victoriei. Banca isi desfăşoară activitatea prin sucursale si agenţii, care nu sunt societăţi de sine stătătoare, ci doar dezmembrăminte ale societăţii mama, fără personalitate juridica. Deci, conform legii (art.43 alin.1 din Legea nr.31/1990, art.7 alin.1A1 din OUG nr.99/2006 si art.4 alin.1 pct.17 din Regulamentul (UE) nr.575/2013) si propriului statut (art.4.2), sucursala face parte din structura organica a societăţii primare fondatoare - CEC Bank SA - doar aceasta având calitatea de subiect de drept distinct. înregistrarea sucursalei in Registrul Comerţului si atribuirea codului de identificare fiscala nu conferă sucursalei personalitate juridica ci, potrivit art.187 Cod civil, atributele persoanei juridice sunt: organizarea de sine stătătoare si patrimoniul propriu, ceea ce nu este cazul unei sucursale bancare.

In acest sens, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie {Secţia Civila II) - prin Decizia nr.284/2016 -a stabilit ca sucursala nu are aptitudinea de a avea drepturi si obligaţii proprii fiindcă nu deţine capacitate civila de folosinţa si nici un patrimoniu propriu, drepturile si obligaţiile atribuite sucursalei sunt de fapt ale societăţii-mama, orice drept si orice obligaţie se poate naşte doar in patrimoniul societăţii mama si doar in cazul existentei unui mandat acordat de societatea-mama pentru încheierea actului.

Deci Sucursala Râmnicu Vâlcea nu s-a angajat in nume propriu in raporturile cu intimatul, ci in numele si pe seama CEC Bank SA, in limita competentelor date prin Regulamentul de Organizare si Funcţionare al băncii. Iar sucursala a reprezentat CEC Bank SA in activitatea de creditare conform atribuţiilor acordate prin ROF, conform căruia comitetul de credite al sucursalei „analizează si decide asupra cererilor si propunerilor de facilitaţi de credit (PFC) precum si emiterea de oferte indicative de creditare, care sunt de competenta sa, conform limitelor aprobate de Consiliul de Administraţie, reglementarilor interne si legislaţiei in materie".

De asemenea, tot Regulamentul de Organizare si Funcţionare (in vigoare la data acordării creditului) prevede ca directorul sucursalei reprezintă Banca si unităţile pe care le coordonează in relaţiile cu terţii, in limitele competentelor atribuite prin ROF si are drept de semnătura întâi; însă acesta este subordonat Preşedintelui Băncii. Deci directorul si directorul operaţiuni ai Sucursalei Râmnicu Vâlcea au semnat contractul de credit împreună cu intimatul Gheorghe Adrian Emilian, in baza mandatului ce le-a fost acordat de către conducerea CEC Bank SA.

In consecinţa, întreaga activitate a sucursalei se desfăşoară strict in limitele acordate de CEC Bank SA. Nici faptul ca Sucursala Râmnicu Vâlcea a semnat contractul de credit si cel de garanţie imobiliara cu intimatul si nici notarea sarcinilor in cartea funciara in favoarea sucursalei, nu sunt de natura sa ii confere acesteia personalitate juridica si nici sa conducă la concluzia ca ne aflam sub imperiul dispoziţiilor art.56 alin.2 Cod procedura civila, deoarece activitatea sucursalelor instituţiilor de credit este guvernata de legislaţia speciala in materie, citata mai sus, care prevede imperativ ca sucursalele nu au personalitate juridica.

În drept, au fost invocate toate dispoziţiile legale invocate in cuprinsul cererii de apel.

În baza art.411 alin.1 pct.2 C. pr. civ., apelanta a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

S-a solicitat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei si, in plus, s-a anexat cererii de apel extras din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ediţia decembrie 2007).

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant, GAE a solicitat respingerea apelului formulat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală având în vedere următoarele aspecte:

Potrivit art. 56 alin. (2) C. proc. Civ.: „Asociaţiile şi societăţile sau alte entităţi care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere."

