Recalculare pensie

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:010.001004

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 1004/2020

Şedinţa publică din data de 10 Decembrie 2020

Completul constituit din:

PREŞEDINTE ........

Asistent  judiciar .........

Asistent  judiciar ..........

Grefier .............

Pe rol se află cererea privind pe reclamantul V. G. şi pe pârâta C.P.S-M.A.I, având ca obiect ”recalculare pensie”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul, lipsă fiind pârâta.

 Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a arătat instanței că reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

La interpelarea instanţei, reclamantul a arătat că a înţeles să cheme în judecată C.S.P.a M.A.I., din eroare fiind menționată în acțiune și Comisia de Contestații din cadrul M.A.I.

Fiind primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate și pot pune concluzii, instanţa a pus în discuţie verificarea competenţei, potrivit dispoziţiilor art. 131 alin.AC1 Cod de procedură civilă.

Reclamantul a considerat că instanţa de faţă este competentă să soluționeze prezenta cauză.

Instanţa, procedând la verificarea competenţei, potrivit dispoziţiilor art. 131 alin. (l)

din Codul de procedură civilă, a apreciat că este competentă general, material şi

teritorial să judece cauza de faţă, în temeiul dispoziţiilor art. 100, art. 101 şi art.102 din Legea nr. 223/2015.

Având cuvântul în probaţiune, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

În temeiul art. 258 alin. (1) Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin. (1) Cod procedură civilă, instanţa a încuviința proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamant, apreciind că este admisibilă şi concludentă pentru soluţionarea cauzei.

La interpelarea instanței, reclamantul a arătat că nu mai are alte cereri de formulat.

Constatând că părţile nu mai au cereri de formulat şi că nu sunt incidente de soluţionat, instanța a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată.

Instanța a declarat închise dezbaterile și a reținut cauza pentru deliberare și pronunțare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Secţiei de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de , sub nr., ulterior precizată, reclamantul V. G. a chemat în judecată pârâta C.P.S-M.A.I, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa:

- să fie obligată pârâta, potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, la recalcularea drepturilor de pensie, prin:

 -  adăugarea sporului pentru contribuţia la pensia suplimentară, separat de pensia militară, ce a fost calculată şi plafonată potrivit Legii nr. 223/2015, respectiv prin neintroducerea acestui spor în procentul bazei de calcul şi acordarea sporului pentru contribuţia la pensia suplimentară ca drept individual legal dobândit pe bază de contribuţie individuală în acest sens; 

-  adăugarea sporului pentru ”Însemnul onorific” prevăzut de art. 11 din Legea nr.  80/1995 privind Statutul cadrelor militare (combinat cu art. 12 din Legea  nr. 573/2004), separat de pensia militară calculată potrivit Legii nr.  223/2015, respectiv prin neintroducerea acestui spor în procentul bazei de calcul şi acordarea acestuia la pensie, ca drept individual legal dobândit pe baza unei legi distincte faţă de Legea  nr. 223/2015;

- obligarea pârâtei, potrivit art. 65 alin. 2 din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate, respectiv achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripţie, la care să se adauge majorările şi indexările aplicate prin decizia de pensie şi cele stabilite ulterior, precum şi dobânzile legale aferente, respectiv actualizările cu indicii de inflaţie aferenți sumelor datorate de la data intrării în drepturile de pensie potrivit Legii  nr. 223/2015;

-  obligarea pârâtei la anularea în parte a deciziei de pensie nr. 212791 din 27.07.2020, în sensul emiterii unei noi decizii din care să rezulte recunoaşterea tuturor drepturilor cuvenite de la data pensionării şi până în prezent, respectiv prin adăugarea separată a drepturilor pentru contribuţia la pensia suplimentară şi drepturile prevăzute pentru ”Însemnul onorific”;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a arătat că a fost angajat ca agent de poliţie în MAI, respectiv la IJP, raporturile sale de serviciu încetând la data de 16.06.2020, cu drept de pensie de serviciu, drepturi ce au fost stabilite şi calculate în mod nelegal de C.S.P.a M.A.I., potrivit deciziei de calculare a pensiei nr. 212791/27.07.2020.

A arătat că dispoziţiile legale relevante incidente pentru calcularea pensiilor la data trecerii în rezervă sunt următoarele:

Legea  nr. 223/2015

art. 28 alin. (1): ”Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) (...) ”

art. 29: ”(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2). De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.

(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la  art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).”

art. 30: ,,Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”

art. 59: ,,Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată”.

art. 60: (l) ”La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei ”.

art. 108: ”Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:  a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;  b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani. ”

Legea nr. 80/2005 privind statutul cadrelor militare:

art. 11: Pensionarii militari decoraţi cu ordinul ”Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Legea nr. 573/2004 privind ”Semnul onorific în Serviciul Patriei” pentru ofiţeri, funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, şi preoți militari:

art. 12. Ofiţerii şi funcţionarii publici cu statut special cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, decoraţi cu Ordinul ”Meritul Militar”, instituit în anul 1954, cu Semnul onorific în ”Serviciul Armatei” şi cu Semnul onorific ”In Serviciul Patriei”, beneficiază de prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

A menționat prevederile din legislaţia anterioară privind introducerea contribuţiei la pensia suplimentară, cu modificările ulterioare, respectiv:

Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară:

Titlul II-Pensia Suplimentară-Capitolul XIII;

 art. 70. - Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afara pensiei de asigurări sociale, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între angajaţi.

 art. 71. - (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor angajaţilor. Această contribuţie este de 2 la sută din salariul tarifar lunar de încadrare şi se varsă prin unităţi, într-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Naţională a Republicii Socialiste România.

(2) Contribuţia nu se reţine pe timpul cât angajatul se află în incapacitate temporară de muncă, în concediu de studii sau în concediu fără plată, dacă aceste concedii nu depăşesc 30 zile într-un an calendaristic. Aceste perioade se consideră însă ca perioade de contribuţie. Contribuţia nu se reţine nici pe timpul concediilor fără plată mai mari de 30 zile, însă acest timp nu se consideră perioadă de contribuţie.

(3) Banca Naţională a Republicii Socialiste România va plăti, la sumele depuse, o dobândă anuală de 1,5 la sută cu care se întregește fondul pentru pensia suplimentară.

art.72. - (1) Au dreptul la pensie suplimentară pensionarii şi beneficiarii de ajutor social din cadrul asigurărilor sociale de stat care au contribuit, în timpul activităţii salariate, la fondul pentru pensia suplimentară.

