Daune morale

Sentinţă civilă 1436 din 21.06.2022


Deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii, reţine următoarele:

I.Susţinerile părţilor şi procedura în faţa instanţei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 16.03.2022, sub nr. X/104/2022, reclamanţii I E şi I M A, în contradictoriu cu pârâţii  SC T A S.A, şi SC R SRL, dar şi cuintervenienţii-forţaţi V S şi C I, au solicitat obligarea pârâţilor în solidar la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului numitului I E, decedat la data de 05.05.2017:

- reclamanta, I E. CNP , în calitate de soţie a defunctului I E, decedat la data de 5.05.2017, suma de 2.000.000 lei (două milioane lei), reprezentând daune morale;

- reclamantul I M A, CNP , în calitate de fiu al aceluiaşi defunct, suma de 2.000.000 lei (două milioane lei), reprezentând daune morale.

În fapt, la data de 05.05.2017, în timp ce desfăşura activitatea obişnuită de muncă, a survenit decesul victimei I E, ca urmare a unui traumatism toracic sever produs prin lovire cu un corp dur în condiţiile accidentului suferit, respectiv lovirea cu un motoreductor al componentei utilajului la care a fost desemnat să intervină.

Urmare a acestui tragic eveniment, s-au efectuat cercetări din partea inspectorilor ITM O şi s-a deschis dosar penal în care au fost efectuate cercetări cu privire la uciderea din culpă, art. 192 alin. (2) CP, neluarea măsurilor legale de securitate în muncă, art. 349 CP şi nerespectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, art. 350 CP.

Evenimentul s-a produs la tancul călitor (baia de călire) din cadrul investiţiei „Complex Cuptoare Tratament Termic" care se află în secţia „hala" ASSEL aparţinând S.C T A S.A din Municipiul S,, Jud. O.

S-a arătat că a început urmărirea penală in rem cu privire la faptele mai sus rubricate prin ordonanţa emisă la data de 10.05.2017, iar prin ordonanţa comunicată la data de 9.06.2021, s-a dispus faţă de inculpatul V S şi faţă de suspecţii C I şi ANDREI ION, soluţia de clasare a cauzei întemeiată pe cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit a) şi b) CPP, teza iniţială, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală şi faptele nu există.

Soluţia dispusă prin ordonanţa de clasare a fost infirmată de către Judecătoria Slatina, prin încheierea nr. X din 16.12.2021 pronunţată în dosarul X/311/2021, iar constatarea nelegalităţii soluţiei a condus la stabilirea în sarcina Parchetului de pe lângă JUDECĂTORIA SLATINA, a obligaţiei de a înlătura aceste neajunsuri, spre a putea fi adoptată o soluţie legală şi temeinică.

S-a arătat că de la data producerii evenimentului şi până în prezent a trecut un timp îndelungat, respectiv 5 ani, iar cercetările continuă să nu fie diligente.

S-a mai precizat că reclamanţii, în calitate de părţi civile în cauza penală, nu au nici un fel de reparaţie, iar traumele suferite sunt greu de reprodus şi nu pot fi cântărite cantitativ, familia acestora fiind unită şi având o relaţie apropiată, decesul victimei I E, afectându-i iremediabil, iar trenarea cercetărilor şi lipsa oricărui element de previziune şi determinare al finalizării anchetei i-a adus în situaţia de a cere rezolvarea acţiunii civile pe această cale directă.

Pentru motivele mai sus arătate au solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

În drept, art. 194 Cpc, art. 1349 C.Civ.

Pârâta SC T A SA a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepţia netimbrării cererii de chemare in judecată la care a renunţat la termenul din 24.05.2022; excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune si in consecinţă, respingerea cererii de chemare in judecata formulate de reclamanţi ca prescrisă; excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a T, iar pe fond, respingerea cererii de chemare in judecată ca neîntemeiată şi obligarea reclamanţilor la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionale de prezenta cauza:

În fapt, a fost expusă pe larg desfăşurarea evenimentelor care au condus la decesul victimei I E, văzute din perspectiva pârâtei, precum şi aspectele ulterioare ale decesului.

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, în temeiul art. 1349 C. civ.. 2501 C. civ. şi 2.317 C. civ., s-a susţinut că acţiunea civila din prezenta cauză ce are ca obiect acordarea despăgubirilor morale, are un obiect patrimonial si este supusa termenului de prescripţie extinctiva de 3 ani, iar faţă de art. 2528 C. civ., conform căruia prescripţia dreptului la acţiunea in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita va începe sa curgă de la data la care cel păgubit a cunoscut sau trebuia sa cunoască paguba si pe cel care răspunde de ea, s-a susţinut că presupusa paguba (invocata prin cererea de chemare in judecata) a fost cunoscuta de reclamanţi încă de la data producerii evenimentului, adică din data de 5 mai 2017.

În consecinţa, având in vedere momentul prezent, solicită instanţei sa constate faptul ca cererea de chemare in judecata este prescrisa din data dc 5 mai 2020.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a T, în raport de art. 36 C. proc. civ. apreciază ca in prezenta cauza T are calitatea unui terţ fata de pretenţiile invocate dc către reclamanţi în contextul Evenimentului, iar eventualele despăgubiri morale ale reclamanţilor nu pot fi realizate in contradictoriu cu T.

Pe fondul cauzei, s-a susţinut în esenţă că nu poate fi atrasă răspunderea civila delictuală a T, deci nici obligarea T in solidar cu ceilalţi pârâţi chemaţi in cauza la plata despăgubirilor morale, nefiind îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile delictuale in sarcina T, care au fost dezvoltate fiecare în parte.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile legale menţionate în cuprinsul acesteia, precum si pe orice alte dispoziţii legale aplicabile.

Pârâta SC R SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată apreciind în esenţă că nu sunt întrunite în privinţa sa elementele unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii în speţa de faţă.

A fost invocată de asemenea excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

S-a mai apreciat de asemenea că, în situaţia în care, în paralel, două organe judiciare, Tribunalul Olt şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina sunt investite cu soluţionarea unor conflicte juridice aflate în strânsă legătură, se impune suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a cauzei cu nr. X/P/2022-PJ Slatina, în temeiul art. 413 alin (1) pct. 2, Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 21 iunie 2022, instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, faţă de dispoziţiile art. 27 C. proc. pen.

II.Considerentele soluţiei pronunţate

Deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii, Tribunalul o găseşte întemeiată pentru următoarele considerente:

01.Tribunalul a fost învestit cu o cerere în pretenţii, întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a pârâţilor, pretenţii constând în daune morale cauzate de decesul numitului I E, care a fost soţul reclamantei I E şi tatăl reclamantului I M A.

02.S-a arătat că în fapt, în data de 05.05.2017, în timp ce desfăşura activitatea obişnuită de muncă, a survenit decesul victimei I E, ca urmare a unui traumatism toracic sever produs prin lovire cu un corp dur în condiţiile accidentului suferit, respectiv lovirea cu un motoreductor al componentei utilajului la care a fost desemnat să intervină, şi s-a susţinut că pârâţii se fac culpabili de acest tragic deznodământ.

03.Tribunalul reţine însă că în legătură cu aceste împrejurări de fapt pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina există în curs de soluţionare dosarul nr. X/P/2017, dosar în care cei doi reclamanţi s-au constituit părţi civile, conform adresei înaintate de respectiva instituţie de parchet (fila 47 faţă) şi a declaraţiilor de părţi civile date de cele două părţi civile, anexate acestei adrese (filele 47 verso-49).

04.Acest aspect a fost confirmat de altfel de apărătorul părţilor şi în faţa instanţei la termenul de astăzi, care a precizat că cele două cereri de constituire de părţi civile nu au fost retrase, dar a apreciat că acest aspect nu atrage decât suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea cauzei penale, în temeiul art. 413 alin (1) pct. 2, Cod procedură civilă şi nu inadmisibilitatea acesteia.

05.Tribunalul reţine că în conformitate cu art. 27 C. proc. pen., care reglementează cazurile de soluţionare a acţiunii civile la instanţa civilă:

(1) Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.

(2) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.

(3) Persoana vătămată sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civilă în procesul penal pot să introducă acţiune în faţa instanţei civile dacă procesul penal a fost suspendat. În caz de reluare a procesului penal, acţiunea introdusă la instanţa civilă se suspendă în condiţiile prevăzute la alin. (7).

(4) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acţiunea în faţa instanţei civile, pot să părăsească această instanţă şi să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului ori instanţei, dacă punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. Părăsirea instanţei civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă.

(5) În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă.

(6) Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.

(7) În cazul prevăzut la alin. (1), judecata în faţa instanţei civile se suspendă după punerea în mişcare a acţiunii penale şi până la rezolvarea în primă instanţă a cauzei penale, dar nu mai mult de un an.

06.După cum se poate constata, în numai trei situaţii persoana vătămată sau succesorii acesteia se poate adresa instanţei civilă pentru recuperarea prejudiciului cauzat printr-o faptă care este urmărită penal şi anume:

- dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal

- dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă

- dacă procesul penal a fost suspendat.

07.Per a contrario, dacă persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar acest proces este în curs de soluţionare (adică nu a fost finalizat printr-o hotărâre definitivă, care să fi lăsat nesoluţionată acţiunea civilă ori nu a fost suspendat), acţiunea civilă formulată în paralel la o instanţă civilă este inadmisibilă.

08.Textul de lege este expres şi imperativ, nefiind susceptibil de interpretări, iar susţinerile reclamanţilor potrivit cărora într-o astfel de situaţie se impune suspendarea cauzei civile până la soluţionarea celei penale faţă de art. 413 alin (1) pct. 2, Cod procedură civilă sunt neîntemeiate.

09.Dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prevăd un caz de suspendare judecătorească facultativă, care poate fi luat în considerare doar în măsura în care pentru cauza civilă nu există un motiv de inadmisibilitate de plano, care interzice analiza pe fond a cererii (un fine de neprimire) şi care trebuie luat în discuţie cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ.

10.Mai mult decât atât, dacă legiuitorul ar fi vrut să permită suspendarea cauzei civile până la soluţionarea celei penale şi în astfel de situaţii, ar fi prevăzut expres acest lucru, aşa cum a făcut în cuprinsul alin. (7) din art. 27 C. proc. pen., unde a prevăzut că se suspendă până la soluţionarea procesului penal numai cauzele civile înregistrate în condiţiile alin. (1), adică cele în care persoana vătămată nu s-a constituit parte în procesul penal.

11.Pentru aceste considerente Tribunalul urmează să admită excepţia de inadmisibilitate invocată din oficiu şi să respingă cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Cu privire la cheltuielile de judecată

12.Faţă de dispoziţiile art. 453 C. proc. civ., fiind părţi care au pierdut procesul, reclamanţii urmează să fie obligaţi la plata de cheltuieli de judecată, respectiv la onorariul de avocat solicitat în cauză de pârâta SC T A SA.

13.Tribunalul va reduce acest onorariu de la suma de 10.056 lei la suma de 3.000 lei.

14.În acest sens, Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ. „Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei”.

15.Este de observat faptul că textul de lege, folosind particula disjunctivă „sau”, conduce către o analiză distinctă a proporţionalităţii onorariului de avocat în raport de fiecare dintre cele două criterii, în sensul că onorariul trebuie să fie proporţional în mod separat atât faţă de valoarea/complexitatea pricinii, cât şi faţă de munca îndeplinită de avocat.

16.De asemenea separat şi distinct de aceste criterii primare, în analiza proporţionalităţii onorariului, instanţa trebuie să aibă în vedere şi circumstanţele cauzei, o noţiune care lasă deschisă instanţei posibilitatea de a se raporta în aprecierea proporţionalităţii onorariului la oricare alte elemente ale procedurii judiciare respective.

17.Dacă în raport cu primul criteriu, respectiv valoarea/complexitatea pricinii, Tribunalul apreciază că onorariul întruneşte condiţiile de proporţionalitate, în ceea ce priveşte cel de-al doilea criteriu, respectiv munca îndeplinită de avocat, Tribunalul apreciază că acest onorariu nu mai îndeplineşte aceste criterii, deoarece activitatea îndeplinită de avocat a constat în prezenta cauză în formularea întâmpinării şi prezentarea în cursul judecăţii la cele două termene, atât cât a durat judecata, termene la care nu s-au pus în discuţie aspecte juridice complexe.

18.În acelaşi sens, în considerarea celui de-al treilea element de referinţă, respectiv circumstanţele cauzei, Tribunalul constată că judecata s-a finalizat în urma unei excepţii dirimante invocate din oficiu, astfel că pierderea procesului de către reclamanţi, cauză a suportării cheltuielilor de judecată, conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ., este consecinţa unei excepţii invocate de către instanţa de judecată, nu a excepţiilor ori a apărărilor de fond formulate de apărătorul pârâtei.

19.Faţă de aceste aspecte, Tribunalul apreciază că suma de 3.000 lei reprezintă un onorariu proporţional atât cu munca depusă de avocat pentru redactarea întâmpinării şi prezentarea la cele două termene de judecată, cât şi cu circumstanţele cauzei, respectiv cauza finalizării procedurii judiciare.

Data publicarii pe portal : 29.09.2022