Din textul legal, se desprind mai multe cerinţe care, cumulativ, atrag incidenţa art. 56 alin. (2) C. proc. civ., respectiv:

-să existe o societate tară personalitate juridică;

-societatea să aibă calitatea de pârâtă:

-societatea să aibă organe proprii de conducere.

în cauză, s-a dovedit că pârâta îndeplineşte cumulativ cerinţele legii pentru a sta în judecată în calitate de pârâtă, respectiv:

-este o societate fără personalitate juridică, fiind o sucursală, care, potrivit art. 43 din Legea nr. 3 1/1990, nu are personalitate juridică;

-are calitatea de pârâtă în cauză, astfel cum rezultă din acţiunea introductivă;

-are organe proprii de conducere, astfel cum rezultă, în mod cert, din probaţiunea administrată în cauză.

Înscrisurile depuse dovedesc pe deplin faptul că pârâta s-a angajat în raporturi cu reclamantul, proprio nomine, prin organele proprii de conducere ale sucursalei.

Contractul de împrumut şi de garanţie au fost semnate în nume propriu, prin reprezentanţii sucursalei;

Angajamentele de plată, care reprezintă act suplimentar la contractual de credit şi garanţie s-a luat tot în faţa sucursalei, notificarea de dare în plata a fost adresată lot pârâtei, sarcinile fiind înscrise în cartea funciară în favoarea CEC Bank, respectiv Cec Bank  Sucursala Rm. Vâlcea.

Toate aceste înscrisuri dovedesc pe deplin că pârâta CEC Bank Sa Sucursala Rm.Vâlcea, sucursală fără personalitate juridică, are organe proprii de conducere, s-a angajat în diverse raporturi contractuale în nume propriu, s-a identificat în faţa autorităţilor publice în nume propriu, ca sucursală, şi, deci, poate sta în judecată ca pârâtă, având organe proprii de conducere.

Aşadar ,poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, chiar şi entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, astfel cum rezultă şi din Ordinul pentru aprobarea modificării statutului CEC Bank Sa aprobat prin Ordinul Ministrului Economiei şi finanțelor nr. 425/2008 depus la dosar chiar de către apelantă , care atestă înfiinţarea legală a sucursalelor CEC Bank SA, prin care îşi desfăşoară activitatea.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că CEC Bank SA Sucursala Rm. Vâlcea s-a angrenat în raporturi juridice ( încheierea contractului de garanţie imobiliară, notarea de sarcini în CF inclusiv în favoarea sa, declanşarea procedurii executării silite şi notarea în cartea funciară, dovedind astfel că are capacitate procesuală de folosinţă.

Aşa cum rezultă din ordinul anterior menţionat, cât şi din susţinerile pârâtei, societatea - mamă îşi desfăşoară activitatea prin sucursale. Or, atâta timp cât contractul de garanţie imobiliară nr. /28.08.2008 (filele 14-16 dosar 6301/223/2016) a fost încheiat de CEC Bank SA - Sucursala Vâlcea, cu sediul în Mun. Rm.Vâlcea,  înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. /448/14.10.1998, CUI , în calitate de creditor, asumându-şi implicit drepturile şi obligaţiile ce derivă din acesta, în condiţiile în care are sediu distinct de cel al societăţii - mamă, fiind înregistrată în Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, şi având conducere proprie (director şi director operaţiuni), iar contractul de credit a fost încheiat între CEC Bank SA. prin sucursala Vâlcea, fiind semnat de CEC Bank SA Sucursala Vâlcea, raportat la prevederile legale anterior amintite, instanţa apreciază că excepţia ar fi întemeiată doar în situaţia în care nu ar avea folosinţa dreptului ce face obiectul raportului juridic dedus judecăţii, situaţie ce nu poate fi reţinută în speţă. Aşa fiind, concluzionând, instanţa apreciază că pârâta poate sta în judecată în această calitate, astfel că va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive de folosinţă.

