Contestaţie decizie de pensionare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000431

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ------------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 487/2020

Şedinţa publică de la 23 iulie 2020

Completul compus din:

Preşedinte -----------

Asistent  judiciar ---------

Asistent  judiciar ---------

Grefier Şef -----------

Pe rol se află cauza privind pe reclamantul A.V.şi pe pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul asistat de avocat Badea Emil, lipsă fiind pârâtele.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a arătat instanței că s-au depus la dosar, în copie, actele existente în cadrul dosarului de pensionare al reclamantului, după care:

Apărătorul reclamantului a învederat instanței că a observat înscrisurile depuse la dosar şi sunt înscrisuri de care avea deja cunoştinţă, respectiv decizii contestate, hotărâri etc.

La interpelarea instanţei, apărătorul reclamantului a arătat că prezenta  contestaţie este formulată împotriva hotărârii Comisiei de Contestaţii şi împotriva deciziei din 05.06.2018. Cererea de anulare a hotărârii emisă de Comisia de Contestaţii este formulată în contradictoriu cu Comisia de Contestaţii şi contestaţia împotriva deciziei este formulată în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Cu privire la obligarea la emiterea unei noi decizii de recalculare şi actualizare, este vorba de obligarea Casei Sectoriale de Pensii a M.A.I. Totodată, a arătat că nu mai are cereri de formulat.

Constatând că părţile nu mai au cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul pe excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, invocată de această pârâtă,  şi pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamantului a solicitat respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată. Pe fondul cauzei a solicitat admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată şi precizată, să fie desființată hotărârea Comisiei de Contestații nr.-------- ca fiind netemeinică şi nelegală, să fie desființată decizia nr. --------- privind actualizarea pensiei militare de stat, să fie obligată Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. să emită o altă decizie de actualizare a pensiei militare de stat la baza căreia să stea anexa 1b, de fapt recalcularea acestei pensii, actualizarea acestei pensii cu coeficient corespunzător funcţiei de colonel şi corespunzătoare coeficientului gradului militar de locotenent colonel. A menţionat că o să depună la dosar şi anexa 1b, cât şi buletinele de calcul care au stat la baza acestei actualizări, în ordine cronologică tocmai pentru a fi facilă observarea modificărilor pe care unitatea militară, pe parcursul procesului, a modificat această anexă 1b. A menţionat că la momentul recalculării pensiei militare de stat au emis o anexă 1b în care coeficientul funcţiei de colonel l-au trecut ca fiind de 4.1. Potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv Legea nr. 223/2015, Ordinul  nr. 31/2016, dar şi Ordonanţa  nr. 56/2006, se va observa că, raportându-ne la fişa de pensionare unde îi este recunoscut petentului gradul militar de locotenent colonel şi funcţia de colonel, coeficienți pentru perioada aleasă în ianuarie-iunie 2005, că de fapt de aici a plecat şi eroarea, pentru că la mijloc este vorba despre o eroare, pentru primele 4 luni s-a stabilit un coeficient de 3,6 pentru profesor gradul IV şi 3,8 pentru profesor gradul II pentru ultimele 2 luni. S-a mai arătat că într-un final au încercat şi au reușit să îndrepte această eroare în sensul în care au emis o altă anexă 1b, unitatea militară, în care au prevăzut pentru primele 4 luni coeficientul 4, iar pentru ultimele 2 luni coeficient 4,7, recunoscând parţial funcţia de colonel. Ulterior , chiar la solicitarea instanţei, s-a trimis această anexă 1b, în care într-un final au recunoscut pentru toate cele 6 luni funcţia de colonel, de fapt nu este o recunoaștere, ci este de fapt o îndreptare a erorii pe care a făcut-o.  A mai arătat că, într-un final ar fi de acord şi cu această anexă 1b unde coeficienții funcţiei de colonel sunt  4,7 pentru toate cele 6 luni de zile şi coeficientul gradului militar de locotenent colonel de 1,7/1,8 respectiv 1,75, numai că şi această actualizare, şi această anexă 1b nu este corectă, însă ar fi mulțumiți în forma în care este, pentru că recunoaşte funcţia de colonel, pentru că, pentru primele 4 luni, unde avea coeficient al funcţiei de colonel de 3,6 potrivit fişei de pensii, la momentul trecerii în rezervă, ea trebuia actualizată la valoarea coeficientului de 4,8 al funcţiei de colonel pentru profesor gradul IV, iar pentru ultimele 2 luni, profesor gradul II, coeficientul trebuia să fie de 5.

Într-un final pentru a se stinge acest litigiu şi să se dea eficiență acestei anexe, unde se recunosc pentru toate cele 6 luni coeficientul de 4,7, a solicitat obligarea Casei de Pensii să actualizeze această pensie de militar, să emită o nouă decizie cu acest coeficient pentru cele 6 luni de 4,7, unde se recunoaște funcţia de colonel şi solda de grad militar de 1,75 şi atunci ar fi o oarecare reparație pe care ar primi-o petentul ca urmare a acestor actualizări şi corespunde şi cu funcţia  cu care petentul a fost trecut în rezervă, fără cheltuieli de judecată.