(2) De asemenea, au dreptul la pensie suplimentară pensionarii urmași, dacă susținătorul decedat a contribuit la fondul de pensii.

art. 73. - (1) Cuantumul pensiei suplimentare, pentru cei care au contribuit cel puţin 20 ani la fondul acestei pensii, este de 16 la sută din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale.

(2) Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puţin de 20 ani, pensia suplimentară se stabileşte astfel: Timpul cât s-a contribuit la fondul de pensii: între 10 şi 20 ani  - 14% din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale; între 8 şi 10 ani inclusiv- 12% din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale; între 5 şi 8 ani inclusiv- 10% din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale; între 2 şi 5 ani inclusiv- 7% din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale; de la 1 la 2 ani - 5% din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale.

 (3) Pentru beneficiarii de ajutor social pentru limită de vârstă, pensia suplimentară se calculează pe baza mediei salariilor tarifare lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutivă. Pentru beneficiarii de ajutor social invalizi, care au lucrat mai puţin de 5 ani, pensia suplimentară se stabileşte pe baza mediei salariilor tarifare lunare din perioada de activitate.

(4) Angajaţii care, până la data pensionării, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară, nu au drept la această pensie. Fac excepţie pensionarii de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionarii urmași şi beneficiarii de ajutor social urmași care vor primi pensia suplimentară calculată în procentul prevăzut pentru 1-2 ani de contribuţie.

(5) Celor prevăzuţi la alin. 4, care nu au drept la pensie suplimentară, li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuţie.

(6) Angajaţii care au împlinit limita de vârstă sau sunt invalizi şi au încetat activitatea fără a putea fi înscriși la pensie sau ajutor social, deoarece nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, au drept la pensie suplimentară, dacă au contribuit cel puţin 12 luni, în aceste situaţii, baza de calcul a pensiei suplimentare va fi cea prevăzută la alin. 3.

art. 75. - (1) Pensia suplimentară se stabileşte de către organele şi cu procedura prevăzută pentru pensia de asigurări sociale.

(2) Pensia suplimentară se plăteşte deosebit de pensia de asigurări sociale şi de ajutorul social, indiferent de cuantumul acestora din urmă.

art. 63.  Militarilor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentara pe o perioada de până la 5 ani li se restituie, la data pensionarii, suma cu care au contribuit, la care se adaugă o dobândă de 3 la sută.

art. 64.  Pensia suplimentară se acordă urmașilor în proporție de 50% din cotele prevăzute pentru pensia de urmaş acordată în condiţiile prezentului decret.

art. 65. - In cazul în care o persoană a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. In acest caz, sectorul care plăteşte pensia plăteşte şi pensia suplimentară.

art. 66. Prevederile din prezentul decret referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului la pensie, sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare.

art. 60. (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 2 la sută din retribuția lor tarifară lunară.

(2) Militarii din cadrele permanente pot contribui benevol cu încă 2 la sută din retribuția tarifară lunară pentru pensia suplimentară. In acest caz, contribuţia totală va fi de 4 la sută din retribuția tarifară. Cei care au contribuit cu 4 la sută din retribuția tarifară beneficiază de o pensie suplimentară majorată, potrivit prezentului decret.

(3) Contribuţia pentru pensia suplimentară se retine de unităţi şi se virează de către acestea prin Direcţia Financiară a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Ministerului de Interne, într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnațiuni, pentru care se acordă o dobândă de 3 la sută anual.

art. 61. (1) Militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de această pensie de la data ieşirii lor din cadrele permanente ca urmare a pensionarii. (2) Pentru militarii care au contribuit cu 2 la sută, pensia suplimentară se stabileşte în procente din retribuția tarifară folosită la calcularea pensiei militare, după anii de contribuţie, astfel: Timpul cât s-a contribuit: 5-10 ani inclusiv – 7% din retribuție; 10-15 ani inclusiv – 10% din retribuție; 15-20 ani inclusiv – 13% din retribuție; 20-25 ani inclusiv-– 15% din retribuție;  peste 25 ani– 16% din retribuție.

art. 4. - (1) Persoanelor care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară o perioadă potrivit reglementărilor în vigoare până la data prezentului decret şi o perioadă mai mare de 5 ani cu 3 la sută li se calculează pensia suplimentară potrivit prezentului decret, în raport cu toţi anii de contribuţie. (2) Persoanelor care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară o perioadă potrivit reglementărilor în vigoare până la data prezentului decret şi o perioadă mai mică de 5 ani cu 3 la sută li se calculează pensia suplimentară potrivit reglementărilor în vigoare până la această dată, în raport cu toţi anii de contribuţie.

art. 5.  Prevederile prezentului decret se aplică începând cu data de 1 iulie 1986.

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale:

art. 165. -  (1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctaje/e anuale realizate în aceste perioade, astfel:

a) 16%pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973, b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c) 14%, pentru perioada 1 ianuarie1978-1 iulie 1986; d) 21%, pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;  j) 14%, pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999. i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.  (2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel: b) 28%, pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

art. 168 (1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 - 1 ianuarie 1973; b) 13%, pentru perioada 1 ianuarie 1973 - 1 ianuarie 1978; c) 14%. pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 iulie 1986; d) 21%, pentru perioada 1 iulie 1986- 1 noiembrie 1990; e) 15%, pentru perioada 1 noiembrie 1990 - 1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 -1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 - 1 ianuarie 1999; h) 22%, pentru perioada 1 ianuarie 1999 - 1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. (2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, de determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977 - 1 ianuarie 1978; b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 iulie 1986.

A arătat că din legislaţia aflată în vigoare pe perioada reţinerii contribuţiilor la pensia suplimentară rezultă cât se poate de clar că aceste contribuţii au avut la bază principiul reciprocității, constituind o contribuţie distinctă faţă de contribuţiile la pensiile de asigurări sociale, chiar în legea de bază fiind prevăzute cazurile în care persoanelor care nu au contribuit o perioadă de timp minimă să li se restituie sumele cu dobânzile prevăzute de legislațiile în vigoare (art. 73 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 27/1966).

Contrar modului de calcul utilizat de pârâta, procentele de 3%, 6%, respectiv 9%, prevăzute la art. 108 din Legea  nr. 223/2015 ca un spor la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare, nu se includ în procentul de 85% (plafon prevăzut de art. 30 din lege) şi nici în plafonarea prevăzută de art. 60 din acelaşi act normativ, constituind un drept suplimentar, ce a fost recunoscut de legiuitor în favoarea celor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară şi, în mod automat, trebuiau adăugate la pensiile determinate conform art. 28-30 din lege.

