Înregistrare tardivă a naşterii

Sentinţă civilă 635 din 04.08.2022


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 21.03.2022, sub număr de dosar  ______, reclamanta C.L-D-M., în contradictoriu cu pârâtul C.M., autoritatea tutelară PRIMĂRIA oraşului BUŞTENI prin PRIMAR, autoritatea tutelară PRIMĂRIA mun. BUZĂU prin PRIMAR, pârâtul C.L.A-C- prin reprezentant legal C.L-D-M şi SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR BRAŞOV a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înregistrarea peste termenul de 30 de zile a minorului de sex masculin, cu numele de familie C.L.A-C., născut la data de ______ în mun. Brașov, fiul lui C.M. şi al lui C.L-D-M. 

Reclamanta a mai arătat că nu a solicitat înregistrarea actului de naştere până în prezent deoarece nu a putut lua legătura cu pârâtul C.M., nefiind găsit la domiciliu său şi că se cere acordul său pentru a se înregistra numele minorului, întrucât ea poartă şi numele avut anterior căsătoriei. Fără cheltuieli de judecată.

Cererea nu a fost întemeiată pe nicio dispoziție legală.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.

 Prin rezoluţia din data de 06.04.2022, instanţa a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate acesteia către pârât şi autorităţile tutelare, iar pârâtul nu a formulat întâmpinare.

La data de 15.04.2022 a fost înregistrată întâmpinarea (f. 26) formulată de autoritatea tutelară PRIMĂRIA mun. BUZĂU prin PRIMAR, prin care a învederat că acțiunea pe care reclamanta a promovat-o în temeiul art. 18 din Legea nr. 119/1996 este inadmisibilă, acest articol fiind abrogat potrivit O.U.G nr. 33/ 2016.

Mai mult, din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanta este căsătorită cu tatăl copilului, așa încât înregistrarea nașterii se poate realiza prin intermediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul - art. 14 din Legea nr. 119/1196.

Înregistrarea nașterii are loc pe cale administrativă, reclamanta/ soțul acesteia au obligația de a declara nașterea copilului în conformitate cu dispozițiile art. 141,142 și 16, teza I din Legea nr. 119/1996.

Prin rezoluția din data de 15.04.2022, instanţa a dispus comunicarea întâmpinării către reclamantă, dar aceasta nu a formulat răspuns.

La data de 03.05.2022, a fost depusă întâmpinarea (f. 28-30) formulată de către UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAŞUL BUŞTENI - Primăria oraşului BUŞTENI,  prin care a solicitat scoaterea sa din prezenta cauză și a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a U.A.T. Oraș Bușteni.

Referitor la lipsa calității procesuale pasive a U.A.T. Oraș Bușteni, s-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (l) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă cu modificările și completările ulterioare și a prevederilor art. 28 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 64/26 ianuarie 2011, înregistrarea nașterii, întocmirea actului de naștere se face la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază administrative teritorială s-a produs evenimentul, cu respectarea prevederilor art.19 din legea menționată. Ori reclamanta C.L-D-M în mod eronat a chemat în judecată U.A.T. Oraș Bușteni, având în vedere faptul că minorul C.L.A-C. s-a născut în data de  ______  în localitatea Brașov, judeţul Brașov și nu pe raza teritorială a U.A.T. Oraș Bușteni.

În motivare, s-a arătat că potrivit Certificatului Medical Constatator al născutului C.L.A-C., înregistrat sub nr.  ______ , înscris depus de reclamantă la dosarul cauzei susținut și necontestat de aceasta în cererea de chemare în judecată formulată, reiese în mod evident că nașterea minorului mai sus amintit s-a produs pe raza teritorială a unității administrative a localității Brașov, județ Brașov şi nu pe raza teritorială a unității administrative a localității Bușteni, județ Prahova, drept pentru care potrivit prevederilor art. 17 alin. (l) din Legea nr. 119/1996 cu modificările și completările ulterioare:

„Art. 17 - (1) întocmirea actului de naștere se face la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs evenimentul, pe baza declarației verbale a persoanelor prevăzute la art. 19, a actului de identitate al mamei și al declarantului, a certificatului medical constatator al nașterii și, după caz, a certificatului de căsătorie al părinților.,,

Întocmirea actului de naștere se face de către U.A.T. municipiul Brașov nu de U.A.T. oraș Bușteni.