Există o multitudine de entităţi/asociaţii/societăţi care nu au personalitatea juridică conferită de lege, dar activează în viaţa cotidiană, se angrenează în raporturi juridice şi, potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) C. proc. civ., pot sta în judecată ca pârâte, deci se poale afirma că au recunoscută o capacitate de folosinţă (chiar limitată), de a sta în judecată, în calitate de pârâte.

Or, dacă legiuitorul a statuat expres că „Asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere", în mod cert, şi sucursalele, entităţi reglementate de Legea societăţilor, tară personalitate juridică, au capacitatea de folosinţă necesară pentru a sta în judecată ca pârâte.

Prevederile art. 43 din Legea nr. 31/1990 nu menţionează ca sucursalele nu au capacitate de folosinţa, ci menţionează doar ca acestea nu au personalitate juridică.

Doctrina şi practica în materie societară a recunoscut că, în măsura în care se recunoaşte de către societatea-mama o autonomie de acţiune sucursalei - autonomie dovedită de activităţile derulate de sucursală în planul relaţiilor economice, prin organele proprii de conducere - aceasta poate sta în judecată ca pârâtă, chiar dacă nu are personalitate juridică, potrivit legii.

Intenţia legiuitorului a fost de a recunoaşte o capacitate de folosinţă, specială, atipică, limitată, societăţilor/asociaţiilor/entităţilor care nu au personalitate juridică, respectiv capacitatea de a sta în judecată ca pârâte, dacă există organe proprii de conducere a fost clară.

Trebuie subliniată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Maria Stoicescu contra României, hotărârea din 26 iulie 201 1, care relevă o problemă generatoare atât de încălcări ale dreptului de acces la instanţă, cât şi de practică neunitară. Astfel, Curtea a observat că faptul de a avea acces la căile de atac interne, doar pentru ca acţiunea să fie respinsă, ca urmare a interpretării calităţii procesuale pasive a unei autorităţi pârâte, (...), poate ridica o problemă din perspectiva art. 6 parag. I din Convenţie. Gradul de acces oferit de legislaţia naţională şi interpretarea acesteia de către instanţele naţionale trebuie să fie, de asemenea, suficiente pentru a asigura individului dreptul la un tribunal, având în vedere principiul preeminenţei statului de drept, într-o societate democratică. Pentru ca dreptul de acces să fie eficient, o persoană trebuie să aibă posibilitatea evidentă, efectivă, de a contesta un act care îi încalcă drepturile sale (a se vedea, mutatis mutandis, Bellet c. Franţei, hotărârea din 4 decembrie 1995, parag. 36, şi FE c. Franţei, hotărârea din 30 octombrie 1998, parag. 46 şi 47). (Decizia nr. 3502/2014 a ICC.I).

Potrivit art. 7 pct. 31 din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, sucursala este orice unitate operaţională dependentă din punct de vedere juridic de o instituţie de credit sau de o instituţie financiară, care efectuează în mod direct toate sau unul dintre activităţile acesteia.

In conformitate cu prevederile art. 2 din Ordinul nr. 979/2005, Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A. este persoană juridică română organizată în forma juridică a unei societăţi pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea ca bancă, în conformitate cu prevederile legislaţiei aplicabile, ale prezentului statut şi ale regulamentului propriu de funcţionare adoptat de Bancă.

Regulamentul de funcţionare al sucursalelor judeţene şi municipiului Bucureşti prevede, prin alin. (5) al Cap. II, că directorul general (zonal)/directorii sucursalelor/directorul Sucursalei Municipiului Bucureşti reprezintă CEC S.A. în faţa autorităţilor publice, precum şi în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice, în legătură cu activitatea unităţilor pe care le conduc.