Instanța a reținut cauza  pentru deliberare și pronunțare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale reclamantul Adam Valentin, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, Comisia de Contestaţii  din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și U.M. 0658 Târgu-Jiu, a formulat contestație împotriva hotărârii nr.------ emisă de Comisia de Contestații din cadrul M.A.I.,  a deciziei nr.------, eliberată de  Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, anexa nr.1b, întocmită de U.M. 0658 ------- (situaţia soldelor salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate), solicitând desființarea hotărârii nr.---------- emisă de Comisia de Contestații din cadrul M.A.I., a deciziei nr.--------, eliberată de  Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, obligarea U.M. 0658 să întocmească o nouă anexă 1b cu aplicarea coeficienților de ierarhizare corespunzători funcției de colonel, și nu de maior; obligarea Casei de Pensii Sectorială a Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze pensia  prin aplicarea coeficienților de ierarhizare corespunzători funcției de colonel, si nu de maior si să emită o nouă decizie de recalculare; obligarea pârâtei să efectueze operațiunea de actualizare a pensiei de care beneficiază, având ca bază noua decizie emisă al cărei rezultat este dat de aplicarea coeficienților funcţiei de colonel, şi nu de maior, obligarea pârâtelor la  plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a arătat că actualizarea cu 15% a cuantumului brut al soldei de funcție prin decizia nr. ---------din 05.06 2018 s-a făcut pornind de la o bază de calcul care, la punctul IV lit. a), conţine coeficienți de funcţie mai mici decât cei care trebuiau să fie, preluând şi conservând astfel greșelile făcute la recalcularea pensiei sale în anul 2017, când, în baza prevederilor Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, Casa de pensii sectorială a M.A.I. a procedat la recalcularea pensiei şi a emis decizia nr.----------- privind recalcularea pensiei militare de stat a sa.

Anexa la decizia nr.----------- privind recalcularea pensiei militare de stat este buletinul de calcul/Legea nr.223/2015, unde, la pct. IV, sunt prezentate elementele salariale pentru perioada ianuarie 2005-iunie 2005, în baza cărora s-a efectuat şi determinat cuantumul pensei respectiv: a) solda/salariul de funcţie: - coeficient 4,1 - suma 810 lei, b) solda de grad/salariul gradului profesional, coeficient 1,7/0 - suma 336 lei.

Faţă de datele prezentate în buletinul de calcul, anexa la decizie nr.---------- privind recalcularea pensiei militare de stat a sa, a constatat că în baza de calcul, respectiv la stabilirea cuantumului pensei, s-au utilizat elementele salariale care nu sunt conforme cu realitatea.

A arătat că în perioada 01-01.2005-30.06.2005 (perioada aleasă pentru recalcularea pensiei în baza prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat) a deţinut funcţia de colonel şi gradul de locotenent-colonel, iar, conform datelor înscrise în buletinul de calcul /Legea nr.223/2015, punctele a) şi b) coeficienții care au stat la baza recalculării pensiei şi, implicit, sumele ce rezultă din aplicarea acestor coeficienți corespund funcţiei de  maior.

Conform fişei de pensie, partea a III-a se completează de Compartimentul Financiar-Contabil, referatul pentru stabilirea soldei lunare brute întocmită în data de 29.07.2005, parte din dosarul de pensionare, coeficientul soldei de funcţie pentru aceeaşi perioadă, respectiv ianuarie 2005-iunie 2005, este de 3,6 pentru perioada ianuarie 2005-aprilie 2005 şi 3,8 pentru perioada mai 2005-iunie 2005.

Acești coeficienții sunt cei care corespund funcţiei de colonel, aşa cum este prevăzut în anexa nr.1 la Legea nr.138/1999 în vigoare la data trecerii în rezervă şi pensionarii (anul 2005), care prevedea următoarele:  anexa nr. 1  lit. A - Coeficienții de ierarhizare a soldelor de funcţie, pentru unele funcţii specifice apărării naţionale, ordinii publice şi siguranței naționale, (structuri militare):  Funcţii corespunzătoare gradului de colonel  Colonel  S 3,5 4,3; Funcţii corespunzătoare gradului de maior  Maior S 2,4  2,7.

Legea nr.477/12.12.2006 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranța naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, la pct.3, prevede: ,,La art. I, litera A: „Coeficienții de ierarhizare a soldelor de funcţie, pentru unele funcţii specifice apărării naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale, structuri militare, altele decât cele din compunerea Ministerului Apărării: Funcţii corespunzătoare gradului de colonel  Colonel  S 4,7  5,5; Funcţii corespunzătoare gradului de maior  Maior S 3,8  4,1

Conform prevederilor legale prezentate mai sus cu modificările ulterioare, coeficientul de ierarhizare a funcţiei corespunzătoare gradului de colonel este de minim 4,7 şi maxim 5,5, şi nu de 4,1 utilizat în buletinul de calcul /Legea nr.223/2015 la calculul cuantumului pensiei. Acest coeficient de 4,1 utilizat ca element salarial în buletinul de calcul /Legea nr.223/2015 reprezintă nivelul maxim a funcţiei corespunzătoare gradului de maior, funcţie inferioară celei pe care a deţinut-o la data ieşirii la pensie.

Având în vedere prevederile Legii nr. 138/1999 cu modificările şi completările ulterioare, gradul militar şi funcţia pe care a deţinut-o la momentul pensionarii rezultă că, funcţiei de colonel pe care o deținea în perioada aleasă pentru recalcularea pensiei îi corespunde un coeficient de ierarhizare de 4,7 minim şi 5,5 maxim. Mai mult, în ultimele 2 luni ale perioadei pentru recalcularea pensiei (mai - iunie 2005), coeficientul de ierarhizare a fost mai mare, 3,8 fata de 3,6 in primele 4 luni (ianuarie - aprilie 2005).

Prin utilizarea la calculul pensiei a unui coeficient de ierarhizare inferior celui corespunzător funcţiei deținute, la care avea dreptul conform prevederile legale în vigoare menţionate, a rezultat o pensie în cuantum mai mic decât cea la care era îndreptățit, în condiţiile în care în buletinul de calcul/Legea nr.223/2015, anexa la decizia nr.-------- privind recalcularea pensiei militare de stat ar fi fost utilizate elementele salariate de calcul fundamentate obiectiv şi  în conformitate cu prevederile legale.