De asemenea, Serviciul Public Comunitar Local de Evidență Brașov, indicat de reclamantă în cererea de chemare în judecată, aparține de U.A.T. Municipiul Brașov, nu de U.A.T. Oraș Bușteni.

Privitor la cererea de înregistrare tardivă a nașterii după împlinirea termenului de 30 de zile .aceasta se depune spre aprobare primarului unității administrative teritoriale în a cărui rază teritorială s-a produs evenimentul, precum și a avizului conform al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din aceeași rază teritorială ori nașterea conform certificatului constatator al născutului nr.  ______ , prenumele C.L.A-C., a fost întocmit în localitatea Brașov județ Brașov, nu în localitatea Bușteni județ Prahova.

Având în vedere aspectele menționate în prezenta întâmpinare, s-a solicitat scoaterea U.A.T. Oraș Bușteni/Primăria Bușteni - Autoritate Tutelară din prezenta cauză ca lipsită de calitate procesuală pasivă.

În drept, s-au invocat disp. art. 17, art. 19 din Legea nr. 119/1996 cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire ia aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă prevederile art. 28 și următoarele.

În dovedirea susţinerilor, s-a solicitat proba cu înscrisuri, rezervându-şi dreptul de a solicita probe noi în măsura în care din dezbateri și din probatoriul administrativ ar rezulta necesitatea administrării si a altor probe.

În temeiul art. 223 C.proc.civilă, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluția din data de  ______ , instanţa a dispus comunicarea întâmpinării către reclamantă, dar aceasta nu a formulat răspuns.

Prin rezoluţia din data de  ______ , instanţa a stabilit termen de judecată la data de  ______ , cu citarea părţilor (f. 2 verso).

La data de 11.07.2022 a fost depusă la dosar întâmpinarea (f. 47-49) formulată de SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR BRAŞOV prin care a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind netemeinică și nefondată, având în vedere următoarele motive:

În fapt, reclamanta solicită instanței de judecată să aprobe înregistrarea tardivă a nașterii minorului C.L.A-C., născut la data de  ______  în Brașov, fiul lui C.M. și a lui C.L.D-M.

Reclamanta menționează în cuprinsul cererii de chemare în judecată că nu a solicitat înregistrarea actului de naștere până în prezent deoarece, datorită faptului că părinții minorului poartă nume de familie diferite, se solicită acordul părinților pentru numele de familie pe care îl va purta minorul, iar numitul C.M., nu a putut fi contactat, nefiind găsit la domiciliu.

Însă, în conformitate cu dispozițiile punctului 17 din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea O.G. nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, după art. 14A2 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă republicată, se introduce un nou alineat, alineatul (1 Al), cu următorul cuprins: “Dacă declarația de naștere a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ - teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor sau, după caz, al D. G.E.P.M.B. înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării ”.

Având în vedere situația de fapt, respectiv că părinții au nume de familie diferite, sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (4) și (5) astfel cum au fost introduse prin punctul 21 din Legea nr. 105/2022, respectiv:

”(4) în lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.

(5) în situația prevăzută la alin. (4), în actul de naștere întocmit cu ocazia declarării nașterii nu se completează numele de familie al copilului; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă”.

Pe cale de consecință, reclamanta trebuie să se prezinte la Serviciul Public Comunitar Local de Evidentă a Persoanelor din Brașov, pentru a solicita în scris întocmirea actului de naștere înregistrarea tardivă a nașterii efectuându-se pe cale administrativă și nu pe cale judecătorească urmând ca după înregistrarea nașterii să se adreseze instanței de tutelă, în vederea stabilirii numelui de familie pe care îl va purta minorul.

În drept: Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea O.G. nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

În probațiune: înscrisuri.