Calculele pârâtei în sensul adăugării procentelor de 3%, 6% sau 9% (prevăzute pentru contribuţia la pensia suplimentară), la procentul stabilit pentru vechimea realizată de subsemnatul reclamant, prin aplicarea ulterioară a plafonului de 85%, golește, de fapt, de conţinut dreptul recunoscut prin art. 108 din lege, dar şi scopul înființării şi reglementării acestor contribuţii în legislațiile care au instituit şi prevăzut aceste contribuţii suplimentare, percepute de-a lungul carierei din salariu, în mod distinct faţă de contribuţiile pentru ajutorul social (CAS).

Logica aplicării succesive a normelor prevăzute în Legea 223/2015 este cât se poate de clară, iar în cazul în care legiuitorul intenționa să includă şi acest ”spor la pensia suplimentară” în plafonul maxim de 85%, în mod cert această reglementare se regăsea anterior plafonului instituit prin art. 30, şi nu în dispoziţiile finale ale normei (art.108).

A susținut că, în aceeaşi ordine de idei, trebuie observat faptul că baza de calcul şi stabilirea cuantumului pensiei în raport cu vechimea de serviciu realizată sunt prevăzute la art. 28-30 şi art. 60 din Legea  nr. 223/2015, în timp ce art. 108 reglementează un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite pentru persoanele care au înţeles să achite pe parcursul carierei, în plus, contribuţiile la pensia suplimentară.

Potrivit legislaţiei prin care s-a înființat contribuţia la pensia suplimentară, corelativ obligaţiei de plată a contribuţiilor la fondul pentru pensia suplimentară, s-a născut şi dreptul celor care au plătit aceste contribuţii de a beneficia de acest spor, acesta fiind ca o contraprestație a plăţii contribuţiei, ce nu se confundă cu pensia de serviciu.

În concret, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin O.U.G. nr. 57/2015 şi O.U.G. nr. 59/2017, prin art. 28 - 30 şi art. 60 prevede modalitatea de stabilire şi plafonare a pensiilor militare.

Astfel, conform art. 28, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere. Potrivit art. 29 din lege, pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 ani, cuantumul pensiei este de 65 % din baza de caldul determinată conform art. 28, iar pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea în funcţie de 25 ani se adaugă câte 1% din baza de calcul. Articolul 60, modificat prin O.U.G. 59/2017 prevede faptul că la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media salariilor lunare nete corespunzătoare salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Potrivit vechimii cumulate a realizat un procent de 82% (aşa cum rezultă din buletinul de calcul / anexă la decizia de pensie nr.210644 din 13.04.2020), situându-se  sub plafonul de 85% prevăzut de art. 30 (care prevede plafonarea procentului calculat conform art. 29, la un procent de 85% din baza de calcul stabilită conform  art. 28).

Cu toate acestea, în mod nelegal, pârâta a adăugat la procentul vechimii cumulate şi sporul pentru pensia suplimentară (9%), prevăzut la art. 108 (rezultând un procent total de 91%), după care a aplicat plafonarea la 85%.

Punctul său de vedere are la bază şi faptul că legiuitorul a prevăzut şi în sistemul general al pensiilor aplicarea unui spor pentru contribuţiile la pensia suplimentară, aplicând procente între 13-28% la punctajele lunare realizate în perioadele în care au contribuit la pensia suplimentară (art. 168 din Legea 263/2010).

Curtea Constituţională a stabilit, prin Decizia nr.  652/2018, faptul că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale, însă din considerentele deciziei rezultă faptul că art. 30 se aplică cu privire la baza de calcul prevăzută la art. 28 (pct. 16 din decizie), nefăcând nicio referire la plafonarea procentului de 85%, după adăugarea sporului privind pensia suplimentară prevăzut la art. 108.

În plus, potrivit părerii Avocatului Poporului, prezentate la pct. 9, rezultă cât se poate de clar faptul că dispoziţiile art. 30 sunt constituţionale, însă critică modul în care sunt aplicate prevederile art. 108 de către autorităţile publice: pct.9 - Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece din examinarea acestora rezultă că ele se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor beneficiare ale unei pensii militare de stat, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, sens în care invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. în ceea ce priveşte acordarea pensiei suplimentare, precizează că aceasta este reglementată de art. 108 din Legea nr. 223/2015. Ca urmare, din analiza textului de lege criticat nu rezultă in terminis prevederi de natură să afecteze principiul egalității în drepturi. Eventuale nerespectări ale drepturilor pensionarilor militari sau un comportament indezirabil al autorităţilor publice care aplică prevederile legale criticate nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, întrucât aceste aspecte ţin de interpretarea şi aplicarea legii, nu privesc textele de lege ca atare. Or, nu intră în atribuţiile Curţii  Constituţionale cenzurarea aplicării legii de către instituţiile publice sau instanţele judecătoreşti.

In conţinutul aceleaşi decizii, chiar C.S.P.a MApN, la pct. 11, a transmis modalitatea prin care militarii au contribuit la pensia suplimentară, precizând că  pentru pensia suplimentară a fost plătită contribuția de către cadrele militare de la data de 1 ianuarie 1967 până la data de 1 aprilie 2001; începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat şi a fost plătită de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010; de la data de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, şi până în prezent, personalul militar a plătit contribuţia individuală de asigurări sociale; pentru aceste perioade se acordă sporul prevăzut de art. 108 din  Legea nr. 223/2015, iar de acest spor beneficiază toţi pensionarii aflaţi în evidenţa casei de pensii sectoriale şi ale căror drepturi de pensie sunt/au fost stabilite, recalculate şi/sau actualizate potrivit prevederilor legale în vigoare.

