Minori si familie. Pensie intretinere

Asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/30.03.2022, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B A, CNP , cu domiciliul în comuna C, jud. O, cu domiciliul procesual ales la cab. av. N P, cu sediul în, jud. O în contradictoriu cu pârâtul S P, CNP , cu domiciliul în comuna C,  jud. O, cu domiciliul procesual ales la cab. av. O O, cu sediul în jud. O, ca neîntemeiată.

A fost obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în fapt, minora S I A, născută la data de 19 august 2006, este fiica reclamantei S A şi  a pârâtului S P.

Prin Sentinţa civilă nr. X din data de 12.05.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre cei doi soţi, s-a dispus ca autoritatea părintească să fie realizată în comun de ambii părinţi cu privire la minoră, a fost stabilită locuinţa minorei la domiciliul mamei, fiind obligat tatăl la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/6 din veniturile sale nete, lunar, sumă ce urma să fie achitată de acesta de la data de 12.02.2021, data introducerii acţiunii şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligaţiei, pensia de întreţinere urmând a fi plătită până la data de 25 a fiecărei luni.

Instanţa a reţinut că pârâtul mai are întreţinere un copil major aflat în continuarea studiilor, fiind obligat prin Sentinţa civilă nr. X/25.11.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 la plata unei pensii de întreţinere în favoarea fiicei majore S A S, hotărâre care chiar dacă nu este definitivă, însă este executorie în lumina dispoziţiilor art. 448 Cod procedură civilă (f. 58-61).

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul cauzei de faţă, reclamanta a învestit instanţa cu o cerere de modificare a pensiei de întreţinere, în sensul majorării pensiei de întreţinere raportat la veniturile obţinute de pârât în Spania. 

În ceea ce priveşte modificarea obiectul cererii din concluziile pe fond (stabilirea unei pensii de întreţinere la venitul minim pe economie din Spania), instanţa a apreciat că atât timp cât reclamanta nu a înţeles să-şi modifice cererea de chemare în judecată în condiţii procedurale, deşi era termenul de judecată la care această modificare putea opera, însă solicitarea de stabilire a pensiei de întreţinere la venitul minim pe economie din Spania a fost solicitată prin concluziile pe fondul cauzei, după ce instanţa a declarat încheiată cercetarea procesului şi a deschis dezbaterile pe fond, astfel că orice solicitare extrinsecă cererii  de chemare în judecată  nu poate fi primită şi nu va fi analizată.

Dispoziţia instanţei vine şi pe fondul respectării principiului contradictorialității şi dreptului la apărare. În condiţiile în care instanţa ar analiza cererea formulată de reclamantă, solicitată prin concluziile pe fond ale cauzei, pârâtului i-ar fi încălcat dreptul de  a-şi formula apărarea în raport de cererea reclamantei, de a invoca excepţii, apărări şi de a propune probe în raport de temeinicia/netemeinicia susţinerilor reclamantei. 

Prin urmare, în vederea respectării principiului disponibilității, instanţa a analizat cererea aşa cum a fost formulată de reclamantă – respectiv majorarea pensiei de întreţinere în raport de veniturile pe care pârâtul le realizează în Spania.

În drept, conform art. 527 din codul civil, ,,poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, iar la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale sale”.

Potrivit art. 529 alin. 2 din codul civil ,,când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii”, iar conform art. 531 alin. 1 din codul civil ,,dacă se iveşte o schimbare în ceea ce privesc mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei”.

În cauză, instanţa a constatat că minora S I A este beneficiara unei pensii de întreţinere din partea tatălui său, pârâtul S P, în cotă procentuală  de 1/6 din veniturile nete ale tatălui său (în baza Sentinţei Civile nr. X/12.05.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021).

La stabilirea pensiei de întreţinere, instanţa a avut în vedere atât starea de nevoie a creditorului întreţinerii, cât şi existenţa mijloacelor de existenţă a debitorului întreţinerii, precum şi faptul că acesta datorează întreţinere în mod prioritar.

În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere instanța a apreciat la acel moment că se impune stabilirea unei cote procentuale care să îl determine întrucât spre deosebire de fixarea unei pensii de întreținere în cuantum fix, prin stabilirea pensiei de întreținere într-o cotă procentuală care se va aplica la veniturile nete lunare ale pârâtului se preîntâmpină cheltuielile suplimentare ulterioare ale părților cu cererile de majorare sau reducere a cuantumului pensiei de întreținere în situațiile în care veniturile debitorului obligației de întreținere variază de la o lună la alta, așa cum era situația în cauza respectivă, astfel că prin acest mod de stabilire a pensiei de întreținere, cuantumul la care a fost obligat pârâtul și la care era îndreptățită minora, a apreciat instanţa la acel moment că va fi întotdeauna direct proporțional cu nivelul veniturilor lunare nete ale debitorului obligației.