Acelaşi Regulament stipulează, la Cap. II pct. 1, secţiunea Funcţii, lit. c), faptul că directorul sucursalei reprezintă CEC în raporturile cu autorităţile publice, instituţii, celelalte bănci, cu alte persoane juridice şi fizice, în legătură cu activitatea sediilor secundare pe care le conduce, angajând patrimonial Banca, în limita competenţelor primite.

In cadrul CEC Bank S.A. (fostă Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A.) funcţionează, aşadar, un sistem de reprezentare a persoanei juridice de către persoanele împuternicite prin reglementări proprii, în special în raporturile juridice care au legătură cu activitatea entităţilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, neputându-se concluziona că actele întreprinse în aceste condiţii nu sunt tăcute de însăși persoana juridică.

Sistemul dle delegare de competenţă în favoarea conducătorilor sediilor secundare ale băncii, conform regulamentului de funcţionare adoptat cu respectarea cadrului normativ anterior arătat, determină în mod concret capacitatea unei anumite categorii de salariaţi ai băncii, în speţă conducătorii sediilor secundare, de a angaja în mod legal banca.

Faţă de cele menţionate solicită să se dispună respingerea apelului formulat şi obligarea apelantei la plata cheltuieli de judecată.

S-a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.205 C.proc.civ.

Examinând sentinţa apelată  în raport de motivele invocate şi de textele legale incidente, tribunalul constată că apelul este întemeiat, având în vedere următoarele considerente:

În primul rând,  se constată că prima instanţă a respins ,,excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a CEC Bank-Sucursala Rm. Vâlcea”, deşi partea a invocat lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a CEC Bank- Sucursala Rm. Vâlcea, considerând că aceasta a săvârşit o eroare materială.

Tribunalul reţine că pârâta apelantă s-a exprimat corect şi a redactat corect excepţia prin raportare la din poziţiile art. 32 C. pr. civ., conform cărora: ,, (1) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:  a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenţie;  d) justifică un interes. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul apărărilor.”

Textul de lege enumeră condiţiile de exercitare ale acţiunii civile identificând distinct calitatea procesuală de capacitatea procesuală.

În continuare, art. 36 C. pr. civ. defineşte calitatea procesuală ca fiind ,,...identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.”

În fine, art. 40 din acelaşi cod dispune că ,, (1) Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz.

(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea şi a altor sancţiuni prevăzute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despăgubit, potrivit dreptului comun.”

Motivele invocate de pârâta apelantă în întâmpinarea formulată în faţa primei instanţe demonstrează că excepţia pe care a ridicat-o este aceea a lipsei capacităţii procesuale pasive întrucât, potrivit art. 43 alin.1 din legea nr. 31/1990, ,, (1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona.”

Pe de altă parte, prima instanţă a respins excepţia prin raportare la dispoziţiile art. 56 C. pr. civ.,  cu motivarea că ,,poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, chiar şi entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, având în vedere ordinul pentru aprobarea modificării Statutului CEC Bank – SA, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanțelor nr. 425/2008, publicat în M.Of. nr. 882/01.11.2019, partea I (fila 16), depus la dosar chiar de către intimată, care atestă înfiinţarea legală a sucursalelor CEC Bank SA, prin care îşi desfăşoară activitatea, precum şi împrejurarea că CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea s-a angrenat în raporturi juridice, aşa cum rezultă din expunerea de mai sus a situaţiei de fapt (încheierea contractului de garanţie imobiliară, notarea de sarcini în cartea funciară inclusiv în favoarea sa, declanşarea procedurii de executare silită şi notarea în cartea funciară, dovedind că are folosinţa drepturilor civile), instanţa apreciază că CEC Bank SA Sucursala Rm.Vâlcea are capacitate procesuală de folosinţă, putând sta în judecată, în calitate de parte.”

Într-adevăr, potrivit art. 56 alin.1 şi 2 C. pr. civ., ,,(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.

(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.”

Deci, prin derogare de la dispoziţiile art. 56 alin.1 C. pr. civ., şi anume de la regula că, pentru a fi parte în proces, persoana fizică sau juridică trebuie să aibă capacitate procesuală de folosinţă, legea instituie o excepţie aplicabilă entităţilor juridice menţionate în cuprinsul art. 56 alin.2 C. pr. civ., care prevede faptul că pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

Dat fiind caracterul de excepţie de la regulă, care impune o strictă interpretare şi aplicare, pot fi parte în proces numai entităţile juridice indicate de alin.2, respectiv asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică dacă sunt constituite potrivit legii, iar nu oricare alte entităţi juridice lipsite de capacitate procesuală de folosinţă,

Astfel, se poate încadra în prevederile art. 56 alin.2 C. pr. civ. societatea fără personalitate juridică prevăzută de art. 1881 alin.3 N. C. civ, care poate fi reprezentată, în concret, de societatea simplă sau de alt tip de societate reglementat de lege şi lipsit de personalitate juridică. De asemenea, potrivit art. 1883 N. C. civ., societăţile supuse condiţiei înmatriculării conform legii şi rămase neînmatriculate, precum şi societăţile de fapt sunt asimilate societăţilor simple, astfel încât şi acestea sunt vizate de excepţia art. 56 alin. 2 C. pr. civ.

Rezultă din cele reţinute că sucursalele societăţilor comerciale înmatriculate potrivit dispoziţiilor legale nu fac parte din excepţia instituită de art. 56 alin.2 C. pr. civ.

Nu pot fi avute în vedere dispoziţiile art. 7 pct. 31 din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, ori ale art. 2 din Ordinul nr. 979/2005, Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A. sau Regulamentul de funcţionare al sucursalelor judeţene şi municipiului Bucureşti, invocate de intimat prin întâmpinare, tocmai pentru că aceste acte normative instituie ,,un sistem de reprezentare a persoanei juridice de către persoanele împuternicite prin reglementări proprii, în special în raporturile juridice care au legătură cu activitatea entităţilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, neputându-se concluziona că actele întreprinse în aceste condiţii nu sunt făcute de însăși persoana juridică”

Aşadar, chiar dacă contractul de credit nr. RQ08083009265392/27.08.2008 a fost încheiat  de reclamantul intimat la Sucursala Rm. Vâlcea, raportul juridic s-a încheiat cu CEC Bank S.A., cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 13, sectorul 3, sucursala având numai calitatea de mandatar, aşa cum se menţionează în chiar prima frază a contractului prin folosirea prepoziţiei ,,prin”.

În speţă, nu sunt aplicabile statuările CEDO  în cauza Maria Stoicescu contra României, hotărârea din 26 iulie 2011 întrucât Curtea a stabilit că atunci când o entitate publică este răspunzătoare de daune, ,,obligaţia pozitivă a statului de a facilita identificarea pârâtului corect este cu atât mai importantă” (deci se referea la calitate procesuală pasivă), spre deosebire de cauza dedusă judecăţii în care reclamantul nu ar fi trebuit să aibă îndoieli asupra identităţii pârâtului şi nici asupra entităţii cu capacitate procesuală de folosinţă raportat la regimul juridic unitar al persoanelor juridice şi la practica judiciară consecventă în a constata că sucursalele nu au personalitate juridică.

Or, în speţă, reclamantul, prin apărător a insistat şi în faţa instanţei de apel, la termenul din 26.11.2021, că a înţeles să cheme în judecată sucursala iar nu societatea mamă, singura aptă să fie titulara drepturilor şi obligaţiilor civile asumate în cadrul activităţii desfăşurate, insistenţă determinată de interpretarea proprie a dispoziţiilor art. 56 alin. 2 C. pr. civ.

Pentru motivele arătate, se constată că prima instanţă, în mod greşit a calificat şi respins excepţia invocată de pârâtă, astfel că se va face aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. 2 şi art. 453 alin.1 C. pr. civ.

Domenii speta

Spete similare