A arătat că pârâta C.S.P.a M.A.I. a interpretat şi aplicat greşit legislaţia privind calculul pensiilor militare şi din următoarele motive:

Potrivit art. 51 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, conţinutul unui act normativ se sistematizează în următoarea ordine de prezentare a ideilor: a) dispoziţii generale sau principii generale; b) dispoziţii privind fondul reglementării; c) dispoziţii tranzitorii; d) dispoziţii finale

A menționat că Legea nr. 223/2015 este structurată şi sistematizată, în ordine, pe următoarele capitole:

a) Cap. I - Dispoziţii generale - art. 1-13; b) Cap II - Sistemul pensiilor militare de stat - art. 14-80, structurat pe secțiuni, astfel: Secţiunea 1 - Pensii de serviciu, unde intră şi articolele 28-30 privind calculul cuantumului, pensiei de serviciu; Secţiunea 2 - Pensia de invaliditate; Secţiunea 3 - Pensia de urmaş; Secţiunea 4 - Indexarea şi actualizarea pensiilor, unde este inclus art. 60 privind stabilirea unui plafon la calcularea pensiei; Secţiunea 5 - Stabilirea şi plata pensiilor; c) Cap. III - Alte drepturi de asigurări sociale - art. 81-84; d) Cap. V - Casele de pensii sectoriale - art. 85-89; e) Cap. V - Răspunderea juridică - art. 90-96; f) Cap. VI - Jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat - art. 97-105; ; g) Cap. VII - Dispoziţii tranzitorii - art. 106;  h) Cap. VIII - Dispoziţii finale - art. 107-124, unde este inclus şi art. 108 privind sporul la pensia suplimentară.

A susținut că, analizând succesiunea normelor, la cap. II (secțiunile 1-5) sunt prevăzute modalitățile de calculare a pensiilor, indexarea şi actualizarea acestora, precum şi modul de stabilire şi plată a acestora, adică exact elementele care sunt conținute la art. 30 şi care se referă la plafonare (pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28), fiind exclus ca art. 30 şi 60 să cuprindă în plafonare şi sporul pentru pensia suplimentară, prevăzut în finalul legii, la art. 108, în condiţiile în care în actul normative mai sunt prevăzute succesiv, alte 5 capitole, referitoare la alte drepturi, la organizarea caselor sectoriale, la răspunderea juridică şi jurisdicția în sistemul de pensii şi dispoziţiile tranzitorii.

Acelaşi argument şi interpretare a legii au stat la baza deciziei nr. 515/2018 din 16.05.2018 a Curţii de Apel Alba Iulia în dosarul civil nr. 8/97/2017, prin care a anulat în parte decizia emisă de C.S.P.a M.Ap.N. şi a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie prin care să aplice la cuantumul pensiei stabilite contestatorului conform art. 28 din Legea  nr. 223/2015, sporul de 9% prevăzut de art. 108 din aceeaşi lege.

Aceeaşi interpretare logică a Legii nr. 223/2015 cu privire la aplicarea sporului pentru pensia suplimentară, după plafonarea prevăzută la art. 30, este menţionată şi în cuprinsul sentinţei nr. 354/2018, în dosarul nr. 3528/97/2017 a Tribunalului Hunedoara-Secţia I Civilă, instanţa reținând următoarele: ,,În fine, chiar dacă pârâtele au inclus procentul de 9 % a pensiei suplimentare, în procentul de 85%  - plafon prevăzut în art. 30 din lege, ci nu l-au calculat ulterior, astfel cum ar fi fost corect, cuantumul pensiei recalculate ar fi fost oricum mult inferior celui cu care era reclamantul pus în plata anterior emiterii deciziei contestate, finalitatea fiind aceeaşi cu cea realizată prin decizia contestată - respectiv aplicarea art.111 din Legea privind menţinerea în plată a cuantumul mai avantajos al pensiei”.

Cu privire la capătul de cerere prin care solicită adăugarea sporului pentru ”Semnul onorific în Serviciul Patriei”  prevăzut de art. 11 din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare (combinat cu art. 12 din Legea 573/2004 ), a arătat următoarele: sporul pentru ”Semnul onorific în Serviciul Patriei”  are un alt caracter juridic decât pensia; sporul pentru ”Semnul onorific în Serviciul Patriei”  nu face parte din baza de calcul a pensiei. Sporurile care se iau în considerare la formarea bazei de calcul a pensiei sunt expres prevăzute la art. 28 din legea 223 din 2015; sporul se calculează şi, evident, se adaugă la pensie, doar după ce se cunoaște pensia (cuantumul ei final).

A menționat că art.11 alin 4 din Legea 80 din 1995 prevede că titularii, în funcţie de vechime, ”beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”, iar art.60 din Legea nr.  223/2015, modificat prin O.U.G. nr. 59 din 2017 reglementează cu privire la pensie, nu cu privire la suplimentele ce se adaugă ulterior la pensie, astfel că, potrivit legislaţiei incidente, trebuia să beneficieze de un spor pentru ”Semnul onorific” de 20%.

Astfel, a arătat reclamantul, în mod nelegal şi abuziv, pârâta a eliminat un privilegiu şi un drept financiar acordat unor titulari de decorații, care se năștea concret doar după dobândirea calităţii de pensionar, interpretând greşit, ca şi în cazul sporului pentru contribuţia la pensia suplimentară, art.30 şi  art. 60 alin.(l) din Legea 223/2015, aşa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 59/2017.

A susținut că O.U.G. nr. 59/2017 nu poate abroga art.11 alin.(4) din Legea nr.  80/1995 şi art.12 din Legea 573/2004, întrucât acestea sunt norme speciale care trebuie abrogate expres, în lumina art. 67 alin.(3) din Legea nr. 24 din 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, iar C.P.S-M.A.I nu reţine în decizia de pensie  că sporul pentru ”Semnul onorific în Serviciul Patriei” ar fi fost abrogat. Din contră, este calculat în aceasta, dar anihilat, în opinia sa, prin interpretarea greşită făcută de reprezentanţii Casei de Pensii a M.A.I.,  a articolelor 30 şi 60 alin.(l) din Legea nr. 223/2015 aşa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 59/2017.

A arătat că art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, în vigoare din data de 15.09.2017, prin care s-a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015, a instituit că: ”pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/ salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei”, dar nu instituie că acest spor nu poate fi adăugat la aceasta sau că acest spor poate fi diminuat sau chiar anulat. În altă ordine de idei, acest spor nici măcar nu ar putea fi diminuat sau anulat printr-o ordonanţă având în vedere că ele au fost prevăzute de texte de lege şi orice text de lege nu poate fi modificat sau completat decât printr-un alt text de lege de rang egal (exigențe ale art. 73 din Constituţia României).