În caz de neprezentare, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 223 NCPC.10.05.2022

Prin rezoluția din data de ______ , instanţa a dispus comunicarea întâmpinării către reclamantă, dar aceasta nu a formulat răspuns.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Prin cererea formulată în dosarul conexat  ______  reclamanta C.L.D.-M. a solicitat încuviinţarea purtării de către minorul A.C născut la data de  ______  în Braşov conform actului medical constatator al născutului viu nr.  ______ emis de Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Dr. Ioan Aurel Sbârcea Braşov a numelui ,,Ciulin-Liţă”.

Reclamanta a arătat faptul că deşi este căsătorită cu C.M., copilul are ca tată o altă persoană şi din cauza acestui fapt nu a solicitat emiterea certificatului de naştere al copilului.

Instanţa constată că reclamanta este, într-adevăr, soţia pârâtului C.M, aşa cum rezultă din certificatul de căsătorie sr.  ______  nr.  ______ eliberat de Primăria Oraşului Buşteni, căsătoria nefiind desfăcută până la acest moment.

Potrivit 414 alin. (1) din Codul civil ,,copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.” Astfel, minorul îl are ca tată, până la proba contrară, pe soţul mamei, C.M.

Instanţa mai reţine că, având în vedere faptul că părinţii minorului nu au ajuns la un consens cu privire la numele acestuia, mama C.L.D-M. a fost în imposibilitatea de a înregistra din punct de vedere administrativ naşterea minorului. Cu toate acestea, în şedinţă publică, pârâtul a fost de acord cu stabilirea numelui minorului.

 Potrivit art. 449 alin. (2) şi (3) din Codul Civil, ,,dacă părinţii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se stabileşte prin acordul părinţilor şi se declară, odată cu naşterea copilului, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde a fost înregistrată naşterea.”

Instanţa reţine că atitudinea pasivă a pârâtului C.M. care nu a depus niciun punct de vedere cu privire la solicitarea reclamantei echivalează cu o lipsă a acordului vizând stabilirea numelui copilului, în condiţiile în care părinţii au nume diferite. În acest context, instanţa constată că este întemeiată solicitarea reclamantei de a încuviinţa purtarea de către minorul A.C.născut la  ______  a numelui ,,C.L.” în condiţiile în care minorul se află în creşterea mamei la domiciliul acesteia, domiciliu diferit de cel al tatălui, fiind în interesul superior al copilului ca numele acestuia să coincidă cu cel al mamei sale.

În aceste condiţii, va încuviinţa ca minorul A.C. născut la data de  ______  în Braşov conform actului medical constatator al născutului viu nr.  ______  emis de Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Dr. Ioan Aurel Sbârcea Braşov să poarte, după înregistrarea pe cale administrativă a naşterii sale, numele de ,,C.L.”.

Prin cererile conexate, reclamanta a mai solicitat şi înregistrarea tardivă a naşterii şi înscrierea în Registrul de stare civilă Braşov a numelui minorului şi eliberarea certificatului de naştere.

Cu privire la aceste capete de cerere, instanţa urmează să le respingă ca inadmisibile. În primul rând, procedura înregistrării tardive a naşterii nu mai este atribuită organelor judiciare ci aceasta este reglementată ca o procedură administrativă.

În acest sens, art. 141 alin. (1) din Legea 119/1996 prevede că ,,declararea naşterii se face în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu şi în termen de 3 zile pentru copilul născut mort (…).”

Cum de la data naşterii minorului a trecut un interval de timp mai mare de 1 an, în cauză sunt incidente prevederile art. 142 alin. (11) din Legea 119/1996 conform căreia ,,dacă declaraţia de naştere a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.”Aşadar, reclamanta are obligaţia de a se adresa organelor administrative competente în a căror rază teritorială s-a produs evenimentul pentru înregistrarea minorului şi eliberarea certificatului de naştere al acestuia. De altfel, în privinţa capătului de  cerere vizând înscrierea în Registrul de stare civilă Braşov a numelui minorului şi eliberarea certificatului de naştere instanţa constată că este inadmisibil, fiind o consecinţă a înregistrării pe cale administrativă a naşterii minorului, echivalând practic cu solicitarea înregistrării naşterii de către instanţă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a U.A.T. Buşteni instanţa o va respinge  ca rămasă fără obiect, ţinând cont de soluţia dată asupra capătului de cerere vizând înregistrarea naşterii.