Prin urmare, contrar susţinerii reclamantei, instanţa a constatat că pensia de întreţinere a fost stabilită în cotă procentuală în raport de veniturile nete ale debitorului întreţinerii indiferent din ce stat sunt obţinute şi nu doar în raport de veniturile realizate de pârât în România. Că sunt obţinute în România sau că sunt obţinute în Spania, la acest moment minora I A prin reprezentantul legal, mama sa – reclamanta, deţine împotriva pârâtului un titlu executoriu în baza căruia îl poate obliga pe tatăl său – debitorul, în situaţia în care nu-şi onorează obligaţia de întreţinere la executare prin forţa coercitivă a statului.

De reţinut că  reclamanta nu a invocat o imposibilitate de punere în executare a titlului executoriu pe care îl deţine împotriva pârâtului şi nu a solicitat modificarea cuantumului obligaţiei de întreţinere din cotă procentuală în sumă fixă ca urmare a unei imposibilităţi de executare (deşi avea această pârghie legală în situaţia în care debitorul pârât nu-şi onora obligaţiile -în baza Regulamentului (CE) nr. 4/2009, Legea nr. 36/2012), ci s-a adresat instanţei cu o cerere de majorare a obligaţiei de întreţinere în sensul  stabilirii cuantumului procentual la veniturile din Spania obţinute de pârât.

Or, prin Sentinţa Civilă nr. X/12.05.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021, pensia de întreţinere a fost stabilită în cotă procentuală la veniturile obţinute de pârât, indiferent care este angajatorul pârâtului şi pe teritoriul cărui stat sunt obţinute, aceasta fiind raţiunea instanţei în stabilirea în procent a obligaţiei de întreţinere.

Mai mult, instanţa a constatat că reclamanta nici nu face dovada susţinerilor sale, respectiv nu face dovada că pârâtul beneficiază de un contract de muncă activ pe teritoriul Spaniol, în baza căruia obţine venituri  cu caracter de continuitate.

Deşi  a depus la dosar două adeverinţe de venit eliberate pârâtului de angajatorul din Spania - F C, S.A.T. N 961, data vechimii fiind din 28.05.2021, însă instanţa a constatat că ambele adeverinţe  sunt eliberate pentru 3, respectiv pentru 4 zile lucrate (f. 70-71), pentru perioada de lichidare: de la 01 august 2021 la data de 31 august 2021 şi de la 01 septembrie 2021 la data de 21 septembrie 2021, or nu produce nicio probă că la data sesizării instanţei pârâtul ar fi avut menţinut contractul de muncă cu angajatorul din Spania şi nici nu a solicitat concursul instanţei pentru a obţine aceste relaţii, deşi sarcina probei în raport de art. 249 Cod procedură civilă revine reclamantei, chiar dacă obiectul cauzei vizează majorare pensie de întreţinere. Biletul de avion al pârâtului (f. 66) şi dovada expedierii sumelor de 50, respectiv 54 euro (f. 76-77) instanţa a apreciat că nu sunt dovezi cu privire la  deţinerea unui loc de muncă cu forme legale şi cu caracter de continuitate de către pârât în Spania.

În privinţa procentului obligaţiei de întreţinere, instanţa a constatat că pârâtul mai are în întreţinere un copil major aflat în continuarea studiilor, astfel că instanţa a apreciat că pensia de întreţinere în favoarea minorei I A este stabilită în cuantumul maxim prevăzut de lege (1/3 pentru doi copii – 1/6 pentru minora din speţă) şi nu se impune modificarea acestui cuantum.

În ceea ce privesc veniturile la care se aplică acest procent, instanţa a opinat în principal că în baza Sentinţei Civile nr. X/12.05.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 în favoarea minorei s-a stabilit pensia de întreţinere în cotă procentuală din veniturile nete obţinute de pârât indiferent care este angajatorul pârâtului şi din ce stat face parte acesta, astfel că minora prin reprezentant legal deţine împotriva pârâtului un titlu executoriu  în privinţa pensiei de întreţinere în cotă de 1/6 din veniturile obţinute de pârât pe teritoriul statului spaniol, prin urmare solicitarea sa de majorare a pensiei de întreţinere nu poate fi primită şi a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată (art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă). Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului (art. 451 alin. 1 din codul de procedură civilă), iar  partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei (art. 452 din codul de procedură civilă).