Un argument în plus în sensul celor menţionate anterior,  a susținut reclamantul, este şi nota de fundamentare a O.U.G. nr. 59/2017 - privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, întocmită de Guvernul României şi publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 07 august 2017 odată cu aceasta, din care rezultă fără echivoc că legiuitorul a avut în vedere, la elaborarea acestui act normativ în ceea ce priveşte pensiile militare de stat, evitarea creșterilor pensiilor, în contextul derulării aplicării în timp a Legii - cadru nr. 153/2017 - privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate. Nicidecum Guvernul nu a intenționat ca alte drepturi individuale dobândite în baza unei legi distincte - în cazul de faţă Legea nr. 80/1995 - să devină inoperabile sau să ajungă irelevante datorită modului în care au fost calculate. Or,| prin modalitatea actuală de calcul a acestui spor legiferat prin Legea nr. 80/1995, acesta devine practic inexistent, nu se mai identifică, nu se mai materializează pentru pensia militară de stat.

Astfel, consideră că a fost eliminat un privilegiu şi un drept financiar acordat unor titulari de decorații, care s-a născut concret doar după dobândirea calităţii de pensionar.

A susținut că sporul în cauză este prevăzut pentru pensionarii militarii decoraţi cu ”Semnul onorific în Serviciul Patriei”, printr-o lege distinctă de Legea nr. 223/2015, şi anume prin Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, prin art. 11 din acest act normativ şi art. 12 din Legea nr. 573/2004, stabilindu-se că, pentru această decorație, militarii beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Astfel reglementat, sporul de 20% în cazul meu, se acordă numai după determinarea cuantumului pensiei, adică numai după stabilirea bazei de calcul a pensiei, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 după aplicarea procentelor prevăzute de art. 29 din Legea nr.223/2015 la această bază de calcul, inclusiv după aplicarea limitărilor prevăzute de art. 30 şi de art. 60 din Legea nr. 223/2015, aceasta cu atât mai mult cu cât art. 11 alin.(3) din Legea nr. 80/1995 nu face distincţie atunci când instituie adăugarea unui spor la cuantumul pensiei.

Potrivit termenilor utilizați la redactarea acestui din urmă text de lege, sporul se adaugă la cuantumul pensiei determinate prin Legea nr. 223/2015, or pensia stabilită conform acestei legi este cea calculată după efectuarea celei din urmă operaţiuni prevăzute la art.59 şi 60 din lege.

Câtă vreme legea specială - Legea nr.80/1995 a statutului cadrelor militare - nu distinge atunci când stabileşte la ce cuantum al pensiei se adaugă sporul de 20%, nu se poate distinge utilizând majorarea conferită celor care beneficiază de ”Semnul onorific în Serviciul Patriei” la un alt cuantum decât cel final stabilit de Legea nr.223/2015.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate anterior, a arătat că se impune ca sporul pentru Semnul onorific ”În Serviciul Patriei” acordat în baza art. 11 alin. (4) din Legea nr. 80/1995, în cazul său de 20%, să fie aplicat după stabilirea cuantumului net al pensiei militare de stat conform art. 60 alin.(l) din Legea nr.223/2015, în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, în opinia sa această majorare neputând face parte din algoritmul de calcul al pensiei.

Din coroborarea tuturor actelor normative enunţate rezultă că majorarea de 20% cuvenită ca urmare a obținerii distincției menţionate nu face parte din baza de calcul a pensiei, astfel că trebuia evidențiată după aplicarea plafonării prevăzute de art. 60 din Legea 223/2015.

A arătat că a formulat în termen legal contestaţie la decizia de pensie nr. 212791 din 27.07.2020, invocând aceleaşi considerente, atât pentru sporul pentru contribuţia la pensia suplimentară, cât şi pentru sporul pentru Semnul onorific ”În Serviciul Patriei” contestaţie fiind respinsă  de C.P.S-M.A.I prin adresa nr. 5255809/04.09.2020.

În drept şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 28, 29, 30, 59, 60, 108-111 din Legea nr. 223/2015 (modificată prin O.U.G.  nr. 57/2015 şi O.U.G. nr. 59/2017), art.11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare (combinat cu art. 12 din Legea 573/2004), art. 14 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, art. 12 alin. 2 din O.U.G. nr. 99/2016, art. 168  din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 51 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, Decizia Curţii Constituţionale nr. 652/2018, precum și dispozițiile legale  ce au fost în vigoare pe parcursul perioadei în care a contribuit la fondul pentru pensia suplimentară, legislație prezentată în acțiune.

Pârâta C.P.S-M.A.I a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că, începând cu data de 16.06.2020, contestatarului i s-a acordat pensia militară de stat pentru limită de vârstă, în cuantum brut de 7.821 lei, formată din 6.801 lei - pensie militară de stat şi 1.020 lei - spor corespunzător Semnului Onorific ”În  Serviciul Patriei” pentru 20 ani.

Potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificată prin O.U.G. nr. 59/2017,  ”la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei”.

Având în vedere prevederea legală menţionată mai sus, pensia netă stabilită este cea transmisă de unitatea angajatoare prin adresa cu nr. 270257 din 23.06.2020, aceasta fiind în cuantum net de 4.680 lei.

Prin O.U.G. nr. 59/2017 legiuitorul plafonează pensia netă la media soldelor nete aferente celor 6 luni alese, astfel că orice spor adăugat pensiei brute nu poate depăşi acest cuantum net.

A menționat că algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea mediei de 8001 lei a salariilor brute realizate în perioada aleasă de contestatar, a procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară, a sporului aferent Semnului Onorific ”În Serviciul Patriei” pentru 20 ani şi a vechimii cumulate de 45 ani.

A arătat că elementele salariale sunt atestate prin punctul 7 al fişei de pensie şi în adeverinţa nr. 270257 din 23.06.2020 eliberată de angajator, acestea fiind menţionate în anexa la decizia de pensie pentru calculul cuantumului pensiei, iar plafonul net stabilit de legiuitor cu privire la pensia în plată prin art. VII punctul 3 din O.U.G. nr. 59/2017 este reprezentat de media netă a salariilor/soldelor menţionat în adeverinţa nr. 270257 din 23.06.2020 eliberată de unitatea angajatoare.

Astfel, atâta timp cât i s-a acordat o pensie netă în plată egală cu acest plafon net legal, iar pe durata celor 6 luni de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar cu statut special ales prin cererea de pensie nu a existat vreun drept salarial derivat care să intre în calculul plafonului net, pensionarul nu are temei legal pentru a pretinde să îi fie plătit un spor prin încălcarea dispoziţiilor legale.

A susținut că instituţia pârâtă a aplicat inclusiv majorarea corespunzătoare semnului onorific deţinut de acesta, în cuantum de 1.020 lei, fiind legal aplicată şi însumată în pensia militară brută de 7.821 lei.