Consideră că în nicio situaţie prevederile Legii nr.223/2015 şi cele ale Ordinului nr.31 din 12 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat nu permiteau să fie schimbată clasa funcţiei pe care a deţinut-o cu una inferioară.

De asemenea, având în vedere că în perioada ian.-iun. 2005 coeficientul soldei de grad era cel de locotenent colonel + 1/2 din diferenţa până la colonel, iar legislaţia ulterioară nu a modificat această prevedere, în buletinul de calcul, anexa la decizia nr.----------- nu trebuia să fie coeficientul de grad 1,70, ci 1,75.

Actualizarea drepturilor de pensie prin decizia nr. --------- din 05.06.2018 făcându-se pe baza de calcul din buletinul de calcul anexa la decizia nr.---------- din 18.05.2017, menține un cuantum al pensiei diminuat faţă de cel care ar fi fost stabilit cu corectitudine pe baza legilor în vigoare, iar mărirea cu 15% aplicată devine aproape nesemnificativă şi sporeşte nedreptatea care i s-a făcut.

În dovedirea cererii a ataşat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia nr.---------- din 05.06 2018 privind actualizarea pensiei militare de stat, emisă de Casa Sectorială de pensii a Ministerului Afacerilor Interne; hotărârea nr.---------- din 17.09.2018 a Comisiei de Contestaţii din Ministerul Afacerilor Interne; plicul primit de la Comisia de Contestaţii; fisa de pensie nr.---------- din 03.08 2005, întocmită de U.M. 0852 Bumbești-Jiu, adeverinţa nr.------ din 08.08 2017 cu extrasul din statele de plata pentru perioada ianuarie - iunie 2005, eliberată de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj;  extras cu coeficienții de ierarhizare ai soldelor de funcţie specifice apărării naționale, ordine publică şi siguranța naţională din Legea nr. 477/12.12.2006.

Pârâta U.M. 0658 --------- a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, excepţia lipsei calității procesuale pasive, excepţia prescripției dreptului material la acţiune,  excepţia autorității de lucru judecat şi a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că, în ceea ce priveşte nemulțumirea pensionarului legată de modul de consemnare şi actualizare a elementelor din compunerea bazei de calcul, se aerată că sintagma „baza de calcul stabilită conform prevederilor art.28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor şi funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi”,  utilizată de legiuitor în textul de lege în baza căruia s-a efectuat recalcularea pensiei, respectiv art.109 alin. (1) din Legea nr 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, trimite la cuantumul comunicat în baza art. 4 alin. (6) din Ordinul M.A.I. nr.31/2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, de structura financiar-contabilă din unitatea cu care pensionarul a avut raporturi de serviciu, în cuprinsul anexei nr. 1b). cu denumirea media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de baza, actualizate.

Se susţine că, actualizarea la data de 01.01.2016 a coeficienților de ierarhizare, respectiv a coeficientului de ierarhizare aferent ultimei funcții deținute de titular şi a coeficientului de ierarhizare corespunzător ultimului grad deținut de către acesta, este în sarcina unităţii emitente a anexei nr.1b). Structura de resurse umane şi structura financiar-contabilă îşi asumă în totalitate veridicitatea datelor înscrise în documentul anterior menţionat, raportându-se la documentele de personal existente la nivelul unităţii, precum şi la actele normative ce echivalează funcţiile şi gradele deținute de beneficiarii recalculării la momentul încetării raporturilor de serviciu cu unitatea cu drept la pensie.

 Or, orice nemulțumire legată de întocmirea situației cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, utilizată la recalcularea pensiei militare (Anexa 1.b), trebuie adresată unităţii care a întocmit documentul în cauză, respectiv angajatorului întrucât contestarea acesteia excede competențelor instituției pârâte.

Ca un prim aspect s-a solicitat a se observa că Ordinul nr.31 din 12 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat prevede explicit faptul că baza de calcul este constituită din veniturile transmise de unitatea angajatoare pârâta, neavând competenţa în a emite decizie de pensie pentru alte elemente decât cele comunicate de angajator.

Astfel, potrivit art. 4 alin. (6) din ordinul mai sus menţionat ”In baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. (3) lit. a) şi b) sau, după caz, la alin. (4) şi (5) întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor şi funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1.b la prezenta procedură, în termen de maxim 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel:

a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2;

b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă”.

Se arată că, potrivit art. 4, alin. (6) din anexa nr. 1 a Ordinului nr. 31/2016 întocmirea „Situaţia salariilor lunare corespunzătoare funcției exercitate/ similare aflate în plată” este atributul fostului angajator şi nu al Casei de Pensii Sectoriale, astfel că la stabilirea cuantumului brut al pensiei au fost luate în considerare înscrierile din documentul emis de U.M. 0658 Tg-Jiu, iar susţinerile reclamantului cu privire la funcţia deținută, nu pot fi imputate instituției pârâte, fiind atributul exclusiv al angajatorului cu care acesta trebuie să se judece.

S-a susţinut că, prin decizia contestată instituita pârâtă a procedat la efectuarea operațiunii de actualizare a pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă de care beneficiază contestatorul, în temeiul prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (forma în vigoare la data de 30.06.2017 la care s-a produs conform Legii nr.152/2017 majorarea cu 15% a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate).

La stabilirea pensiei militare înscrisă în decizia contestată s-a utilizat noua bază de calcul, actualizată conform prevederilor Legii nr.152/2017, aferentă aceleiași perioade de 6 luni de activitate alese de pensionar la recalcularea pensiei, respectiv ianuarie - iunie 2005, de 3.847 lei (faţă de 3.465 lei utilizată la recalcularea pensiei militare conform art.109 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare).