Aşadar, reţinând culpa procesuală a reclamantei şi că pârâtul a făcut cheltuieli de judecată în prezenta cauză în cuantum de 1000 lei (onorariu avocat– conform chitanţei  f. 80), instanţa a obligat reclamanta la plata către pârât a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta B A, pentru următoarele motive:

Instanţa de fond a apreciat in mod greşit ca, apelanta - reclamanta nu a făcut dovada că intimatul pârât locuieşte si realizează venituri in Spania. Instanţa susţine că exista numai doua adeverinţe depuse de apelantă eliberate de angajatorul din Spania care nu fac dovada celor susţinute de apelantă, deşi in ele sunt date foarte exacte privind locul de munca al intimatului - parat.

Instanţa a fost sesizată a fost sesizata in 12.10.2021, iar pentru datele de 02.09.2021, 03.01.2022 există dovada expedierii sumei reprezentând pensia de întreţinere de la S P, Spania în euro (50 euro).

În hotărârea instanţei de fond se menţionează ca, apelanta- reclamanta trebuia să solicite instanţei sa facă demersuri in Spania, dar nu a făcut acest lucru. Apelanta nu a procedat  în acest fel deoarece, pe de o parte, avea dovada locului de muncă şi al angajatorului (F C, S.A.T N 961) iar pe de alta parte, exista împrejurării ca in Spania exista reglementat prin act al Guvernului salariul minim pe economie inclusiv pentru lucrătorii străini.

Probe – înscrisuri.

În temeiul art. 480 (2) C.pr.civ., solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii.

La data de 28.07.2022, intimatul pârât S P a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de apel, ca inadmisibila, şi menţinerea ca legala si temeinica a soluţiei pronunţată de către instanţa de fond, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata pentru următoarele considerente:

În fapt, prin cererea apel apelanta nu indica niciun motiv de nelegalitate al sentinţei pronunţate de către instanţa de fond, astfel aceasta a investit instanţa cu o cerere de modificare a pensiei de întreţinere, in sensul majorării pensiei de întreţinere raportat la veniturile pe care paratul le obţine in Spania.

Aceasta, in momentul in care se puneau concluzii pe fond a solicitat instanţei stabilirea pensiei de întreţinere la venitul minim pe economie in Spania - solicitând practic o modificare a cererii de chemare in judecata peste termenul legal, fără acordul paratului si nerespectând dispoziţiile procedurale in acest sens, aceasta solicitare fiind făcuta după ce instanţa a declarat încheiata cercetarea judecătoreasca si a închis dezbaterile pe fond cauzei, reiterând practic aceasta solicitare ca motiv de apel.

Apelanta a înţeles sa formuleze in instanţa o solicitare de majorare a pensiei in contextul in care prin sentinţa civila nr. X/12.05.2021 pronunţată de către Judecătoria Slatina in dosarul nr. X/311/2021 intimatul a fost obligat la plata pensiei de întreţinere in procent de 1/6 din veniturile nete lunar, suma ce urma sa fie achitata de la dala de 12,02.2021, si nu la 1/6 din venitul realizat in România aşa cum in mod eronat precizează reclamanta.

Astfel potriv. Dispoz. art 530 (1) Obligaţia de întreţinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătura si pregătire profesionala*. (3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cota procentuala din venitul net tunar al celui care datorează întreţinerea (indiferent de tara in care acesta realizează venituri).

De asemenea, apelanta nu a invocat nicio imposibilitate de punere in executare a sentinţei mai sus menţionate, sentinţa ce reprezintă titlu executoriu, dimpotrivă chiar a recunoscut ca intimatul a plătit sumele lunar bani cu titlul de pensie de întreţinerea, aceasta cuantificând exact sumele, astfel având in vedere faptul ca, cuantumul pensiei de întreţinere a fost stabilit in cota procentuala in raport de veniturile nete obţinute de intimat, neexistând o imposibilitate de punere in executare a sentinţei mai sus menţionate, iar apelanta nu a învestit instanţa cu o modificare a cererii din cota procentuala in cota fixa ca urmare a unei imposibilităţi de executare a sentinţei, apreciază neîntemeiate criticile de apel, motiv pentru care solicită respingerea ca neîntemeiat, menţinerea ca legala si temeinica soluţia pronunţată de către instanţa de fond, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

In dovedire - înscrisuri

În drept, invocă art. 205 Cod pr.civ.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, Tribunalul reţine următoarele:

Criticile din apel vizează greşita evaluare a probelor administrate de prima instanţă, respectiv  faptul că în mod greşit s-a reţinut că nu s-a făcut dovada că intimatul are un loc de muncă în Spania.

Verificând sentinţa atacată, tribunalul constată că prima instanţă a reţinut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate şi a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză.

Prin Sentinţa civilă nr. X din data de 12.05.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre cei doi soţi, s-a dispus ca autoritatea părintească să fie realizată în comun de ambii părinţi cu privire la minoră, a fost stabilită locuinţa minorei la domiciliul mamei, fiind obligat tatăl la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/6 din veniturile sale nete, lunar, sumă ce urma să fie achitată de acesta de la data de 12.02.2021, data introducerii acţiunii şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligaţiei, pensia de întreţinere urmând a fi plătită până la data de 25 a fiecărei luni.

Instanţa a reţinut că pârâtul mai are întreţinere un copil major aflat în continuarea studiilor, fiind obligat prin Sentinţa civilă nr. X/25.11.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 la plata unei pensii de întreţinere în favoarea fiicei majore S A S, hotărâre care chiar dacă nu este definitivă, însă este executorie în lumina dispoziţiilor art. 448 Cod procedură civilă.

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul cauzei de faţă, reclamanta a învestit instanţa cu o cerere de modificare a pensiei de întreţinere, în sensul majorării pensiei de întreţinere raportat la veniturile obţinute de pârât în Spania. 

În ceea ce priveşte pensia de întreţinere stabilită în favoarea minorei instanţa apreciază că nu se verifică schimbarea vreunei împrejurări care să justifice modificarea măsurii luate iniţial în sarcina intimatului.

Ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori, fără a deosebi după cum aceştia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 487 Cod civil potrivit cărora părinţii sunt obligaţi să crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile lui.

Obligaţia legală de întreţinere dintre părinţi şi copii este instituită cu caracter general prin dispoziţiile art. 499 alin. 1 Cod civil, iar copilul minor este întreţinut de părinţii săi, obiectul întreţinerii constând în asigurarea mijloacelor necesare traiului copilului minor şi suportarea cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale acestuia.

Starea de nevoie a minorilor este prezumată de lege, iar dispoziţiile art. 529 alin. 2 Cod civil statuează că pensia poate fi stabilită până la 1/3 din venituri atunci când este datorată pentru doi copii, iar în condiţiile în care intimatul mai are în întreţinere un minor, aşa cum s-a stabilit şi prin Sentinţa Civilă nr. X/12.05.2021, aceasta poate fi stabilită până la 1/6 din venitul net.

 Potrivit art. 531 alin. 1 Cod civil dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

Astfel, cum s-a arătat mai sus, pensia de întreţinere s-a stabilit în cotă maximă de 1/6 raportat la venitul lunar net al intimatului, prin urmare, suma lunară de plată în sarcina debitorului obligaţiei de întreţinere este o chestiune ce ţine de executare şi nu de introducerea repetată a unor cereri privitoare la această pensie.

Tocmai din acest motiv, instanţa, între stabilirea unei pensii de întreţinere sub forma unei sume fixe, care potrivit art. 531 alin. 2 Cod civil se indexează de drept, trimestrial în funcţie de rata inflaţiei, şi stabilirea unei pensii sub forma unei cote din venitul net lunar al debitorului, a optat pentru a doua variantă, aceasta prezentând avantajele evitării introducerii repetate a unor cereri pentru majorarea sau reducerea cuantumului pensiei de întreţinere, ori de câte ori ar interveni modificări privind mijloacele de plată ale debitorului obligaţiei.

Instanţa de apel reţine şi că această modalitate de stabilire a cuantumului pensiei de întreţinere este în interesul părţilor, cu prioritate al minorei şi poate conduce la plata de bunăvoie a acesteia prin determinarea unui cuantum care să nu repună în discuţia părţilor aspecte în legătură cu modul de determinare a întinderii obligaţiei.

Pentru că pensia datorată este de 1/6 din venitul net realizat de intimat, este lipsit de relevanţă faptul că intimatul lucrează în Spania(deşi nu s-a făcut dovada certă în acest sens, în condiţiile arătate de art. 249 Cpc), pentru că titlul executoriu poate fi pus în executare în orice stat UE în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

În consecinţă, o modificare a pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în variantă procentuală s-a stabilit pensia în procent maxim prevăzut de lege, nu se impune, motiv pentru care se va respinge această critică a apelantei.

In temeiul art.453 C.pr.civ., obliga apelanta la plata sumei de 1000 lei către intimat, cheltuieli de judecata, onorariu avocaţial.

Data publicarii pe portal: 09.12.2022

Domenii speta

Spete similare