A învederat că modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 alin.l lit. a) coroborat cu alin. 3 din acelaşi act normativ potrivit căruia: (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28. b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1 % din baza de calcul prevăzută la art. 28. (...).

Astfel, reclamantului i se adaugă încă un procent de 20 %, aferent celor 20 ani de vechime peste 25 de ani, respectivei: 20%+65% rezultând un procent de 85%.

De asemenea, potrivit art.108 din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare: ,,Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget „la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

A susținut că vechimea totală nu este identică cu plata contribuţiei, astfel perioada de contribuţie a reclamantului la pensia suplimentară este doar perioada în care a fost angajat, nu şi perioada în care acesta a fost elev și militar în termen şi nici sporul acordat pentru condiţiile speciale sau deosebite.

Sporul acordat pentru condiţiile de muncă nu constituie perioadă contributivă, ce, de altfel,  nici perioada în care reclamantul a avut calitatea de militar în termen sau elev scoală militară, acestea fiind valorificate ca vechime, însă nu sunt perioade în care acesta a ”plătit” contribuţii la pensia suplimentară.

A menționat că procentul de 9 % corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară este inclus în procentul pensiei de bază încă din anul 1998.

Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice și siguranţei naţionale: ,,(2) Începând cu luna noiembrie 1998, pensiile suplimentare existente în plată, precum şi cele care vor fi stabilite potrivit dispoziţiilor legale se includ în drepturile privind pensia de bază.”

Astfel, la procentul de 85% se adaugă procentul aferent pensiei suplimentare de 9%, rezultând un procent de 94%.

Totodată, potrivit art. 30 din Legea nr. 223/2010 modificată prin O.U.G. nr. 57/2015, pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Având în vedere dispoziţia legală mai sus menţionată, procentul pensiei reclamantului nu poate depăşi 85% din baza de calcul, chiar dacă prin adăugarea procentului pensiei suplimentare, procentul reclamantului ajunge la pensia acestuia neputând depăşi procentul prevăzut la articolul 30 din lege.

Prin urmare, pensia militară a reclamantului se calculează astfel:  8001x85%=6.801 lei.

Conform prevederilor art.11 alin. 3 din Legea 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare: ,,Pensionării militari decoraţi cu ordinul ”Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei”.

În aplicarea acestei dispoziţii legale, la cuantumul pensiei militare brute stabilite s-a aplicat sporul aferent Semnului Onorific ”În Serviciul Patriei” pentru 20 ani.

Astfel, la pensia militară a reclamantului se adaugă sporul de 15% aferent Ordinului ”Meritul Militar”, sumă care se adaugă pensiei militare, rezultând un cuantum brut al pensiei de 7.821 lei.

Stabilirea pensiei reclamantului s-a raportat la dispoziţiile legale prevăzute la art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, în sensul că „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în  baza de calcul al pensiei”.

Pentru a se stabili pensia netă se aplică dispoziţiile legale cu privire la impozitare, în sensul că se impozitează veniturile din pensie ce depăşesc 2.000 lei, reclamantul datorând impozit în cuantum de 582 lei, impozit care se scade din cuantumul brut al pensiei, astfel: 7.821-582= 7.239 lei ( menţionat în decizia de pensie).

In vederea respectării prevederilor mai sus menţionate, în sensul ca pensia netă să nu depășească media salariilor nete realizate, angajatorul a înaintat instituţiei adeverinţa potrivit căreia media salariilor nete pe cele 6 luni a fost în cuantum de 4.680 lei.

Astfel, instituţia pârâtă a acționat în conformitate cu prevederile art. VII pct.3 din O.U.G. nr. 59/2017, privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia netă a reclamantului este plafonată la media salariilor nete pe cele 6 luni, respectiv la cuantumul de 4.680 lei, aspect menţionat şi în decizia de pensie contestată.

A arătat că, după cum se observă, procentul aferent pensiei suplimentare şi sporul aferent ordinul meritul militar au fost aplicate corect, actualizarea s-a realizat conform dispoziţiilor legale, vechimea totală a reclamantului a fost corect valorificată, baza de calcul a pensiei este cea comunicată de angajator, salariile nete sunt cele comunicate de angajator, modalitatea de calcul a pensiei fiind cea prevăzută în lege, sens în care susţinerile reclamantului vin în contradicţie cu prevederile legale mai sus enunţate.

Mai mult decât atât, cuantumul net invocat de acesta este specificat în decizia emisă de instituţia pârâtă, însă legiuitorul prevede plafonarea pensiei nete la media salariilor nete de care a beneficiat pe cele 6 luni, sens în care solicitarea reclamantului de a-i fi plătit acest cuantum net este neîntemeiată, media salariilor nete fiind în cuantum de 4.680 lei.

În vederea aplicării corecte a dispoziţiilor legale prevăzute la art. VII din O.U.G. nr.59/2017, la art.3, după lit. k) se introduc două noi litere, literele 1) şi m), cu următorul cuprins: ,,(1) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare; m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

Astfel, instituţia pârâtă a determinat pensia netă, obținută potrivit Codului fiscal prin utilizarea noţiunii definite de art. 3 lit. m) din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare).

Totodată, a aplicat prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificată prin O.U.G. nr. 59/2017,  ”la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.

Având în vedere prevederea legală menţionată mai sus, pensia netă stabilită prin decizia contestată este în cuantum de 4.680 lei, legiuitorul introducând plafonarea pensiei nete la media salariilor nete pe cele 6 luni alese de fiecare persoană a cărui drept se stabileşte începând cu data intrării în vigoare a actului normativ.

A arătat că, aşa cum se observă, pensia reclamantului este plafonată prin lege la salariile medii nete pe cele 6 luni, acestuia achitându-i-se pensia netă aferentă mediei salariilor nete pe cele 6 luni, că instituţia pârâtă a respectat întocmai dispoziţia legală, iar solicitarea reclamantului este fără temei, pensia acestuia fiind plafonată, acestuia nereţinându-i-se nici măcar impozitul acesta fiind doar dedus ca modalitate de calcul.

Excluderea procentului de 9% sau 20% din pensia netă ar duce la încălcarea prevederilor legale cu privire la impozitarea veniturilor din pensii conform codului fiscal, astfel că solicitarea acestora vine în contradicţie cu dispoziţia legală în vigoare.