Astfel, a fost emisă decizia contestată, privind actualizarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, în care a fost înscris cuantumul brut al pensiei actualizate cuvenit pensionarului cu începere de la data de 30.06.2017, de 3.931 lei, care a fost comparat cu pensia brută de 3.906 lei în plată la 29.06.2017, constatându-se că pensia actualizată este mai mare decât pensia actualizată, astfel, aplicându-se prevederile art. 60 alin. (3) I din lege.

Privitor la algoritmul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare actualizate, se arată că acesta respectă integral cerințele Legii nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat în baza art. 60 alin. (1) prin utilizarea noii baze de calcul, actualizată în temeiul Legii nr. 152/2017 ca efect al majorării cu 15% a soldei de funcţie, precum şi a procentului de 9% corespunzător vechimii peste 25 ani a contribuției la pensia suplimentară.

Cuantumul brut al pensiei în care este inclusă actualizarea soldei de funcţie este mai mare faţa de cuantumul brut al pensiei în urma aplicării majorării cu 5,25% a drepturilor de pensie aferente anului 2017, a fost pusă în plată pensia militară actualizată în cuantum brut de 3.931 lei.

Ca un ultim aspect s-a arătat că, datorită faptului că pensionarul a beneficiat de actualizare pe parcursul anului 2017, acesta nu mai are dreptul la majorare conform O.U.G. 99/2016, menţinându-se însă majorarea aferentă anului 2016 potrivit O.U.G. 57/2015, în cuantumul alocat pe parcursul respectivului an, respectiv 170 lei, aspect menţionat în cuprinsul dispoziției legale în vigoare la data efectuării actualizării, art.60 alin. 3 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare care prevedea: „(3) în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile”.

Or, în condiţiile in care instituita pârâtă a respectat veniturile menţionate de către angajator şi dispoziţiile legale cu privire la modul de stabilire şi recalculare a drepturilor de pensie, pretențiile formulate de reclamant sunt fără temei de drept.

Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că unitatea pârâtă a aplicat temeinic dispoziţiile legale, iar cele învederate reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi care nu pot fi primite ca argumente în favoarea admiterii acesteia.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea Casei de Pensii Sectorială a M.A.I., prin care a invocat prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 și art. 2 din Ordinul M.A.I.  nr. 31/2016, și a arătat că, în raport de prevederile invocate, responsabilitatea are și această pârâtă în ceea ce privește recalcularea și actualizarea pensiilor militare de stat. A arătat că baza de calcul de la care se pleacă în realizarea actualizării pensiei a fost greșită, iar recalcularea pensiilor se realizează și  pe baza documentelor/datelor existente în bazele de date, arhivele proprii, iar pârâta  este deținătoare de arhivă proprie cu privire la datele sale, deține întregul dosar de pensionare.

Prin întâmpinarea formulată la data de 15.11.2018 pârâta Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a solicitat respingerea acţiunii.

A susţinut că, raportat la obiectul acţiunii, având în vedere Hotărârea Comisiei de Contestaţii nr.---------- şi Decizia Casei de Pensii sectoriale nr. ----------, s-au precizat următoarele:

Examinând cererea de chemare în judecată, s-a constatat incidenţa în cauză a prevederilor Cap. VI al Legii nr. 223/2015 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare ”Jurisdicția în sistemul pensiilor Militare de stat”.

Prevederile acestui capitol stabilesc că deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informații. Termenul de soluţionare a acestor contestații este de 45 de zile de la data înregistrării acestora, iar hotărârile pronunţate se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare. Această procedură are caracterul unei proceduri administrative prealabile, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.

Se poate constata că, reglementând această procedură, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluţionare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestații fără a mai  parcurge  procedura, în principiu de mai lungă durată, din faţa instanţelor de judecată şi numai în situaţia când nu sunt mulțumiți de hotărârile acestei comisii, pot să le supună analizei instanției de judecată.

Or, o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând  eo ipso  atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. Chiar mai mult prevederile art. 21 alin. (4) din Constituție – ”jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite” - nu interzic existenţa unei astfel de proceduri administrative prealabile şi nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional.

De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 121 din 9.02.2010, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, în care a statuat că ”instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este centrară principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti”.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunţată în Cauza Le Compte. Van Leuven şi De Meyere contra Belgiei, paragraful 51, ori Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunţată în Cauza Fischer contra Austriei, paragraful 28, că imperative de suplețe şi eficacitate, pe deplin compatibile cu protecția drepturilor protejate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, pot justifica intervenția prealabilă a unor organe administrative care nu îndeplinesc condiţiile cerute de art. 6 paragraful 1 din Convenție. Ceea ce impun însă dispoziţiile acestui articol convențional este ca decizia unei asemenea autorități să fie supusă controlului ulterior exercitat de un organ de plină jurisdicție, adică un ”tribunal” în sensul Convenției.

Prin urmare, având în vedere scopul urmărit de legiuitor, acela de a degreva instanţele de judecată de o parte din cauzele care au ca obiect drepturile de asigurări sociale, consideră că se impune realizarea unei delimitări clare din punct de vedere teoretic a noțiunii de jurisdicție specială administrativă şi a noțiunii de procedură administrativă prealabilă, obligatorie fără caracter jurisdicțional, cum este cea din cauza de faţă, prevăzută de Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest demers, în primul rând, se va avea în vedere noțiunea de plângere prealabilă astfel cum aceasta este reglementată de prevederile art. 2 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările  ulterioare potrivit cărora aceasta reprezintă cererea prin care se solicită autorităţii publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acesteia.

Prin similitudine, s-a solicitat a se constata că procedura administrativă prealabilă reaglomerată de Legea nr.223/2015 are caracterul unei contestații administrative împotriva actului administrativ reprezentat de decizia emisă de Casa de Pensii Sectorială, aceasta fiind obligatorie, în vederea admisibilității contestaţiei judiciare formulate de către reclamant, iar hotărâre pronunţată de Comisia de Contestaţii nu reprezintă un act administrativ, în sensul art. 2 alin (1) lit. c) din Legea nr 554,2004, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum vom dezvolta la pct. 1.3 din prezenta întâmpinare.

În al doilea rând, se va avea în vedere definiția legală a noțiunii de jurisdicție administrativă specială, ce ne este furnizată de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestui text,  jurisdicția administrativă specială este acea activitate „înfăptuită de o autoritate administrativă care are conform legii organice speciale în materie, competenţa de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității asigurării dreptului la apărare şi independenței activităţii administrativ jurisdicționale".

Prin urmare, susţine pârâta că pentru a fi în prezența unei jurisdicții administrative speciale, este necesară întrunirea cumulativă a poarelor condiţii:

a) ca o activitate cu caracter jurisdicțional să fie desfăşurată de o autoritate publică administrativă;

b) ca stările de conflict cu a căror existență este sesizată autoritatea administrativ- jurisdicțională să izvorască (direct sau indirect) dintr-un act administrativ, iar rezolvarea lor  să fie făcută în baza unei legi (organice);

c) ca prerogativele de stingere a situaţiilor de conflict (în condiţiile mai sus arătate) să exercitate în cadru1 unei proceduri guvernate de principiile contradictorialității asigurării dreptului la apărare şi independenței activităţii administrativ-jurisdicționale.

În schimb, în cazul procedurii administrative prealabile obligatorie prevăzută de Legea nr 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, este vorba de o calificare expresă făcută de lege în sensul că aceasta nu reprezintă o procedură de natură jurisdicțională.

Drept consecinţă, s-a opinat că o procedură derulată în faţa unui organ administrativ nu  poate pretinde caracter jurisdicțional decât în prezența elementelor mai sus evocate (art. 2 alin 1 lit. e din Legea nr. 554/2004).

Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu ajunge să pronunţe (sau sa emită) un act administrativ cu caracter jurisdicțional, ci doar să formuleze o propuneri, operație care în mod evident aparține administrației publice consultative, şi nu celei active (chiar jurisdicţionalizate), respectiv un act care nu are caracter jurisdicțional şi care nu reprezintă o manifestare de voință aptă să genereze direct şi nemijlocit, efecte în sensul naşterii, modificării sau stingerii unor (concrete) raporturi juridice, ci, mai degrabă sistarea/suprimarea unei stări de conflict juridic existentă între părţile implicate, respectiv între reclamantul din prezenta cauză şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

În acest sens, dispune şi art.14 din Ordinul comun nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea şi structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informării potrivit căruia prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, comisiile de contestații pot decide:

a) admiterea totală sau parțială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie  revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa de pensii sectorială emitentă potrivit legii;

b) respingerea contestaţiei.

Ori, în aceste condiţii, s-a solicitat a se constata faptul că, potrivit prevederilor art. 61 alin (6) din Legea nr. 223/2015, privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea şi plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale, iar raportat la obiectul cauzei, solicitarea reclamantului vizează operațiunile specifice de stabilire a drepturilor de pensie efectuate le către Casa de pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

Având în vedere aceste motive, pretențiile reclamantului pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituita care are atribuții specifice conferite de lege în acest sens.

Aşadar, s-a precizat că modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie ale reclamantului de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne nu determină nașterea vreunui raport juridic de drept administrativ sau de drept al muncii între aceasta şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, întrucât instituita nu este ținută, să răspundă unor pretenții aflate în strânsă legătură eu atribuţiile altor persoane juridice.

Având în vedere cadrul procesual creat, susţine pârâta că, în situaţia în care instanţa de judecată va pronunţa o soluție de admitere a cererii de chemare în judecată pentru motive antamează fondul, singura instituţie care poate fi obligată la revizuirea deciziei de pensie este Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, simpla anulare Hotărârii Comisiei de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne neputând înlătura efectele deciziei de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului  Afacerilor  Interne, această hotărâre reprezentând doar rezultatul contestaţiei administrative formulate de către reclamant.

Astfel, art. 85 din Legea nr. 223 2015, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează următoarele:

(1). Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale a M.A.I. şi Serviciului Român de Informații, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

(2). Casele de Pensii Sectoriale  prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).

(3) Activitatea caselor de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) este coordonată metodologic de C.N.P.P.

În acest sens, Casa de Pensii Sectorială s-a înființat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar potrivit art. 2 din Ordinul MAI nr.131/2016 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcționare a Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, casa este structura  cu personalitate juridică, care administrează sistemul pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurări sociale ale militarilor, polițiștilor şi funcționarilor publici cu statut special din Ministerul Justiției - Administrația Naţională a Penitenciarelor potrivit legii.

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 88 lit. g) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completurile ulterioare, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. „asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte că urmare a aplicării dispoziţiilor  prezentei legi”.

În consecinţă, cererea de chemare în judecată al cărei obiect constă în obligarea unei instituții să efectueze anumite activităţi ce cad în competenţa sa, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituita care are atribuții legale în domeniul de referință.

Referitor la solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată s-a învederat faptul că în conformitate cu prevederile art.12 alin. (2) din Ordinul comun nr.39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea şi structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informații la soluţionarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, membrii comisiilor de contestații sunt independenți în exprimarea votului lor şi nu pot fi trași la răspundere pentru votul exprimat în această calitate.

Având în vedere aceste prevederi legale, consideră că nu se poate confunda hotărârea de respingere a contestaţiei reclamantului pronunţată de Comisia de Contestaţii din cadrul  Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul art. 14 din Ordinul comun nr. 39/2016 cu reaua- credință a acesteia, întrucât  aceasta a fost pronunţată pe baza documentelor existente în dosarul de pensionare înaintat de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne  (art. 10 şi art. 11 alin 1 din ordinul comun nr. 39/2016), întrucât procedura prealabilă de soluţionare a contestaţiei administrative nu are caracter jurisdicțional.

Ca atare, s-a evidenţiat faptul că atât contestaţia judiciară, care face obiectul prezentei cauze, cât şi contestaţia administrativă, care a fost soluționată prin Hotărârea Comisiei de Contestaţii nr. --------, sunt îndreptate împotriva actului administrativ reprezentat  de decizia Casei  de Pensii  Sectoriale  nr.----------.

Pentru învestirea Comisiei de Contestaţii şi apoi a instanţei de judecată cu soluţionarea contestației în legătură cu fondul drepturilor de asigurări sociale reclamantul indică aspectele sub care contestă decizia Casei de Pensii Sectorială nr.--------- şi coordonatele în care solicită obligarea Casei de Pensii Sectoriale la emiterea unei noi decizii.

Chestiunea aspectelor sub care este contestată o decizie în materie de pensii publice nu reduce la motivarea contestaţiei, administrativă sau judiciară, ci tine de obiectul acesteia, cât prin contestaţia nu se solicită doar anularea unei decizii, ci se solicită şi obligarea Casei de Pensii Sectoriale la emiterea unei noi decizii care să satisfacă anumite exigențe terminate.

În cazul în care este întemeiată, admiterea contestaţiei are drept consecinţă anularea deciziei contestate şi obligarea Casei de Pensii Sectoriale să emită o nouă decizie cu satisfacerea exigențelor concrete care au făcut obiectul cauzei, urmând a se indica obligatoriu şi data de la care noua decizie va opera.

Faţă de aceste aspecte, având în vedere prevederile art. 455 Cod de procedură civilă, în situaţia admiterii pretențiilor reclamantului, s-a solicitat ca la stabilirea cuantumul cheltuielilor de judecată ce vor cădea în sarcina pârâţilor să se aibă în vedere natura raportului juridic existent între aceştia.

Cu privire la fondul cauzei, ținând cont de prevederile art. 207 Cod de procedură civilă,  Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne îşi însușește apărările formulate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, sens în care s-a solicitat respingerea acţiunii ca  neîntemeiată.

În temeiul dispoziţiilor art. 223 coroborate cu prevederile art. 411 alin. (l) pct. 2 Cod de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta Comisia de Contestații din cadrul M.A.I., prin care, față de prevederile art. 5 alin.1 și 2, art.7, art. 11 alin.1 și 2, art. 12, art. 14 din Regulamentul nr.31/07.01.2016, prin care  a arătat că pârâta  este în culpă pentru că nu și-a îndeplinit atribuțiile de verificare, așa cum prevede legea, în sensul verificării sub aspectul legalității și temeiniciei decizia de recalculare, actualizare a deciziei de pensie, prin raportare la dosarul de pensie al reclamantului și raportat la susținerile unității militare emitente cu privire la situația elementelor comunicate casei sectoriale de pensiei, în baza cărora s-au efectuat recalcularea și actualizarea.

În şedinţa publică din data de 31.01.2019, referitor la contestaţia împotriva anexei nr.1b (situaţia soldelor salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate) întocmită de U.M. 0658 ---------,  reclamantul a precizat acţiunea, arătând că solicită anularea acestei anexe şi obligarea U.M. 0658 la întocmirea unei noi anexe 1b cu aplicarea coeficienților de ierarhizare corespunzători funcţiei de colonel, şi nu de maior, capete de cerere formulate în contradictoriu cu U.M. 0658 ----------.

Prin încheierea de şedinţă din data de 31.01.2019 instanţa a dispus disjungerea capetelor de cerere privind anularea anexei 1b întocmită de U.M. 0658 -------- (situaţia soldelor salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate) şi obligarea U.M. 0658 la întocmirea unei noi anexe 1b cu aplicarea coeficienților de ierarhizare corespunzători funcţiei de colonel, şi nu de maior, capete de cerere formulate în contradictoriu cu U.M. 0658 şi formarea dosarului  nr. ---------, având ca obiect aceste pretenții. 

În ședința publică din data de 31.01.2019 reclamantul, prin apărător, a arătat că hotărârea contestată are nr.-------, și nu nr.--------, cum din eroare s-a menționat în primul paragraf al contestației, iar în ședința publică din data de 23.07.2020 a precizat că cererea de anulare a hotărârii emisă de Comisia de Contestaţii este formulată în contradictoriu cu pârâta  Comisia de Contestaţii a M.A.I., restul pretențiilor fiind formulate în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

În probatoriu s-a încuviințat și s-a administrat proba cu înscrisuri.

În baza art. 248 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Pârâta Comisia de Contestații din cadrul M.A.I. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că stabilirea și plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale, iar, raportat la obiectul acțiunii, solicitarea reclamantului vizează operațiuni specifice de stabilire a drepturilor de pensie efectuate de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., astfel că pretențiile reclamantului pot fi dezbătute doar în contradictoriu  cu instituția care are atribuții specifice conferite de lege în acest sens.

Conform contestației precizate, cererea de anulare a hotărârii nr. ----------- emisă de Comisia de Contestații  din cadrul M.A.I. este formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia de Contestații din cadrul M.A.I., iar restul pretenţiilor, respectiv anularea deciziei nr. ----------- şi obligarea Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. să recalculeze şi să actualizeze pensia prin aplicarea coeficienților de ierarhizare corespunzători funcției de colonel, sunt formulate în contradictoriu cu  pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.

Calitatea procesuală a părților constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii, conform art. 32 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.36 Cod de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată şi debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății. În situațiile juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv.

În baza art. 61 alin. (6) din Codul de procedură civilă, casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcționarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.

Potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, „deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii”.

În conformitate cu art. 97 alin.(3) din  Legea nr. 223/2015, în soluţionarea contestațiilor, comisiile de contestații care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.

În baza art. 99 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, „hotărârile comisiilor de contestații pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare”.

 Așadar, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. are atribuția stabilirii drepturilor de pensie, emițând în acest sens decizie de pensie, iar Comisia de Contestații din cadrul  M.A.I. are competența de a soluționa, prin hotărâre, contestațiile împotriva deciziilor de pensie.

În concluzie, în cazul pretențiilor privind anularea hotărârii nr.---------- justifică legitimare procesuală pasivă emitentul hotărârii, respectiv Comisia de Contestații din cadrul M.A.I.

Prin urmare, este neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia de Contestaţii din cadrul M.A.I., astfel că instanţa urmează să o respingă.

Analizând pe fond contestația ulterior precizată, formulată împotriva hotărârii nr. ---------- și deciziei nr. --------, instanța reține următoarele:

Reclamantul A.V.a beneficiat de pensie militară de stat începând cu data de 01.07.2005, în baza deciziei nr. -------------.

Prin decizia nr. ---------- drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate în temeiul  art. 109 alin. (1) din Legea  nr. 223/2015, rezultând o pensie militară de stat în cuantum de 3.557 lei. Întrucât pensia recalculată a fost mai mică decât cea în plată, în baza art. 111 din Legea nr. 223/2015 s-a păstrat cuantumul mai avantajos, respectiv 3.711 lei.

Prin cererea formulată de reclamant la data de 30.08.2017 reclamantul a solicitat  actualizarea pensiei în baza art. 60 alin. (1)  lit. (a) din Legea nr. 223/2015, ca urmare a majorării  cu 15% a cuantumului brut al salariilor  de bază/soldelor de funcție prin efectele Legii nr.152/2017 pentru aprobarea O.U.G. nr. 99/2016 (fila 184, vol. I din dosar).

Prin decizia nr. ---------- drepturile de pensie ale reclamantului au fost actualizate în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, începând cu data de 30.06.2017, rezultând o pensie militară de stat actualizată în cuantum de 3.931 lei.

Reclamantul a contestat decizia la Comisia de Contestaţii din cadrul M.A.I., contestaţia fiind respinsă prin hotărârea nr.---------, reţinându-se, în esență, că algoritmul prin care s-a stabilit cuantumul pensiei militare actualizate respectă cerințele Legii nr. 223/2015, fiind determinat conform art. 60 alin.(1) din Legea nr. 223/2015, prin actualizarea noii baze de calcul actualizate  în temeiul Legii nr. 152/2017 ca efect al majorării cu 15% a soldei de funcție, precum și a procentului de 9% corespunzător vechimii de peste 25 de ani a contribuției la pensia suplimentară. A reținut, de asemenea, că structura de resurse umane şi structura financiar contabilă îşi asumă în totalitate veridicitatea datelor înscrise  în anexa 1 b ce cuprinde baza de calcul a pensiei, iar orice nemulțumire privind cuantumul pensiei trebuie adresată unităţii ce a întocmit documentul în cauză.

În prezenta cauză reclamantul contestă hotărârea nr. --------- emisă de Comisia de Contestații  din cadrul M.A.I. şi decizia nr. --------, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea acestora și obligarea pârâtei să recalculeze şi să actualizeze pensia prin aplicarea coeficienților de ierarhizare corespunzători funcţiei de colonel, arătând că pentru perioada ianuarie-iunie 2005, coeficienții de ierarhizare corespunzători funcției de colonel erau între 4,7 și 5,5, iar coeficientul soldei de grad era de 1,75 (coeficientul soldei pentru gradul de locotenent colonel +1/2 din diferența până la gradul de colonel).

Recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, în baza art. 109 din Legea nr.223/2015, s-a realizat în raport de baza de calcul a pensiei stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ veniturile de la lit. a-p, menţionate în acelaşi articol.

În conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare anterior modificării art. 60 prin O.U.G. nr. 59/4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial  nr. 748/7 august 2017:

,,(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securității naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Potrivit art.1 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 31/2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, ordin comun al M.A.I., M.A.N., M.J., S.R.I., S.I.E., S.T.S., S.P.P.: ,,Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informațiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor”.

Art.3 lit. c) din Ordinul nr. 31/2016 prevede că „Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

c) situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate în situaţia, în care beneficiarul nu îşi exprimă opțiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care constituie baza de calcul;

În baza art. 4 alin.(3) lit. a  din anexa nr.1 la ordin:

,,(3) Casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii transmit în copie cererile prevăzute la alin. (2) şi solicită eliberarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază necesară recalculării pensiei militare de stat, actualizate, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

a) pentru cererile înregistrate la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, la unitatea din care beneficiarul a fost trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu”.

Art. 4 alin. (6) din anexa nr.1 la ordin prevede că „În baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unităţile menţionate la alin. (3) lit. a) şi b) sau, după caz, la alin. (4) şi (5) întocmesc situaţiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel:

a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2;

b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă.”

La art.11 din anexa nr.1 la ordin se prevede că: „Baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, constituită din soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi cuprinde următoarele elemente: a) soldele/salariile de funcţie sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive; b) soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive; c) gradațiile sau elemente similare realizate în cele 6 luni consecutive; d) soldele/salariile/indemnizaţiile de comandă/conducere sau alte elemente similare, după caz, realizate în cele 6 luni consecutive; e) solda/salariul de merit, după caz, realizat(ă) în cele 6 luni consecutive; f) indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă sau alte elemente salariale similare, realizate în cele 6 luni consecutive; g) sumele reprezentând alte elemente salariale decât cele de la lit. a) - f), realizate în cele 6 luni consecutive.”

Potrivit art. 12 din anexa nr.1 la ordin:

„(1) Actualizarea soldei/salariului de funcţie se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcţiilor în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcţiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcţiei, gradul militar/profesional al funcţiei, nivelul studiilor cu funcţii în plată la data de 1 ianuarie 2016.

(2) Actualizarea soldei/salariului de funcţie prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora şi utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.”

La art. 13 din  anexa nr.1 la ordin se prevede că:

,,(1) În vederea actualizării soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deținute se utilizează suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, după caz, avută/avut în cele 6 luni consecutive, identificate în documentele de plată ale acestora, care se transpun la nivelul soldei de grad/salariului gradului profesional aflat în plată conform legislaţiei aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar/profesional corespondent/echivalent.

(2) Corespondența/Echivalarea gradului militar/profesional deţinut se face potrivit prevederilor actelor normative care au reglementat/reglementează statutele profesionale ale militarilor, poliţiştilor, respectiv ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

(3) În situaţia în care se identifică grade militare/profesionale care nu mai există şi care nu au corespondent în legislaţia aplicabilă la 1 ianuarie 2016, echivalarea gradului militar/profesional deţinut se face cu gradul militar/profesional imediat superior reglementat de această legislaţie.

(4) Eventualele diferențe dintre solda de grad/salariul gradului profesional al funcţiei echivalente şi nivelul transpus al soldei de grad/salariului gradului profesional aflate în plată conform legislaţiei aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar/profesional echivalent, se includ în cuantumul actualizat al soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deținute.”

Prin decizia de pensie emisă la data de 18.05.2017, în baza art. 109 din Legea nr. 223/2015, la data de 18.05.2017, la calculul pensiei au fost avute în vedere veniturile menționate în Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, în perioada 01.2005-06.2005, înaintată în acest sens de Unitatea Militară  0658 --------- (anexa 1b  - fila 190, vol. I din dosar).

Pentru perioada aleasă de reclamant în vederea stabilirii bazei de calcul a pensiei (ianuarie 2005-iunie 2005), a fost menționat coeficientul 4,1 pentru calculul soldei/salariului de funcție și coeficientul 1,7 pentru calculul soldei/salariului gradului profesional.

La emiterea deciziei de actualizare a pensiei în baza art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 s-a avut în vedere Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, înregistrată sub nr. ---------, emisă de Unitatea Militară  0658 -------- (anexa 1b  - fila 190, vol. I din dosar) pentru recalcularea pensiei în baza art. 109 alin.1 din Legea nr. 225/2015.

Dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea  nr. 223/2015, în vigoare până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017, permit actualizarea pensiei strict în raport de majorarea soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special.

Față de dispozițiile Ordinului nr. 31/2016 și art. 60 alin.(1) din Legea nr.223/2015, în procedura de actualizare a pensiei se ține seama de Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, în perioada 01.2005 - 06.2005, înaintate de angajator și majorarea soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special.

Potrivit buletinul de calcul la decizia contestată (fila 183, vol. I din dosar), Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a utilizat baza de calcul din Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, emisă de U.M. nr. 0658 --------, înregistrată  sub nr. ---------- și, ca efect al majorării soldei de funcție în temeiul Legii nr.152/2017, a procedat la majorarea sumei de la lit. k (cuantumul total a actualizat brut majorat al elementelor de la lit. a-g), ce a dus la majorarea  pensiei reclamantului.

Coeficienții de ierarhizare menționați în Situația soldelor/ salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, emisă de  U.M.  nr. 0658 ----------- (fila 190, vol. I din dosar)  nu se modifică ca urmare a majorării soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, astfel că pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. nu avea posibilitatea stabilirii unor coeficienți de ierarhizare diferiți de cei menționați în Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, aflată la dosarul de pensie la momentul emiterii deciziei contestate.

Coeficienții de ierarhizare înscriși în Situația soldelor/ salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate se stabilesc potrivit art. 12 și art. 13 alin. (1) din anexa nr.1 la Ordinul nr. 31/2016, de unitatea emitentă a situației veniturilor utilizate ca bază de calcul a pensiei, și nu se  casa de pensii.

Împrejurarea că ulterior deciziei contestate a fost comunicată o altă Situație a soldelor/ salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, în care s-au menționați coeficienți de ierarhizare diferiți de cei înscriși în Situația soldelor/ salariilor lunare brute existentă la dosarul de pensie la momentul emiterii deciziei contestate nu atrage nulitatea deciziei contestate, întrucât legalitatea și temeinicia unei decizii de pensie se verifică în raport de documentele aflate la dosarul de pensie la momentul emiterii deciziei, casa de pensii neputând fi sancționată pentru faptul că nu a  luat în considerare acte inexistente la acel moment.

Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015:

,,(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

Astfel, în cazul emiterii unei decizii de pensie în raport de o Situație a soldelor/ salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, întocmită eronat, beneficiarul pensiei are posibilitatea formulării unei cereri de revizuire a drepturilor de pensie în vederea stabilirii pensiei legal cuvenite.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, urmează a se respinge contestația ulterior precizată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 Respinge contestația ulterior precizată, formulată de reclamantul A.V., C.N.P. -------, cu domiciliul în --------, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, cu sediul în -------- și Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne-----------.

 Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

 Pronunțată  în ședința publică din data de 23.07.2020, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare