Legiuitorul a prevăzut în mod expres elementele componente care stau la baza cuantumului pensiei care se actualizează, nefăcând referire la indexările anuale aplicabile la cuantumul total brut al pensiei.

Asupra cauzei de faţă ;

Reclamantul  N.I.D., în contradictoriu cu pârâta C.S.P. A M... a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei ca în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţarea instanţei, sub sancţiunea plăţii unei sume de 100 lei/zi, să - i recalculeze drepturile de pensie  de la 20 iulie 2017 , prin majorarea salariului de funcţie/soldei de funcţie stabilit în decizia  de pensie, la valoarea 840 lei, la valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat stabilită la 1450 lei prin din HG 1/2017, si totodată prin majorarea corespunzătoare a celorlalte elemente salariate ce se calculează pe baza salariului de funcţie/solda de funcţie, cum sunt gradaţiile, salariul de excelenţă, sporuri, etc, inclusiv a sporului la pensie cuvenit titularului decoraţiei Semnul Onorific, obligarea pârâtului să - i achite drepturile de pensie rezultate din actualizare, sume_ce se vor actualiza cu rata indicelui de inflaţie şi asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 20.07.2017 şi până la data plăţii efective.

Reclamantul în data 01.12.1991 de a absolvit Şcoala Militară de Subofiţeri Activi Câmpina fiind repartizat la Inspectoratul de Politie Dolj IPJ. Dolj. (Anexa 1 fila 1).

De la data admiterii în 19.09.1990 şi după repactizare la IPJ Dolj reclamantul a fost militar conform Legi numărul 21 din 18 noiembrie 1969 privind organizarea si funcţionarea maliţiei şi Legea nr.26 din 12 mai 1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, care a abrogat legea din 1969.

Din data de 24 iunie 2002 odată cu publicarea Legii nr. 360 din 6 iunie 2002 reclamantul a fost demilitarizat fiind tot poliţist, dar fiind "funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Politia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului."

ORDONANŢA nr.38 din 30 ianuarie 2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor prevede la Art. 2.

Poliţiştii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcţia îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deţinut, gradaţii, sporul pentru misiune permanentă şi. după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit."

Conform Legii nr. 360 /2002 Poliţistul are dreptul la:..salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcţiei îndeplinite, gradului profesional deţinut, gradaţiile, sporurile pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit:"

Lege - cadru nr.330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice la art. 8 tine cont de un indice în lei, respectiv 705 lei pentru a egaliza baza de pornire a majorării salariilor, a soldelor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor.

„Art. 8. - în anul 2010 majorarea salariilor, a soldelor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lună şi tară a depăşi această valoare.”

(1)Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată 600 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2009. reprezentând 3.529 lei/oră.

,. Art. 2. începând cu data de 1 ianuarie 2009, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 600 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 1 70 de ore în medie pe lună în anul 2009. reprezentând 3,529 lei/oră."

Aceeaşi HC 1051/2008 menţionează la art 4 precizează clar faptul că personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază. potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la art. 1 şi 2.

„ Art. 4. - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la art. 1 şi 2.

(2)Codul Muncii investit cu putere de lege, este cel care aduce informaţii în ceea ce priveşte stabilirea valorii salariului minim pe economie.

Astfel, art. 164 din Codul Muncii precizează că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a

Guvernului dună consultarea sindicatelor si p patronatelor in cazul în care programul normal de muncă este potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

La alin. 2), Codul Muncii aduce precizări conform cărora “angajatorul nu poate negocia, stabili salarii ele bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară.

Altfel spus, conform aceluiaşi mai sus amintit articol, angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.

Toate aceste HG reiterează în cuprinsul lor egalitatea dintre personalul bugetar şi nebugetar, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată fiind egal.

(10)Conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne Nr.II/5755 din 21.04.201 începând cu data d£ 30:04.2016 reclamantul în calitatea de poliţist din cadrul Politiei Român – Inspectoratul de Politie Dolj a încetat raporturile de serviciu cu drept de pensie.

Cu aceeaşi data i se echivala gradul profesional cu cel militar de locotenent colonel rezervă, specialitatea politie.

In acelaşi Ordin se precizează că ofiţerul are o vechime efectivă de 27 ani si 7 luni, în serviciu de 26 ani 11 luni si 18 zile, stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă de 24 ani, 3 luni si 19 zile si vechimea în structurile militare si de politie de 26 ani, 11 luni si 18 zile. (Anexa nr. 2 fila 2)

Casa de Pensii Mai prin decizia nr 183356 din 08.08.2016 în baza art 64 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat emite prezenta decizie de pensie prin care se stabilesc, cu începere de la data de 01.05.2016 următoarele drepturi Pensia Militară de stat. Suma corespunzătoare ordinului/ semnului onorific Indexarea art. 59 alin 1 si 5 ce compun pensia militară de stat.

In aceeaşi decizie este o anexa ce cuprinde elementele detaliate care au condus la stabilirea pensiei, ea fiind parte integranta din decizie. (Anexa nr. 3 fila 3-7)

 In Anexa la Decizia nr 183356/2016 în capitolul IV Raza de calcul litera A în toate cele 6 luni alese consecutiv de reclamant pentru calcularea dreptului de pensie conform Legii 223/2015, respectiv lunile noiembrie si decembrie 2015. ianuarie-aprilie 2016 la litera a) respectiv solda/salariu de funcţie este consemnată suma de 849 lei. (Anexa nr. 3 fila 5)

Deşi solda/salariu de funcţie este echivalent salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată C... P... în mod eronat a calculat pensia reclamantului folosind 849 lei la litera a) suma ce se apropie de H.G. 871/2013, respectiv 850 lei dar nu corespunde cu cea prevăzută în H.G. 1091/2014 pentru noiembrie si decembrie 2015 în cuantum de 1050 lei si respectiv H.G. 1017/2015 de 1250 lei.

C... P... si M... A... I... la data ieşirii la pensie a reclamantului nu respectau legislaţia în domeniu dar după acţiunea sindicatelor din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională si a unor acţiuni în instanţă pierdute M.A.I. a intrat in legalitate. (Anexa 4 lila nr. 8) si ( Anexa 5 fila 9-10)

Astfel adresa cu nr. 450079/450090 din 07.02.2017. (Anexa 6 fila nr. 11 )emisă de către M.A.I.- Direcţia Generală Financiară, este mai mult decât concludentă, atestând, chiar dacă în cadrul unui demers juridic administrativ similar cu privire la stabilirea salariului de funcţie al poliţiştilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe ţară. tocmai echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut, salariul de funcţie şi solda de funcţie: „în ceea ce priveşte problematica salariului de baza. în conformitate cu salarizarea specifică personalului militar si poliţiştilor, consideră că acest corespondent este salariul de funcţie, în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010,, „în acest context, a precizat că nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se asigură pentru personalul militar si poliţişti, ca urmare a analizei comparative fata de cuantumul SALARIULUI DE FUNCŢIE,,

La data de 14.03.2017 Inspectoratul General al Politiei Romane, prin intermediul Centrului de Informare si Relaţii Publice a postat pe pagina de internet un anunţ denumit „In atenţia tuturor colegilor din Politia Romana., cu următorul text :„Conform prevederilor HG 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii si personalul contractual al Politiei Romane au asigurat salariul de baza minim brut pe tara garantat în plată, în cuantum de 1450 lei.

Astfel, astăzi, 14 martie a.c.. vor primi diferenţa de bani toţi cei care până în prezent au beneficiat de SALARIUL DE FUNCŢIE mai mic de 1450 de Iei,,

Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcţia Financiara a M.A.I si de la I.G.P.R. rezultă fără echivoc, două aspecte deosebit de importante :

In cazul poliţiştilor echivalenta salariului minim brut pe tară de 1450 lei avut în vedere de HG 1/2017, se face prin analiza comparativa cu SALARIUL DE FUNCŢIE al fiecărui lucrător.

Noţiunea de SALARIUL DE FUNCŢIE este cel stabilit în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010.

In perioada 1 februarie 2017- septembrie 2017. art. 60 (1) din Legea 223/2015 impunea în sarcina C... P... obligaţia de actualizare a pensiilor poliţiştilor pensionari ori de către ori apărea o majorare a soldei de funcţie la polistil activi din M.A.I. prin comparaţie cu media soldelor de funcţie ale reclamanţilor pensionari militari.

Dar ordonata 59/2017 se aplică de la data publicării în Monitorul oficial, nu are caracter retroactiv si astfel poliţişti pensionaţi după aceea data numai beneficiau de precedările Legii 223/2015 menţionate mai sus.

Neretroactivitatea legii civile este prevăzută ca principiu de art. 6 alin. (1) C. civ.: ..Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă". Ca să reformuleze va spune că principiul neretroactivităţii legii civile este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situaţiilor ivite după intrarea ei în vigoare, nu şi situaţiilor 7 anterioare acestei date sau tempus regit actum. Noua lege nu poate afecta situaţiile juridice definitiv formate (constituite, modificate sau stinse) şi nici efectele produse de acestea înainte de intrarea sa în vigoare. Regula de drept conform căreia trecutul scapă legii noi a fost statuată şi de Constituţia României, astfel, conform art. 15 alin. (2) din Constituţia revizuită, „legea dispune numai pentru viitor cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".

Principiul aplicării imediate a legii civile, care este de altfel, o simplă consecinţă a interpretării per a contrario a lui tempus regit actum, poate fi rezumat în felul următor: de îndată ce o lege civilă intră în vigoare, ea se va aplica tuturor situaţiilor juridice ivite după acest moment.

 Trustul de presa al M.A.N. ( Anexa 7 fila nr. 12) pe pagina web http://presamil.ro/precizari-ale-casei-de-pensii-sectoriale-mapn/ confirmă cele solicitate de reclamant, într-un caz similar fiind majorate pensiile în funcţie modificarea cuantumului  brut al soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, astfel: .. Referitor la aplicarea prevederilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Casa de pensii sectorială a MApNe emis un comunicat.

Legea menţionată, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 487/2017, a intrat în vigoare la 30 iunie 2017. Potrivit acesteia. începând cu data intrării în vigoare, cuantumul brut al soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti se majorează cu 15%.

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, la art. 60 alin. (1), că cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda de funcţie ale militarilor în activitate.

In comunicatul emis Casa de Pensii Sectorială a precizat că se iau toate masurile, din punct de vedere metodologic şi informatic, pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Alin. (3). invocat, prevede că în anul în care pot fi aplicate atât prevederile referitoare la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat, cât şi cele privitoare la actualizarea acestora, se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.

Astfel, în cazul beneficiarilor ale căror cuantumuri ale pensiilor actualizate (fară indexări) vor depăşi cuantumul aflat în plată, aceştia vor primi diferenţele legale.

De asemenea, C.P.S. a MApN precizează că procesul de recalculare a pensiilor militare de stat nu s-a finalizat. Acesta este planificat a fi încheiat înaintea termenului prevăzut de lege. respectiv 31.12.2017.

Până acum au fost recalculate aproximativ 65.000 de pensii, ceea ce reprezintă peste 85% din totalul de 76.087 pensionari aliaţi în plată la 1.01.2016. Actualizarea pensiilor militare de stat, conform Legii nr. 152/2017. este o etapă ulterioară recalculării acestora.”

Chiar pârâta C.P.S. a MAI în comunicatul cu nr. 5101894 din 23.04.2018 ( Anexa nr.8. fila 13-14) pe aceeaşi speţă data de prevederile Legii 152/2017 menţionează: In perioada următoare C.P.S. MAI va desfăşura activităţi de actualizare a drepturilor de pensie având în vedere următoarele principii.

Temeiul de drept este reprezentat de art II alin 3 lit b din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea OUG nr.99/216 privind unele masuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene precum si unele masuri fiscal bugetare, potrivit căruia cuantumul brut al soldelor de funcţie a cadrelor militare a fost majorat cu 15% începând cu data de 30.06.2017, coroborat cu art.60 alin 1 din legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, in forma legislativa din data de 30.06.2017.

Actualizarea se realizează asupra cuantumului brut al soldei de funcţie ( element component al bazei de calcul în baza căruia se determină cuantumul brut al pensiei) existent la data de 30.06.2017 si nu asupra cuantumului brut al pensiei militare de stat rezultat/menţinut în plată ca urmare a recalculări /stabilirii drepturilor de pensie.

Având în vedere dispoziţiile art 60 aii 3 din Legea 223/2015 în forma legislativă din data de 30.06.2017, respectiv în anul în care pot fi aplicate atât prevederile legale privind indexarea/majorarea pensiilor militare de stat, cât si cele privind actualizarea, se aplică dispoziţia cea mai favorabilă astfel încât în anul 2017, pensionarul să beneficieze fie de actualizarea soldei de funcţie ( element component al bazei de calcul în baza căruia se determină cuantumul brut al pensiei) fie de majorarea a cuantumului brut a pensiei militare de stat aliata in plata cu procentul de 5,25% prevăzut în art 12 ani 2 din OUG nr.99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene precum si unele masuri fiscal bugetare.

Deşi în cursul anului 2017 cuantumul brut al salariului de funcţiei al poliţiştilor aflaţi în activitate a fost majorat conform fluturaşilor de salariu din luna martie versus fluturasul de salariu din luna iunie (Anexa nr 9 fila 15 ) când era în vigoare Legea 223/2015 în forma legislativă din data de 30.06.2017, C... P... nu a mai aplicat principiile enunţate în Comunicatul său cu nr.5101894 din 23.04.2018 paragraful 3 si a majorat cuantumul brut a pensiei militare de stat aflata în plată a reclamantului cu procentul de_5,25%_prevăzut în art 12 alin 2 din OUG nr.99/2016 deşi era evident că mai favorabilă era o recalculare a pensiei prin actualizarea soldei de funcţie (element component al bazei de calcul în baza căruia se  determina cuantumul brut al pensiei) de la 849 lei la 1450 lei.

In data de 05.06.2020 a solicitat în scris la Casa de Pensii ( Anexa 10  fila 16) citez „ Să procedaţi la actualizarea drepturilor mele de pensie şi să îmi achitaţi diferenţele între drepturile efectiv plătite şi sumele ce vor rezulta din actualizare, după cum urmează:

a)De la 1 februarie 2017, prin majorarea salariului de funcţie/soldei de funcţie stabilit/-a în decizia mea de pensie, la valoarea iniţială " 849" lei, la valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat stabilită la 1450 lei prin 1 din HG 1/2017, şi totodată prin majorarea corespunzătoare a celorlalte elemente salariale ce se calculează pe baza salariului de funcţie/solda de funcţie, cum sunt gradaţiile, salariul de excelenţă, sporuri, etc. inclusiv a sporului la pensie cuvenit titularului decoraţiei Semnul Onorific,

b)De la iunie 2017, prin majorarea salariului de funcţie de al 1450 lei, la 1595 lei ( cu încă 15%), ca efect al art II alin.3 lit.b din Legea 152 din 2017, si totodată prin majorarea corespunzătoare a celorlalte elemente salariale ce se calculează pe baza salariului de funcţie/solda de funcţie, cum sunt gradaţiile, salariul de excelenţă, sporuri, etc. inclusiv a sporului la pensie cuvenit titularului decoraţiei Semnul Onorific,

A precizat că modificarea art. 60 din Legea 223/2015, de la 15 septembrie 2017, nu stinge obligaţiile de actualizare născute în sarcina C.S.P. a MAI anterior modificării şi încă neexecutate.

 (23) In data de 10.06.2020 C...P... a primit corespondenta internă tip a AR . ( Anexa nr. 12 lila 18 ) dar nu a răspuns în termenul prevăzut de lege de 30 zile prevăzut de ORDONANŢA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.

In concluzie: După majorarea salariului soldei/salariului de funcţie pentru poliţiştii în activitate din MAI când acesta a devenit 1450 lei, prin aplicarea HG 1/2017, se întruneau pentru pensionarii militari elementele prevăzute în Legea 223/2015 art. 60 alin. (1) Citez :"Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special. Aceasta “ majorare" impunea în sarcina Casei de Pensii obligaţia de actualizare a pensiei militare ori de cate ori apărea o majorare a soldei de funcţie la poliţişti în activitate din MAI lucru pe care parata nu l-a făcut.C.P.S. a M.A.I., Bucureşti, a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat următoarele :

Relevant este punctul 67 din Decizia ÎCCJ nr. 15/2020, care arată explicit faptul că orientarea instanţelor de judecată este unitară spre o singură interpretare a normelor juridice în sensul că analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu cel al salariului poliţiştilor se face fără excluderea din salariul de funcţie al sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai găsesc în actuala reglementare sau în Legea 284/2010, dar care au fost păstrate virtual, ca drepturi câştigate, respingând sesizarea ca inadmisibilă privind dezlegarea acestei chestiuni de drept pentru salariaţi, sens în care cu atât mai puţin ar fi admisibilă o sesizare a pensionarilor care nu aveau nici măcar calitatea de salariaţi la intrarea în vigoare a actelor normative invocate.

Mai mult decât atât, contestatorul invocă un articol care a suferit modificări, în sensul că această actualizare în forma solicitată de reclamant nu mai există încă din anul 2017, la acest moment contestatorul neavând teniei de drept pentru a solicita o actualizare în baza art. 60 din Legea nr. 2 :2/2015 eu modificările şi completările ulterioare.

In raport de solicitarea reclamantului cu privire la recalcularea drepturilor de pensie prin includerea în baza de calcul a altor venituri decât cele comunicate de unitatea angajatoare, a solicitat să respingă acţiunea formulată de reclamant ca prematură fată de instituţie pentru următoarele considerente:

Punctul IV al deciziei dc pensie este reprezentat de elementele care compun baza de calcul în vedere stabilirii pensiei militare inserate în situaţia soldelor /salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate pentru perioada aleasă de către reclamant, întocmită de unitatea angajatoare .

Din petitele cererii de chemare în judecată rezultă indubitabil faptul că reclamantul doreşte majorarea salariului de funcţie, fără ca acesta să fie realizat, invocând o aşa zisa actualizare

In speţa de faţă este vorba de actualizarea, practic, a unui drept salarial (majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie) actualizare care, se realizează de către unitatea angajatoare.

Cu alte cuvinte pentru a beneficia de drepturile salariale ale unui locţiitor şef de inspectorat, se impunea ca la data deschiderii drepturilor la pensie, drepturile salariale ce au constituit baza de calcul necesară stabilirii pensiei militare, să fie actualizate de către unitatea angajatoare cu cure reclamantul a avut raporturi juridice de muncă, însă aşa cum se observă reclamantul solicită pe această cale să i se actualizeze un drept salariul.

In aceste împrejurări, capătul de cerere privind obligarea instituţiei la recalcularea drepturilor de pensie prin emiterea unei noi decizii de pensie în care veniturile reclamantului să fie actualizate cu un salariu minim pe economie ulterior constituirii bazei sale de calcul a pensiei, sens în care apreciază acest capăt de cerere ca prematur sau inadmisibil.

In aceste împrejurări, acţiunea reclamantului este prematură faţă de instituţie.

Totodată, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind actualizarea unui drept salarial a solicitat să se reţină, să examineze şi să se pronunţe asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei , pentru următoarele considerente:

Conform art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 17 lit. f) din Anexa la Ordinul nr. 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, dosarul de pensionare cuprinde şi Fişa de pensie în care în partea a 11-a pct. 7 se completează Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază corespunzătoare celor 6 luni consecutive actualizate, care reprezintă baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

In acest context, având în vedere că reclamantul solicită actualizarea dementelor care ţin dc salarizarea în perioada aleasă pentru stabilirea pensiei, incumbă în sarcina unităţii de la care a încetat raporturile de serviciu.

Întrucât atestarea elementelor care compun baza de calcul necesară deschiderii

dreptului la pensie nu cade în sarcina C.P.S. a MAI, consideră că pretenţiile reclamantului din cuprinsul acţiunii sunt formulate în contradictoriu cu o persoană tară calitate procesuală pasiva, deoarece nu este întrunită identitatea cerută de art. 36 Noul Cod de procedură civilă, ne existând identitate între subiectul de drept obligat la o anume conduită (să acorde şi să ateste elementele salariate pretinse de reclamant şi să întocmească dosarul de pensionare) şi cel chemat în judecată- C.P.S. a MAI, ca subiect care stabileşte, în baza legii, dreptul de pensie strict pe baza datelor din documentele aflate în dosarul de pensie întocmit de fostul angajator cu care a avut raporturi juridice de muncă.

Mai mult, angajatorul are personalitate juridică şi poate sta în nume propriu, ca parte, în faţa instanţei de judecată, cu atât mai mult cu cât raporturile juridice ale reclamantei s-au derulat cu acesta şi nicidecum cu C.P.S. a M.A.I.

Astfel, nu este întrunită identitatea cerută de art. 36 N.C.pr.civ., neexistând identitate între subiectul de drept obligat la o anume conduită (să acorde şi să ateste elementele salariale pretinse de reclamant) ş cel chemat în judecată (C.P.S. a M.A.I., ca subiect care stabileşte, în baza legii dreptul de pensie strict pe baza datelor întocmite de fostul angajator).

Or, în speţă nu există identitate între C.P.S. - citată ca şi pârât în cauză şi cel obligat în raportul juridic, respectiv unitatea angajatoare.

Pe cale dc consecinţă, în ceea ce priveşte capetele de cerere referitoare la elementele salariale a solicitat respingerea acţiunii faţă de instituţie ca fiind formulată împotriva unei persoane fură calitate procesuală pasivă, atestarea acestora fiind atributul exclusive al unităţii angajatoare.

Pe fond, în ceea ce priveşte majorările salariale si solicitarea reclamantului a arătat faptul că, instituţie  nu are calitatea si nici capacitatea de a răspunde actualizării solicitate de reclamat, mai mult decât atât, în condiţiile în care nu există în baza de calcul a pensiei reclamantului un asemenea element salariul, instituţie nu ar avea cum efectua calculul pensiei.

A reiterat faptul că, la data la care a intrat în vigoare actele normativ invocate reclamant acesta nu aveacalitatea de salariat pentru a solicita asemenea drepturi salariale, sens în care acesta nu are temei de drept privind actualizarea pensiei si recalcularea acesteia. Prevederile art. 59 si art. 60 din Lenea n 223/2015, cu modificările si completările ulterioare nu mai prevăd o asemenea actualizare..

Astfel că solicitarea contestatorului este fără temei de drept fată de actualizarea drepturilor de pensie iar solicitarea  privind actualizarea salariului acesta trebuie să o solicite instituţie angajatoare, drepturile de pensie fiind calculate conform datelor transmise de unitatea angajatoare, instituţia neavând competentă de a răspunde pe elementele salariate de care a beneficiat sau de care reclamantul apreciază că ar fi avut dreptul.

Astfel că, prin solicitarea reclamantului si cu privire la salariu si cu privire la recalcularea dreptului de pensii se încalcă flagrant dispoziţiile flagrant dispoziţiile legale în domeniul pensiilor.

A apreciat că solicitarea reclamantului este neîntemeiată cu privire la obligarea instituţiei la valorificarea unui salariu minim pe economie, fiind element inexistent în baza de calcul a pensiei comunicat de unitatea angajatoare, fără a depune documente din care să rezulte că a beneficiat de acest element salariul, salariu minim menţionat de instituţie în punctual IV al buletinului de calcul anexat deciziei de pensiei.

Aşa cum a arătat şi anterior, a apreciat că solicitarea reclamantului vine în contradicţie cu disp. art 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările si completările ulterioare care prevede ca bază de calcul a pensiei salariul brut realizat ”, iar asa cum rezultă din cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat includerea în baza de calcul a pensiei a unui salariu minim pe care acesta doreşte să îl echivaleze cu salariul de funcţie, salariul minim nefiind comunicat de unitatea angajatoare, aspect care arată că salariul respectiv nu a fost încasat, realizat şi de care nu a beneficiat niciodată.

A reiterat faptul că începând cu 15.09.2017 nu există temei de drept pentru această actualizare, art 60 din legea 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, acesta fiind modificat în integralitate.

In condiţiile în care valoarea salariului de funcţie cuprins în baza de calcul folosit pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea reglementată de legislaţia cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010 – 2018 potrivit celor sus menţionate, modificarea valorilor elementelor salariale din baza de calcul respectivă astfel cum formulează reclamantul, prin utilizarea eronată a nivelului salariului de bază minim brut garantat în plată, contravine acestei legislaţii cadru.

A arătat că voinţa legiuitorului prin " actualizare" nu s-a raportat la a-i stabili alte drepturi salariale pensionarului, sau ai acorda alte elemente salariale de care nu a beneficiat, ci doar să se actualizeze funcţia deţinută la valoarea de referinţă sectorială actualizată, astfel că solicitarea reclamantului încalcă pe lângă prevederile mai sus menţionate şi prevederile art 4 alin 6 şi 11-17 din OMAI 31/2016, privind procedura de recalculare şi actualizare a pensiilor militare, care prevede obligaţia emiterii de către angajator a unei Anexe 1 B, cu elemente salariale şi media veniturilor celor 6 luni şi în forma prevăzută de acest ordin, sens în care a apreciat că o asemenea soluţie ar încălca inclusiv prevederile mai sus menţionate, prin raportarea şi includerea unor elemente salariale nerealizate, şi care nu au făcut niciodată parte din salariul reclamantului.

Astfel, legea 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare a prevăzut la art 28, ca baza de calcul a pensiei veniturilor " realizate", nu la o presupusă actualizare a unor venituri nerealizate.

Legea 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare a prevăzut că actualizarea să se realizeze de către angajator, în conformitate cu prevederile art 28 din legea nr 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de elementele de care fiecare persoană a beneficiat ca principiu al echităţii şi egalităţii.

In acest context, instituţia ca urmare  a primirii pct 7 din fişa de pensii privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, în temeiul Lg 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare a procedat la inserarea elementelor menţionate de angajator, elemente actualizate, procedând la valorificarea vechimii din ultima decizie de pensie, emiţând în acest sens decizia de pensie.

Mai mult, în anul 2017, 2018 şi 2019 s-au menţinut prevederile legale cu privire la coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă din anul 2009, prevederile Legii nr 153/2015 nu se aplică personalului din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, fiind aplicabile în continuare prevederile legale din anul 2009.

Mai mult decât atât, dacă s-ar aplica un salariu minim de 1450 lei sau 2350 lei în loc de valoarea de referinţă 197,33 lei, s-ar ajunge la încălcarea dispoziţiilor legale şi la voinţa legiuitorului. Sens în care a solicitat să se observe că între salariul minim şi salariul funcţiei este o diferenţă semnificativă.

Aşa cum a arătat anterior, aplicarea dispoziţiilor legale din legile salarizării unitare au fost suspendate prin legi anulate succesive, în sensul că, valoarea de referinţă sectorială a rămas identică cu cea existentă în anul 2009, neavând legătură cu salariul minim de la nivelul anului 2016 – 2019.

Aşa cum a arătat anterior, inclusiv la această dată, valoarea de referinţă sectorială aplicabilă poliţiştilor, militarilor este identică cu cea existentă la nivelul anului 2009.

Hotărârile Guvernului ce vizează stabilirea salariului de bază minim brut garantat în plată au ca fundament instituirea unui plafon salarial minimal pentru persoanele care prestează o activitate remunerată asigurând astfel creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale în timp ce pe baza aceloraşi principii, indemnizaţia socială pentru pensionari( pensia minimă) este reglementată de acte normative specifice domeniului pensiilor, inclusiv pentru beneficiarii de pensii militare de stat.

Astfel, în condiţiile în care militari sau poliţiştii nu au fost beneficiarii ai aplicabilităţii nivelului salarial de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în perioada de 6 luni aleasă pentru baza de calcul a pensiei militare de stat, potrivit legii nefiind realizate venituri aferente acestui nivel, condiţii în care consideră că la recalcularea drepturilor de pensie nu se iau în calcul aceste venituri nerealizate.

In opinia sa, în situaţia în care la data intrării în vigoare a Legii nr 22372015, în sistemul de apărare publică, siguranţă naţională se aplicau principiile de asigurare a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată chiar începând cu anul 2015, legiuitorul ar fi adoptat soluţii legislative exprese în ceea ce priveşte adăugarea unor sume suplimentare aferente nivelului în discuţie la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat.

Cu privire la solicitarea reclamantului privind acordarea dobânzii şi actualizarea sumei cu inflaţia, având în vedere împrejurările de fapt şi de drept enunţate a apreciat că drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite în strict concordanţă pe de o parte cu dispoziţiile Legii nr 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte cu documentele aflate la dosarul de pensionare al reclamantului întocmit de unitatea angajatoare, a apreciat solicitarea acestuia ca neîntemeiată.

N.I.D.,  în calitate de reclamant având în vedere adresa instanţei din data de 01.09 2020, prin care a fost citat  în calitate de reclamant, cu copie de întâmpinare de la C.S.P. a MAI, a învederat următoarele:

Prin Decizia ICCJ nr. 15 din 2020 s-a respins ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 448/98/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă, în situaţia poliţiştilor, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a Hotărârii Guvernului nr. 973/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se face prin analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu cel al cuantumului salariului de funcţie al poliţiştilor, astfel cum este reglementat în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 4 din anexa nr. VII la lege) şi Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 3 şi 4 din anexa nr. VI la lege), stabilit în plată potrivit legilor anuale de aplicare etapizată a acestor legi-cadru de salarizare. "

Ce este relevant, în litigiul dedus judecaţii, sunt următoarele împrejurări de fapt si de

drept:

Funcţionarii publici militari (Constituţia se refera la “funcţii publice civile si militare") se află sub protecţia art. 41 din Constituţie, în componenta privind dreptul la salariul minim, ca orice altă categorie de salariaţi din Romania.

Deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a clarificat că doar câştigul principal lunar reprezintă drept fundamental, aflat sub protecţia art. 41 din Constituţie, nu însă si drepturile secundare salariului de baza, si în acest sens a enunţat:

Decizia nr. 108 din 2006 si Decizia 693 din 2006, în care instanţă constituţională a reţinut, în esenţă, că sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie.

Decizia CCR nr. 667 din 2016, în care instanţă constituţională a reţinut că există distincţie între salariul de bază şi elementele adiţionale ale acestuia, printre care şi sporurile, neputând fi acceptat, din perspectiva constituţională, ca un spor, în sine, să constituie atât o ) parte a indemnizaţiei/salariului de bază, la care să se calculeze procentual alte sporuri prevăzute de lege, cât şi un adaos salarial pentru compensarea corespunzătoare a unor condiţii de muncă în considerarea cărora este acordat.

Decizia CCR nr. 51/2020 în vigoare de la 13 martie 2020 ( referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi ale art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 8 din anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii), in care CCR a desfiinţat ca neconstituţională interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii - in sensul ca fostul spor de doctorat, acordat după 2010 sub forma de suma compensatorie tranzitorie, ar fi devenit parte a salariului de baza si drept fundamental.

In continuare, prezintă relevanta prevederile legale care au clarificat, în perioada 1 februarie 2017-14 septembrie 2017, ca solda de funcţie este elementul salarial specific cadrelor militare care nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tară garantat:

Art. 10 din legea 284/2010 care a realizat o echivalenta terminologicală si funcţională între salariul de baza/salariul de funcţie/solda de funcţie/indemnizaţia de încadrare, prin utilizarea aceleiaşi formule de calcul ( coeficient de funcţie x valoare de referinţă).

Alte prevederi din legea 284/2010 care au fixat în mod egal, cele patru elemente (salariul de baza/salariul de funcţie/solda de funcţie/indemnizaţia de încadrare) ca bază de calcul pentru sporuri si alte suplimente salariale;

Începând cu 1 aprilie 2017, prin art. 4 (2) din OUG 9/2017 (astfel cum a fost modificat prin Legea 115/2017)' s-a stabilit o echivalentă clara, terminologica si funcţionala, între salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit. De asemenea prin acelaşi articol, s-a stabilit ca cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie cuvenit nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Cu efect de la 1 iulie 2017, art. 7 Iit b) din Legea 153 din 2017 a stabilit că solda de funcţie/salariul de funcţie nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

In continuare, de la 7 august 2017, s-a adăugat prin OUG 56/2017, alin 7 la art. II din Lege 152 din 2017, care din nou reia regula potrivit căreia solda de funcţie/salariul de funcţie nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Deci se observa din examenul textelor precizate, o insistenta aproape exagerata cu care legiuitorul a reglementat repetitiv, într-o perioada de 4 luni, o interdicţie ca „solda de funcţie/salariul de funcţie” să scadă sub valoarea salariului de baza minim brut pe ţară garantat, ceea ce dovedeşte importanta deosebită a acestui principiu, pentru legiuitor.

Salariul minim este un indicator social al sărăciei salariaţilor ( inclusiv poliţiştilor din MAI). Situaţia care declanşează activarea dreptului la un salariu minim a fost explicată cu acurateţe de Curtea Constituţională în decizia nr. 707/2016: 32. (...) dacă prin aplicarea grilei de salarizare, rezultă un cuantum al salariului mai mic decât cel corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, salariatul este îndreptăţit să fie remunerat cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat.

De la 1 februarie 2017, cea mai mica soldă de funcţie din MAI a devenit 1450 lei, (in aplicarea HG 1/2017), valoare mult superioara mediei soldelor de funcţie stabilite chiar de parata, in deciziile de pensie ale reclamantului pensionar militar.

Acesta impunea în sarcina C... P... obligaţia de actualizare a pensiilor militare ori de cate ori apărea o majorare a soldei de funcţie la poliţişti din MAI, prin comparaţie cu media soldelor de funcţie ale reclamanţilor pensionari militari.

C... P... a aplicat legea si nu a indexat pensia la 01.01.2017 conform ratei medie anuală a inflaţiei, cu 100%. Indicatorul, cunoscut în anul curent pentru anul calendaristic anterior, respectiv 2016, comunicat de Institutul National de Statistică fiind -1,5 , dar a arătat o rea credinţă atunci când în februarie 2017 a apărut o majorare a soldei de funcţie la poliţişti activi din MAI, prin comparaţie cu media soldelor de funcţie ale reclamantului pensionar militar si nu a procedat la o actualizare din oficiu a pensiei.

Majorarea soldei de funcţie la poliţişti activi din MAI a fost generata tocmai prin aplicarea HG 1/2017 si solda minimă de funcţie din MAI a devenit 1450 lei.

Parata, C... P... ca si parte componenta a MAI cunoştea demersurile şi dispoziţiile conducerii acestui minister.

Din adresa MAI - Direcţia Generala Financiara cu nr. 416885 din 08.05.2017 catre Sindicatul National al Agenţilor de Politie din Romanía ( anexa nr.13 fila 19) rezultă fără echivoc ca MAI a solicitat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale clarificări pentru aplicarea în mod corespunzător a nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat. ’’Astfel ţinând cont de punctele de vedere ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale emise  în lunile februarie - martie 2017 începând cu drepturi salaríale aferente lunii februarie 2017, care s-au plătit în martie 2017, s-a asigurat nivelul salariului brut pe tara garantat în plată stabilit la 1450 lei conform HG 1/2017 atât pentru personalul civil, cât si pentru personalul militar si poliţişti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.”

De altfel, prin neefectuarea operaţiunii administrative de actualizare a drepturilor la pensie de serviciu, conform aspectelor mai sus expuse, şi a actelor normative principale şi secundare, ce reglementează această materie, s-ar crea o situaţie discriminatorie, între diferite categorii profesionale, din cadrul Familiei Ocupaţionale : Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, respectiv între poliţişti şi militari, aliaţi în situaţii analoge, în sensul Jurisprudenţei CEDO, şi a Jurisprudenţei obligatorii a Curţii Constituţionale a României şi a  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel s-ar ajunge la situaţia nelegală şi discriminatorie, constând în aplicarea neobiectivă şi nerezonabilă a instituţiei actualizării pensiei militare de stat, aşa cum a fost ea prevăzută expressis verbis de legiuitorul originar, prin art. 60 al. 1, din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, în perioada de activitate juridică a acestui act normativ: 01.01.2017 -14.09.2017

De altfel, Legea 153/2017, învederează la art. 6 ca are la baza: b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.

Prin neacordarea în totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituţia României, privind cazurile în care se poate restrânge exerciţiul unui drept, cât si reglementările art. 1 din Protocolul nr. I adiţional la CEDO.

In lumina celor de mai sus, este fără dubii ca sub imperiul art. 60 din Legea 223 din 2015, în forma validă până la data de 15 septembrie 2017, s-a născut obligaţia C... S... a MAI de ai actualiza pensia prin raportare la majorarea „salariului de funcţie" al poliţiştilor activi, la valoarea de 1450 lei.

Chiar daca art. 60 si-a schimbat conţinutul de la 15 septembrie 2017, la data de 1 februarie 2017, se născuse o obligaţie a Casei de Pensii la actualizarea pensiei sale care a rămas neexecutată, iar Casa de Pensii este obligată în continuare să o execute.

Prin urmare, ori de câte ori se modifică unul din clementele pensiei militare de stat, aceasta trebuie actualizată de către casa de pensii sectorială, din oficiu, pe baza informaţiilor din baza de date proprie şi prin aplicarea prevederilor legale în vigoare aplicabile în materie, fără a fi necesar ca titularul pensiei să se adreseze fostei unităţi angajatoare pentru a obţine o adeverinţă cu date pe care casa sectorială de pensii deja le deţine sau care decurg din lege.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţă constată următoarele:

Cu privire la excepţia prematurităţii, instanţa o va respinge ca neîntemeiată, deoarece nu s-a indicat ce termen sau condiţie suspensivă afectează dreptul subiectiv al reclamantului, iar aspectele semnalate în motivarea acestei excepţii cu privire la art. 28 din Legea 223/2015 referitor la baza de calcul a pensiei şi modul de constituire al salariului de funcţie, ţin de fondul cauzei.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa o va respinge ca neîntemeiată, deoarece reclamantul nu solicită actualizarea în raport de situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază corespunzătoare celor 6 luni consecutive actualizate, care e realizată de angajator, ci în raport de majorarea salariului funcţiei de bază corespunzător salariului de bază minim  brut pe ţară în conformitate cu prevederile HG. nr. 1/2017, Legea 152/2017.

Pe fondul cauzei instanţa reţine că reclamantul Noţulescu Ion Dan  beneficiază de pensie de serviciu militară în baza legii 223/2015, de la data de 30.04.2016 şi solicită prin prezenta acţiune obligarea pârâtei să îi  recalculeze drepturile de pensie  începând cu data de 20 iulie 2017, prin majorarea salariului de funcţie/soldei de funcţie stabilit în decizia  de pensie,  de la valoarea 840 lei, la valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat stabilită la 1450 lei prin din HG 1/2017, şi totodată prin majorarea corespunzătoare a celorlalte elemente salariale ce se calculează pe baza salariului de funcţie/solda de funcţie, cum sunt gradaţiile, salariul de excelenţă, sporuri, etc, inclusiv a sporului la pensie cuvenit titularului decoraţiei Semnul Onorific

Deschiderea dreptului la pensia militară de serviciu şi emiterea deciziei de pensie nr.183556/08.08.2016  a reclamantului N.D.I.  s-au  făcut  în  baza  dispoziţiilor  Legii  nr.  223/2015 privind  pensiile  militare de  stat, varianta anterioară modificărilor aduse prin O.U.G nr.59/2017.

Din anexa la decizia de acordare a pensiei militare, reiese că, drepturile de pensie ale reclamantului N.D.I. au fost stabilite  luând ca bază de calcul conform art.28 din Legea 223/2015 perioada noiembrie 2015- aprilie 2016.(fila 17)

Instanţa reţine că, art. 59 din Legea nr. 223/2015, prevede că pensiile militare  se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei şi că, potrivit dispoz. art. 60 alin. 3, în anul în care pensiile pot fi actualizate atât cu rata medie anuala a inflaţiei, conform art. 59, cât şi datorită majorării soldei de grad şi/sau de funcţie a militarilor în activitate, se aplică dispoziţiile cele mai avantajoase.

Aşadar, acest act normativ, prevede două modalităţi alternative de protecţie a pensiilor militare, prin indexare anuală cu rata medie a inflaţiei sau prin actualizare când se majorează soldele cadrelor militare în activitate, urmând ca în anul în care pot fi aplicate ambele metode de protecţie, să se aplice dispoziţiile mai avantajoase.

Majorarea de 5% acordată prin art. 14 alin. 2 din OUG nr. 57/2015  s-a aplicat pensiilor militare în plată începând cu 01.01.2016, având aşadar ca obiect cuantumul final al pensiei stabilite prin aplicarea procedurii de recalculare a pensiilor militare de stat.

 Potrivit  art.1 din HG 1/2017"  Începând  cu  data  de  1  februarie  2017,  salariul  de  bază minim brut pe ţară garantat  în  plată,  sumă  stabilită  în  bani  care  nu  include  sporuri  şi  alte  adaosuri,  se stabileşte  la  1.450  lei  lunar,  pentru  un  program  complet  de  lucru  de  166,00  ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră."

Potrivit art. 60 alin. 1 din legea 223/2015, forma în vigoare la 01.02.2017, data de la care contestatorul cere actualizarea pensiei "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a)potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b)în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi".

Or,  având  în  vedere  prevederile  legale  mai  sus  menţionate,  actualizarea se efectuează pe baza elementelor salariale specifice realizate în perioada de 6 luni aleasă, în conformitate cu prevederile legale, neexistând posibilitatea legală de a actualiza elementele salariale care nu făceau parte din salariul lunar brut realizat la funcţia de bază în lunile respective. (octombrie 2015-aprilie 2016 în cazul reclamantului)

Astfel,  în  condiţiile  în  care  militarii  sau  poliţiştii  nu  au  fost  beneficiari  ai aplicabilităţii  nivelului  salariului  de  bază  minim  brut  pe  ţară  garantat  în  plată,  în perioada de 6 luni aleasă pentru baza de calcul a pensiei militare de stat, potrivit legii nefiind  realizate  venituri  aferente  acestui  nivel,  se  consideră  că  la  actualizarea drepturilor de pensie nu se iau în calcul aceste venituri nerealizate

Deci, conform art. 60 alin.1 actualizarea pensiei se făcea la data de 01.02.2017, menţionată de reclamant, doar dacă avea loc o majorare a soldei de grad/a salariului gradului profesional şi/sau a soldei de funcţie/a salariului de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, doar pe baza datelor comunicate de unitatea angajatoare.

În cazul de faţă nu se face dovada că a avut loc o astfel de majorare soldei de grad/a salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special aflati în activitate şi nici că unitatea angajatoare ar fi emis documente în acest sens către Casa Sectorială de Pensii, astfel că este neîntemeiată cererea de chemare în judecată .

În schimb, actualizarea pensiilor,  în forma reglementată de art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, a intervenit ca urmare a majorării doar a unuia din elementele de calcul al pensiei militare, respectiv a bazei de calcul, reprezentată de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, în care nu se includ anumite venituri, în condiţiile în care aceasta actualizare intervine ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor.

Prin urmare, spre deosebire de majorarea pensiei, operaţiunea actualizării acesteia,  reglementată de dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2010, nu presupune în mod obligatoriu creşterea cuantumului pensiei în acelaşi procent cu care a crescut solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor , câtă vreme  acesta nu se aplică asupra cuantumului final al pensiei, ci doar unuia dintre elementele bazei de calcul.

În materia salarizării pentru personalul din sectorul bugetar, legislaţia  de  bază  în  vigoare la  data  de  01.02.2017  era Legea  nr.  284/2010,  care prevedea că salariul brut/solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul  funcţiei  de  bază,  sporurile,  indemnizaţiile,  compensaţiile,  precum  şi celelalte  elemente  ale  sistemului  de  salarizare,  corespunzătoare  fiecărei  categorii  de personal  din  sectorul  bugetar  (art.  3  alin  2).  De  asemenea,  acelaşi  act  normativ prevedea că solda funcţiei de bază este formată din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă.

 Este  adevărat  că  art.1  din  H.G.  nr.1/2017  prevede  că  începând  cu  data  de  1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program  complet  de  lucru,  însă  nicio  prevedere  legală  nu  obligă  un  angajator  să folosească valoarea nominală a salariului de bază minim brut pe economie ca referinţă (bază)  în  cadrul  sistemului  de  salarizare  propriu,  Codul  muncii  obligând  angajatorul numai să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.

Actualizarea pensiei conform art. 60 alin.1 din legea 223/2015 nu se face prin echivalarea salariului de funcţie cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată,  în valoare de 1450 lei, începând cu data de 01.02.2017, potrivit HG nr.1/2017, aşa cum susţine contestatorul.

Instanţa mai reţine că solicitarea reclamantului vizează în fapt, modificarea cuantumului salariului de funcţie, care a stat la baza stabilirii/recalculării pensiei  pentru care intimata C.S.P. a MAI nu are niciun fel de atribuţii. Aceasta procedează la stabilirea/recalcularea/actualizarea pensiei în funcţie de datele comunicate de fostul angajator şi nu are competentă să intervină  asupra conţinutului acestora/ să la modifice, să le stabilească un alt cuantum.

Dispoziţiile invocate de reclamant – respectiv, HG nr. 1/2017 şi  Legea nr. 153/2017 se aplică salariaţilor, respectiv cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu stat special în activitate, categorie din care reclamantul nu mai face parte din 2000, dată la care a trecut în rezervă, fiindu-i aplicabile dispoziţiile Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, mai sus citate.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a intrat în vigoare la data de 01.07.2017, după data pensionării reclamantului,(30.04.2016) astfel că nici acest act normativ nu-i poate fi aplicabil acestuia.

Solicitarea reclamantului de a se raporta cuantumul soldei de funcţie la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, îşi are izvorul în dispoziţiile art. II alin. 7 din Legea nr. 152 din 27 iunie 2017, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, modificată prin Legea  nr. 207 din 31 octombrie  2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017.

Astfel, conf. art. II alin. 7 din această lege,  majorările acordate personalului din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) şi (6), se aplică la salariul de bază/solda de bază/salariul de funcţie cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi se adaugă la acesta/aceasta.

Se poate observa însă, că  şi aceste dispoziţii legale  nu erau în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare, astfel că solicitarea de actualizare având ca bază solda de funcţie corelată cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, nu poate fi primită.

Aşadar, prin „actualizare “, legiuitorul nu a urmărit  a stabili alte drepturi salariale pensionarului, sau a-i acorda alte elemente salariale de care nu a beneficiat , ci doar să se actualizeze funcţia deţinută la valoarea de referinţă sectorială actualizată, astfel că solicitarea reclamantului încalcă pe lângă prevederile mai sus menţionate şi prevederile art. 4 alin.6 şi 11-17 din OMAI 31/2016, privind procedura de recalculare şi actualizare a pensiilor militare, care prevede obligaţia emiterii de către angajator a unei Anexe 1 B, cu elementele salariale şi media veniturilor celor 6 luni şi în forma prevăzută de acest ordin, sens în care apreciază că o asemenea soluţie ar încălca inclusiv prevederile mai sus menţionate, prin raportarea şi includerea unor elemente salariale nerealizate şi care nu au făcut niciodată parte din salariul reclamantului.

Legiuitorul a prevăzut în mod expres elementele componente care stau la baza cuantumului pensiei care se actualizează, nefăcând referire la indexările anuale aplicabile la cuantumul total brut al pensiei.

În ceea ce priveşte hotărârile invocate  ca practică judiciară, acestea sunt hotărâri judecătoreşti de speţă,  neavând caracter obligatoriu pentru modul de soluţionare a altor speţe, întrucât,  în sistemul de drept român,  practica judiciară nu este izvor de drept. 

Singurele excepţii când precedentul judiciar capătă statutul de izvor de drept, fiind obligatoriu pentru instanţele de judecată, sunt cele reprezentate de deciziile date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (I.C.C.J.) în materia „recursului în interesul legii”  potrivit art.517 alin.(4) C.pr.civ., şi a “hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“  potrivit art. 521 alin. (3) C. pr. civ., (dispoziţii prin care se urmăreşte asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legilor pe întreg teritoriul ţării)  şi  deciziile Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea: unui text de lege, a unei legi în ansamblul ei, a unei ordonanţe ori a regulamentelor Parlamentului.

Având în vedere toate aceste considerente, instanta va respinge cererea ca neîntemeiată. În mod subsecvent, instanţa va respinge şi cererea accesorie formulată de reclamantul N.I.D.

Opinia asistentilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente

Domenii speta

Spete similare