Aplicarea sporului reglementat de art. 11 din Legea nr. 80/1995 este aceeaşi pentru toţi beneficiarii pensiilor militare de stat, modalitatea de calcul al pensiei este aceeaşi, în sensul că  drepturile de pensie s-au stabilit şi se stabilesc potrivit aceluiaşi algoritm, aşa cum rezultă cu claritate din buletinul de calcul anexă la fiecare decizie de pensie emisă de instituţia pârâtă.

In accepţiunea Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul pensiei este cel rezultat în urma aplicării art. 28, art. 29, art. 30 şi art. 108 din lege.

Articolul 60 din lege, în interpretarea teleologică şi sistematică, reglementează o plafonare a pensiei nete raportată la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, nicidecum un drept substanţial, respectiv valoarea monetară a unui drept la pensie.

Aplicarea sporului reglementat de art. II din Legea nr. 80/1995 este aceeaşi pentru toţi beneficiarii pensiilor militare de stat, modalitatea de calcul al pensiei este aceeaşi, în sensul că drepturile de pensie s-au stabilit şi se stabilesc potrivit aceluiaşi algoritm, aşa cum rezultă cu claritate din buletinul de calcul anexă la fiecare decizie de pensie emisă de instituţia pârâtă.

A susținut că solicitarea contestatorului este netemeinică prin raportare la norma legală care specifică faptul că sporul de adaugă la ”cuantumul pensiei”, pensia netă neputând fi considerată cuantum al pensiei, în special că acest net este egal cu media salariilor nete pe cele 6 luni, fiind practic o plafonare a pensiei nete impusă de legiuitor ulterior,  prin O.U.G. nr.  59/2017.

A arătat, totodată, că solicitarea reclamantului încalcă prevederile legale cu privire la impozitarea drepturilor de pensie.

Potrivit art. 101 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la reţinerea impozitului din venitul din pensii se menţionează:

„(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

 (2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii (la 01.01.2018 alineatul (2) din articolul 101, Capitolul VI, Titlul IV a fost modificat de punctul 31 articolul I din O.U.G. nr. 79 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017).

(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se plăteşte la bugetul de stat până la data  de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) In cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărțirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.

(8) In cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii, şi se plăteşte până la data dc 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

A menționat că adăugarea sporului la pensia netă ar duce la încălcarea prevederilor legale mai sus amintite, în sensul că s-ar ajunge să nu fie impozitat un venit care face parte din pensie, aspect nepermis de dispoziţia legală venitul respectiv fiind un tot unitar al pensiei nete.

Mai mult decât atât, adăugarea sporului la cuantumul pensiei nete în forma actuală ar duce la adăugarea sporului încă o dată, în sensul că cuantumul aferent sporului ar fi adăugat de două ori.

Prin aplicarea sporului la cuantumul net s-ar produce o distorsionare a prevederii legale care stabilește că acest spor se adaugă la cuantumul pensiei, făcând parte din cuantumul total al pensiei, sporul nefiind prevăzut de legiuitor ca un cuantum de sine stătător, ci doar un simplu spor care poate fi adăugat formând un tot unitar, respectiv pensia brută /impozabilă a reclamantului, în special că pensia acestuia nu este menţionată ca fiind scutită de la plata impozitului.

Raportat la modificările legislative aduse art. 60 din Legea nr.223/2015, Curtea Constituţională a României a statuat în numeroase rânduri că legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului de pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. (Decizia nr. 322/2019, Decizia nr. 656/2018).

Extinderea incidenței principiului egalității şi asupra sporului acordat pentru Semnul onorific ”In Serviciul Patriei” nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

A arătat că ceea ce a solicitat contestatorul prin acţiunea pendinte a fost aplicarea în mod diferenţiat a acestui spor, iar admiterea acţiunii de către instanţa de judecată generează discriminare între intimatul-reclamant şi ceilalţi pensionari care nu beneficiază de aplicarea sporului aferent semnului onorific la pensia netă în plată stabilită potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

S-a menţionat că există doar un singur mod de stabilire a pensiilor, aplicabil tuturor pensionarilor cărora li se stabilesc drepturi de pensie, iar prin dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2017 nu au intervenit modificări referitoare la modalitatea de calcul a pensiei, care a rămas aceeaşi.

In susţinerea celor de mai sus s-a arătat că, prin Decizia nr.1149/A/27.09.2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul civil nr.2245/100/2018, a statuat că sporul aferent semnului onorific reprezintă un procent care are ca efect majorarea cuantumului în urma aplicării prevederilor art. 29-30 din lege, însă acesta intră în cuantumul pensiei brute, concluzie ce derivă din caracterul său de spor aplicat la cuantumul iniţial. Atât timp cât modalitatea de calcul se prezintă sub forma unui spor adăugat la pensie, natura juridică a beneficiului în discuţie nu poate fi decât aceea a pensie pe care o întregește, reprezentând un drept ce intră în cuantumul pensiei brute.

Plafonarea conform art. 60 alin. (1) din lege se referă la pensia netă, aceasta determinându-se potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. m) din acelaşi act normativ, prin deducerea impozitului pe venit din cuantumul pensiei brute.

Aşadar beneficiul Semnului onorific ”În Serviciul Patriei” recunoscut potrivit prevederilor Legii nr. 80/1995 reprezintă un spor care se adaugă la cuantumul pensiei militare pe care o întregește şi împrumută natura juridică a acesteia, neputând fi considerat un drept de sine stătător, în afara pensiei, din moment ce însăşi determinarea lui concretă se raportează la cuantumul pensiei la care se aplică sporul prevăzut de lege.

Prin urmare, majorarea corespunzătoare semnului onorific deţinut, este legal aplicată şi însumată în pensia militară brută, care a determinat pensia militară netă, obținută potrivit Codului fiscal prin utilizarea noţiunii definite de art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare).

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind plafonarea cuantumul pensiei, Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr. 3210/2019, pronunţată în dosarul nr. 8290/63/2019, menţionează fără echivoc: „atât timp cât textul de lege nu a fost declarat neconstituțional, instanţa de judecată nu are dreptul de a înlătura aplicarea lui”.

Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepțiilor de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 art. 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost acesta modificat prin O.U.G. nr. 57/2015, şi asupra excepțiilor de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din O.U.G.  nr. 59/2017, respingând excepțiile ca nefondate.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea ca neîntemeiate a apărărilor invocate de pârâtă prin întâmpinare.

În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie  adresa  nr. 4240724/27.07.2020 emisă de C.S.P.a M.A.I., decizia nr.  212791/27.07.2020 emisă de C.S.P.a M.A.I., buletinul de calcul, anexă la această decizie,  adresa nr. 4255809/04.09.2020, emisă de C.S.P.a M.A.I., plic poștal, cererea de revizuire și actualizare a drepturilor de pensie, formulată de reclamant.

În ședința publică din data de 10.12.2020, la interpelarea instanţei, reclamantul a arătat că a înţeles să cheme în judecată Casa Sectorială de Pensii a M.A.I., din eroare fiind menționată în acțiune și Comisia de Contestații din cadrul M.A.I.

În probatoriu instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar de reclamant.

Analizând cererea de chemare în judecată precizată, raportat la dispozițiile legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Prin decizia nr. 212791/27.07.2020, C.S.P.a M.A.I. a admis de  cererea de acordare a pensiei militare de stat, stabilind în favoarea reclamantului, începând cu data de 16.06.2020, o pensie netă în plată în cuantum de 4.680 lei.

Reclamantul a contestat modul de calcul al pensiei, fiind nemulțumit de faptul că sporul de 9% pentru pensia suplimentară nu a fost aplicat după plafonarea pensiei nete stabilite potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, că nu s-a valorificat majorarea pensiei  conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, cu un procent de 20%, după plafonarea pensiei nete conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și după aplicarea  sporului de 9% pentru contribuția la pensia suplimentară.

Prin adresa nr. 4255809/04.09.2020, C.S.P.a MA.I.  a comunicat reclamantului că algoritmul privind calculul pensiei respectă integral cerințele Legii nr. 223/2015.

 În privința modului de calcul al pensiei militare, instanța reține că, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului,  baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ veniturile ce nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, menționate la lit. a) - p) din același alineat.

La art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului,  se prevede:

,,(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, polițiștii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28”.

Potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului: ,,Pentru militarii, polițiștii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5 - 15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15 - 25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.”

 Conform art. 11 alin. (3) din Legea  nr. 80/1995, pensionarii militari beneficiază de un spor de 10%, 15%, respectiv 20% la cuantumul pensiei, pentru semnul onorific acordat în funcție de vechimea în funcție.

 La art. 30 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului, se prevede că pensia stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Potrivit art. 60 alin.(1) din Legea nr. 223/2015, modificat prin O.U.G.  nr. 59/2017:

,,(1)  La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

În baza prevederilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului: ,,În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.”

Raportat la prevederile mai sus enunțate și elementele salariale ce au constituit bază de calcul a pensiei, aferente perioadei noiembrie 2019 -  aprilie 2020, aleasă de reclamant, din decizia de înscriere la pensie și buletinul de calcul, anexă la această decizie, rezultă că pârâta a calculat corect pensia netă cuvenită reclamantului.

Astfel, în aplicarea 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 223/2015, casa de pensii a adunat procentul de 65% prevăzut de art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu procentul corespunzător anilor în care  reclamantul a depășit vechimea de 25 de ani (1% pentru fiecare an, potrivit art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015), rezultând un procent de 85 %.

La acest procent, în baza art. 108 lit. c) din lege,  a adăugat sporul de 9%,  aferent contribuției la fondul pentru pensia suplimentară, pentru o vechime a contribuției mai mare de 25 de ani, stabilind un  procent de 94 %.

În aplicarea prevederilor art. 30 din lege,  conform cărora pensia stabilită nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28, s-a plafonat pensia la procentul de 85% din baza de calcul prevăzută de art. 28 din lege, respectiv la suma de 6.801 lei (85%  din suma de 8.001 lei - baza de calcul a pensiei stabilită potrivit art. 28 din  lege).

Ulterior, după cum rezultă din buletinul de calcul, la suma de  6.801 lei s-a adăugat sporul cuvenit pentru semnul onorific obținut de reclamant (1.020 lei), rezultând suma de  7.821 lei.

Prin aplicarea impozitului de 10% la veniturile din pensie ce au depășit suma de 2.000 lei (5.821 x 10%), conform art. 100 alin. (1) și art. 101 alin. (2) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) și art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015,  s-a  obținut suma de 7.239  lei.

În baza dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ce au prevăzut că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, s-a procedat la plafonarea pensiei nete la suma de 4.680 lei, ce reprezintă media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, conform adeverinței  nr. 270257/23.06.2020 emisă de Inspectoratul Județean Gorj,  obținându-se astfel pensia netă în plată de care beneficiază reclamantului conform Legii nr. 223/2015.

Față de modul de calcul al pensiei, așa cum rezultă din prevederile enunțate mai sus, nu se justifică adăugarea sporului pentru pensia suplimentară la cuantumul net al pensiei rezultat după plafonarea pensiei în baza art. 60 alin.(1) din Legea nr. 223/2015, ca, de altfel, nici adăugarea sporului pentru semnul onorific după plafonarea pensiei nete conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și aplicarea sporului de 9% pentru contribuția la pensia suplimentară, astfel cum pretinde reclamantul.

Prin Decizia nr. 652/2018, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, ce reglementează plafonarea pensiei la 85% din baza de calcul, și a reținut că: ,,legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării  acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor”.

Contrar susținerii reclamantului, din conținutul deciziei nu rezultă că instanța constituțională a stabilit că  dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 se aplică înainte de adăugarea sporului pentru pensia suplimentară.

Concluziile Avocatului Poporului din această  decizie, la care face referire reclamantul, nu sunt în sensul că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 s-au aplicat eronat de către casa de pensii, Avocatul Poporului arătând că ,,nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea aplicării legii de către instituțiile publice sau instanțele judecătorești”, răspunzând criticilor de neconstituționalitate invocate de autorul excepției.

Mai mult decât atât, interpretarea legii este atributul instanțelor judecătorești, și nu intră în sarcina Avocatului Poporului.

Pe de altă parte, chiar și în situația în care sporul pentru pensia suplimentară s-ar adăuga după aplicarea art. 30 din Legea nr. 223/2015, în urma plafonării prevăzute de art. 60 alin. (1) cuantumul pensiei în plată ar fi același.

Referitor la hotărârile judecătorești invocate, instanța reține că în sistemul de drept românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, instanţa fiind chemată să aplice şi să interpreteze legea în cazul concret dedus judecăţii, prin raportare la probele administrate în cauză.

Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate.

În privința cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant, instanța reține că, în conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură civilă, partea care pierde procesul, va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească cheltuielile de judecată, astfel că, față de soluția de respingere a pretențiilor reclamantului, se impune respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamantul V. G., , în contradictoriu cu pârâta C.P.S-M.A.I, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată la data de 10.12.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare