Anulare act administrativ şi obligaţie de a face

Dosar nr. wwww

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa Nr. 59/2020

Şedinţa publică de la 06 Februarie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE wwwww

Grefier  wwwwwww

Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamanta wwww şi pe pârâta wwwww, având ca obiect anulare act administrativ şi obligaţie de a face.

Dezbaterile şi concluziile părţilor din şedinţa publică de la www.www.2020 au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea în cauză, iniţial la data de wwwww, iar ulterior la data de wwww.2020.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de wwwww.2019, reclamanta wwww a chemat în judecată pârâta wwwww, solicitând obligarea pârâtei la emiterea unui certificat de urbanism fără nicio obligaţie colaterală, aşa cum a fost solicitat prin cererea nr. xxx/13.03.2019 prin intermediul căreia a încercat să intre în legalitate cu privire la gardul stradal pe care l-a refăcut, însă organele de control ale pârâtei au considerat că nu a respectat înălțimea vechiului gard şi forma ce o avea acesta.

În fapt, prin cererea nr. xxx/13.03.2019, a încercat să obţină un certificat de urbanism, însă cel eliberat, sub nr. xxx/22.03.2019, conţine condiţia de a depune o hotărâre de grănițuire, dar cauza care se află pe rolul Judecătoriei xxxx este suspendată la solicitarea vecinului său wwww, cel care a făcut reclamaţie la pârâtă privind acest gard.

A arătat că a formulat plângerea prealabilă către pârâtă, ce a fost înregistrată sub nr. xxxx/05.04.2019 şi la care a primit răspunsul nr. xxx/18.04.2019.

A precizat că nu este de acord cu susţinerile pârâtei din acest răspuns din următoarele motive:

Dosarul nr. wwww/www/2017 are ca obiect grăniţuirea pe latura de Nord, însă acest dosar a fost suspendat pe data de ww.ww.2019, iar dosarul nr. wwwww/www/2019, care are primul termen de judecată în data de www.www.2019, are ca obiect obligarea reclamantei la demolarea acestui gard stradal care se consideră că a fost construit fără să se respecte aspectul, adică forma vechiului gard şi înălţimea acestuia, nicidecum dacă punctul nordic dinspre drumul strada www este sau nu contestat de vecinul wwww.

Din conţinutul raportului de expertiză cât şi din situaţia faptică la punctul nordic se află atât stâlpul vechi al gardului, cât şi stâlpul vecinului, punct care n-a fost contestat prin obiecțiunile la acest raport de expertiză mai sus menţionat.

În aceste condiţii, a considerat că este nelegală această condiţie impusă prin certificatul de urbanism.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea contestaţiei privind anularea certificatului de urbanism şi emiterea altui certificat fără condiţii adiacente.

A invocat disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004.

În dovedirea celor menţionate, a solicitat ca mijloace de probă înscrisurile şi expertiza tehnică de specialitate.

A menţionat în mod expres că vecinul său, www, nu a contestat acest punct stradal unde a construit gardul mai ales că există CF pentru acest teren şi a obţinut autorizaţie de construcţie pentru celelalte împrejmuiri ale proprietății, că deşi se făcuse memoriu tehnic şi pentru acest gard stradal nu s-a finalizat, iar persoana autorizată a şters cu picul fila unde era indicat acest gard stradal fără să anunţe, depunând memoriu tehnic fără să se fi obţinut autorizaţie de construcţie.

Neştiind acest lucru, a ridicat şi edificat acest gard fiind convinsă că deţine autorizaţie de construire şi că, construieşte acest gard în baza acesteia, însă ulterior a fost anunţată de către această persoană că nu deţine autorizaţie de construcţie pentru gardul stradal.

La data de 07.06.2019, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei structuri funcţionale fără capacitate de folosinţă, iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca neîntemeiată.

A solicitat, de asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, obligarea reclamantei la plata eventualelor cheltuieli de judecată generate de acest proces.

A solicitat judecarea în lipsă conform art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă.

În fapt, a arătat că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat anularea certificatului de urbanism nr.xxx/22.03.2019 şi obligarea pârâtei să emită un nou certificat de urbanism fără nicio obligaţie colaterală.

În conformitate cu dispoziţiile Legii 50/1991 - art. 4 (1)„ Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:

a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:

1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;

2. în intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale ale căror primării nu au niciun angajat - funcţionar public cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, în structurile de specialitate organizate conform legii;

b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;

Având în vedere textul de lege menţionat mai sus, din care rezultă faptul că primarul este autoritatea competentă să emită certificate de urbanism respectiv autorizaţia de construire, a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a wwww, raportat la dispoziţiile art. 36 Cod procedura civilă.

Aşadar, în raport de cele menţionate mai sus, a considerat că www nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care a solicitat să fie respinsă acţiunea faţă de aceasta, deoarece calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identități între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic, condiţie ce nu este îndeplinită în speţa dedusă judecăţii.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, a învederat instanţei următoarele: La data de 13.03.2019 reclamanta, prin cererea înregistrată sub nr. xxx a solicitat emiterea certificatului de urbanism pentru împrejmuire la stradă (intrare în legalitate) şi foişor. Motivul pentru care prin certificatul de urbanism s-a solicitat hotărârea judecătorească de grănițuire îl reprezintă faptul că reclamanta se afla în litigiu cu vecinul din partea de nord (Dosar nr. www/ww/2017- grănițuire), iar în acest litigiu urmează a se stabili punctul de separare (la stradă) dintre cele două proprietăţi, punct care reprezintă punctul nordic al gardului pentru care se solicită intrarea în legalitate.

În conformitate cu dispoziţiile Ordinului 339/2009, art. 19 alin. (1)„ Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată - trebuie să depună la emitent o documentaţie cuprinzând:

a) cererea-tip (formularul-model F. 1 «CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism»), în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cuprinzând:

1. elementele de identificare a solicitantului;

2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;

3. elementele care definesc scopul solicitării;

b) planuri cadastrale/topografice, cu evidențierea imobilelor în cauză, astfel:

1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: plan de încadrare în zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;

2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate, la cerere, de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.

c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.

Având în vedere textul de lege mai sus menţionat, prin certificatul de urbanism se solicită avize, acorduri şi lămuriri, tocmai pentru a nu se executa lucrări care să contravină dispoziţiilor sentinţei judecătoreşti.

A solicitat instanţei de judecată să aibă în vedere faptul că prin raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. wwww/www/2017, expertul în răspunsul la obiecţiuni menţionează foarte clar faptul că „gardul despărțitor de la strada www (punct comun cu împrejmuirea solicitată de către reclamantă) este înclinat cu 10 cm, ori, până la stabilirea punctelor prin grănițuire nu pot să autorizeze împrejmuirea.

În conformitate cu dispoziţiile Ordinului 839/2009 art. 46 alin. 2„ în situaţia în care, în urma analizei documentaţiei depuse, se constată faptul că documentaţia tehnică - D.T. este incompletă sau necesită clarificări tehnice, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Lege, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării, cu menționarea elementelor necesare în vederea completării acesteia. Începând cu data notificării, termenul legal de 30 de zile calendaristice pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare se decalează cu numărul de zile necesar solicitantului pentru a elabora, a depune şi înregistra modificările/completările aduse documentaţiei tehnice iniţiale ca urmare a notificării.

(3) Responsabilitatea emiterii unei autorizaţii pe baza unei verificări superficiale sau părtinitoare revine, în egală măsură, atât semnatarilor autorizaţiei, cât şi persoanelor fizice cu atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea autorizaţiilor de construire care răspund material, contravenţional, civil şi penal, după caz, pentru nerespectarea termenelor prevăzute la art. 43 alin. (2) şi (3),

(4) în temeiul prevederilor art. 7 alin. (9) din Lege, autoritatea administraţiei publice locale/competente, potrivit Legii, emitentă a autorizaţiei de construire/desfiinţare, nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa la momentul emiterii actului a unor litigii aparţinând solicitantului, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, privind imobilul-teren şi/sau construcţii, situaţie în care responsabilitatea revine exclusiv solicitantului, cu excepţia cazului în care litigiul a fost notat în cartea funciară şi este evidenţiat în extrasul de carte funciară depus de solicitant.

Având în vedere faptul că litigiul a fost notat în cartea funciară şi este evidenţiat în extrasul de carte funciară, emitentul autorizaţiei de construire este responsabil pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa la momentul emiterii actului a unor litigii aparţinând solicitantului, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, privind imobilul - teren şi/sau construcţii.

Având în vedere cele menţionate mai sus, în sensul că terenul pe care reclamanta doreşte să execute împrejmuirea este într-un litigiu, iar amplasarea gardului pentru care se solicită certificatul de urbanism depinde de soluţionarea litigiului ce are ca obiect grăniţuire coroborat cu faptul că acest litigiu se află notat în cartea funciară, a considerat că certificatul de urbanism nr. 424 din 22.03.2019 a fost emis în mod corect, drept pentru care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În dovedirea celor arătate mai sus, a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205 Cod Procedură Civilă, Legea 554/2004 şi Legea 50/1999.

La data de 20.06.2019, reclamanta a depus note de şedinţă prin care a arătat că înţelege să se judece cu wwww, însă dintr-o eroare de redactare s-a trecut primărie în loc de primar, solicitând îndreptarea acestei erori de tehnoredactare.

Cu privire la apărările pârâtei privind legalitatea certificatului de urbanism a cărui anulare o solicită, a considerat că nu sunt fondate, solicitând să fie înlăturate.

Prin aceste apărări pârâta dovedeşte interesul reclamantei în obţinerea unui certificat de urbanism, iar înscrierea în cartea funciară priveşte gardul despărţitor dintre proprietăţile limitrofe pentru care are autorizaţie de construire, astfel că autorizaţia pe care o solicită nu priveşte lungimea gardului stradal, deci nu are legătură cu stâlpul ce delimitează cele două proprietăți, ci cu forma şi înălţimea gardului stradal fără a avea legătură de cauzalitate cu obţinerea unei autorizaţii de intrare în legalitate, mai ales că deţine inclusiv CF pentru această proprietate.

Faţă de aceste motive, a solicitat admiterea acţiunii.

La primul termen de judecată ce a fost fixat la data de 11.09.2019, s-a procedat la calificarea notelor formulate de reclamantă, mai sus arătate, ca fiind o cerere adiţională, de modificare a acţiunii introductive sub aspectul părţii pârâte, reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 204 alin 1 C.proc.civ.

În şedinţa publică din 06.11.2019, numitul www a depus o cerere de intervenţie principală prin care a arătat că în calitate de procurator pentru fiica sa www solicită respingerea cererii principale a numitei wwww, prin care aceasta tinde să nege dreptul său de proprietate asupra unei suprafeţe de teren pe care o ocupă abuziv prin refuzul de a-şi ridica şi repoziţiona gardul stradal puternic înclinat la limita lui nordică spre terenul său, împiedicându-l astfel să-şi edifice propriul gard până la limita proprietăţii.

În fapt, a arătat că reclamanta wwww l-a indus în eroare promiţând în mod repetat că-şi va ridica şi repoziționa atât stâlpul, cât şi segmentul de gard limitrof aparţinând gardului său stradal din partea nordică, ambele aplecate de ani buni spre proprietatea sa, din cauza terenului înclinat.

În anul 2015 însă, reclamanta a comandat numitei www o schiță cadastrală în care, în loc să arate lățimea de 0,30 m a segmentului său de gard stradal din spatele casei proprii, desprins cu cca 30 de centimetri de temelia casei sale, a pretins că ar deţine după casa proprie o lăţime de cca 0,60 m.

La sesizarea sa, în data de 18.06.2015, o comisie a OCPI ww a făcut verificări în teren şi a anulat această primă schiţă, wwww stabilind noile cote la o lățime de 0,30 m de spatele casei reclamantei - egală cu cea a segmentului de gard stradal - cote pe care i le-a dictat chiar atunci cadastristului wwww, care nu dispunea de GPS.

Urmare a acestui fapt, actul cadastral cu nr. xxx, întocmit în www pentru reclamantă, desenează după casa reclamantei o lățime de 0,30 m pe toata lungimea sa, iar linia ce uneşte limitele nordice ale gardurilor sale - stradale la Est şi de la magistrala de ciment (la Vest) - este o linie dreaptă şi nu frântă la 90 de grade între casele lor, ca în schiţa din 2015.

În luna iunie 2017, în ciuda faptului că nu avea acte decât pe o suprafaţa de 320 mp din cei 856 mp din realitate, reclamanta a reuşit să obțină actul cadastral cu nr. xxx fără semnături de vecinătate şi, din dorinţa de a ascunde înclinarea puternică a gardului său stradal spre proprietatea sa, a decis să-şi reconstruiască gardul, extinzându-l spre terenul acestuia, de asemenea, fără să ceară autorizaţie de construcţie de la wwwww.

Motivat de aceasta, a solicitat verificări din partea Poliţiei Locale wwww şi a notificat Compartimentul - Urbanism al Primăriei www despre deschiderea acţiunii de grănițuire între acesta şi reclamantă în dosarul cu nr. www/ww/2017, solicitând ulterior şi notificarea actului cadastral, cu nr. xxx din str. wwww, nr. xxx, până la obţinerea unei hotărâri definitive în justiţie.

Verificările poliţiei locale demarate în iunie 2015 s-au soldat cu întocmirea procesului-verbal seria xxx nr. xxxx din 06.11.2017, proces verbal pe care reclamanta nu l-a contestat, ea cerând certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie pentru gardul stradal, contrar propriilor susţineri, abia după 1 an şi câteva luni, în 22.03.2019 (C.U. nr. xxx), după deschiderea dosarului nr. xxxx/xxxx/xxxx, cu obligaţia de a face, dosar încheiat la ora actuală cu hotărârea nr. www/2019 din 18.06.2019.

Nu în ultimul rând, a învederat că însăși reclamanta solicită în întâmpinarea sa din dosarul de grănițuire nr. www/www/2017 ca gardul său stradal să constituie punct cert de reper pentru grănițuire.

În aceeaşi ordine de idei, a învederat că susţinerea reclamantei că pentru segmentul de 1 ml ce pleacă în unghi din gardul stradal spre colţul propriei locuinţe ar avea autorizaţie de construire conferită de cartea funciară, este lipsită de temei în condiţiile în care acest segment de gard limitrof a fost reconstruit odată cu restul gardului stradal şi a făcut astfel obiectul procesului-verbal seria xxx nr. xxx/2017, încheiat de Poliţia locală www.

Faţă de aceste aspecte, a solicitat admiterea prezentei cereri de intervenţie.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 62 Cod de procedură civilă.

La data de 29.11.2019 reclamanta a depus întâmpinare la cerere de intervenţie principală, invocând excepţia inadmisibilităţii unei astfel de cereri formulată de către wwww, întrucât procura autentificată sub nr. xxx din 12.08.2016, nu îi conferă dreptul de a formula şi depune cereri în faţa Tribunalului wwww.

Excepţia calităţii sale procesuale pasive privind procuratorul care nu poate să susţină o astfel de cerere, în condiţiile în care prin actul depus la dosar nu i se recunoaşte calitatea de a reprezenta pe wwwww şi nici dreptul de a semna o astfel de cerere.

A solicitat pe fond respingerea cererii de intervenţie în interes propriu întrucât din actele depuse la această cauză şi din starea de fapt existentă în teren, prin construirea acestui gard stradal nu afectează proprietatea vecinilor săi.

Din planşa foto efectuată, rezultă că între proprietăţile lor, mai ales între cele două garduri stradale există o porţiune de 30 cm şi nu este înclinat gardul spre vecini, având în vedere că nu este un gard care se învecinează cu drumul şi dacă este prin absurd înclinat, este spre proprietatea sa.

Niciodată nu s-a promis că gardul despărţitor dintre cele două proprietăţi va fi mutat cu 1 metru şi simpla afirmaţie a procuratorului, fără să probeze, nu poate fi reținută de către instanţa de judecată.

A precizat că nu a folosit acte false la întocmirea documentaţiei cadastrale şi deţine autorizaţie pentru locuinţa şi gardurile de împrejmuire a proprietăţii sale.

A menţionat că a reparat gardul vechi stradal, nu a modificat amplasamentul acestui gard vechi, care era edificat din plăci de beton, cu temelie de beton.

Din probele efectuate în dosarul nr. www/www/2017, care este în prezent pe rolul Judecătoriei wwww, având ca obiect grănițuirea, nu s-a dovedit că gardul stradal şi nici cel de delimitare a celor două proprietăţi, lucru ce contrazice susţinerile unei persoane străine de această cauză.

Din actele aflate la aceasta cauză, a considerat că promovarea şi susţinerea unei cereri este condiționată de o calitate expresă a pârâtei, respectiv organul care a respins certificatul de urbanism.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea cererii de intervenţie în nume propriu.

La termenul de judecată de la data de 04.12.2019 instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii de reprezentant a persoanei ce a formulat în cauză cererea de intervenţie în interes propriu, excepţie ce a fost admisă în raport de limitele mandatului nr. xxx/12.08.2016 – fila 74 dosar, invocat ca dovadă de reprezentare, şi, în consecinţă, a dispus anularea cererii de intervenţie, fiind de prisos a se mai lua în discuţie celelalte susţineri şi apărări aferente acesteia.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul, raportat la prevederile legale aplicabile în cauza prezentă, reţine următoarele:

Prin cererea formulată în cauza de faţă, astfel cum a fost precizată, reclamanta wwww în contradictoriu cu pârâtul Primarul wwwww, a solicitat instanței anularea certificatului de urbanism nr. xxx/22.03.2019 şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou certificat de urbanism care să poată fi utilizat în scopul declarat, respectiv intrare în legalitate cu privire la gardul stradal, fără nicio obligaţie colaterală.

La data de 13.03.2019 cu cererea înregistrată sub nr. xxx – fila 35 dosar,  reclamanta a solicitat emiterea unui certificat de urbanism, având ca scop declarat ,,împrejmuire parţială la stradă (intrare în legalitate), foişor pentru imobilul din str. wwww, nr. ww identificat prin nr. xxxx. La data de 22.03.2019 a fost emis certificatul de urbanism xxx, contestat în cauză, în cuprinsul căruia  se arată că „Împrejmuirea se va realiza strict pe proprietate, fără a afecta proprietatea vecină. Împrejmuirea se va face în conformitate cu documentaţia cadastrală actualizată” şi ,,Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat în scopul declarat obţinerea autorizaţiei de construire...”, la pct.5 lit. d, d.1- Alte avize/acorduri fiind menţionate condiţiile: ,,verificator proiect, expertiză tehnică, planul de situaţie se va întocmi conform anexei 1 la Legea nr. 50/1991, hotărâre judecătorească de grănițuire”.

Reclamanta a parcurs procedura prealabilă, contestând la emitent  certificatul de urbanism, în  condițiile art. 7 din Legea 554/2004 (fila 10 dosar).

Prin adresa nr. xxxx/18.04.2019  s-a răspuns reclamantei la plângerea prealabilă, reţinând instanţa refuzul autorităţii de a da curs solicitării acesteia, cu  motivarea  că pe rolul instanţelor de judecată se află două dosare (dosar nr. ww/ww/2017 şi dosar nr.www/ww/2019) ce privesc imobilul pe care se intenţionează executarea lucrărilor de împrejmuire parţială, astfel că se află în imposibilitate de a elibera autorizaţie de construire înainte de a fi soluţionate cele două cauze, dar, în primul rând faptul că se află în litigiu cu vecinul de la N pentru grăniţuire, aspect important ce trebuie avut în vedere pentru stabilirea punctului nordic al gardului pentru care solicită certificat de urbanism.

Este de precizat că, din considerentele Deciziei nr. 25/2017 pronunţată de ICCJ în recurs în interesul legii rezultă că în ceea ce privește certificatul de urbanism care conține interdicția de construire sau alte limitări, acțiunea persoanei vătămate trebuie îndreptată, în primul rând, împotriva certificatului deja emis, cu menţiunea că beneficiarul se consideră vătămat ca urmare a limitărilor sau condițiilor impuse prin actul respectiv și se află în imposibilitate de a mai continua demersul său pentru obținerea autorizației de construire în condițiile pe care le dorește.

Din actele dosarului rezultă că reclamanta a edificat gardul stradal situat în extremitatea estică a proprietăţii sale aflată în www, strada www, nr.ww, fără a deţine autorizaţie de construire, că a fost sancţionată contravenţional pentru fapta prev. de art.26 alin 1 lit.a din legea nr. 50/1991 prin procesul verbal de contravenţie seria xxx, nr. xxx/06.11.2017 prin care s-a reţinut că lucrările de construcţie executate fără autorizaţie constau în modificarea dimensiunii iniţiale a împrejmuirii, respectiv înălţimea cu 0,40 m, şi a arhitecturii acestuia pe o lungime de 22 ml, ca şi porţile de acces auto, diferite ca structură şi înălţime faţă de cele iniţiale. Prin acelaşi act constatator s-a luat şi măsura intrării în legalitate în conformitate cu prevederile legii nr. 50/1991R.

Instanţa reţine că în potrivit articolului 59 din Ordinul cu numărul 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, ,,1) Organul de control care a sancţionat contravenţional pentru fapta de a se executa lucrări de construcţii fără autorizaţie sau cu încălcarea dispoziţiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligaţia de a dispune luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei, sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul-verbal. (2) În vederea realizării prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administraţiei publice competentă să emită autorizaţia de construire/desfiinţare are obligaţia de a analiza modul în care construcţia corespunde reglementărilor din documentaţiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmând să dispună, după caz, menţinerea sau desfiinţarea construcţiilor realizate fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia.

(3) În situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate "rezistenţă mecanică şi stabilitate" privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află construcţia, precum şi pentru cerinţa esenţială de calitate "securitatea la incendiu", numai după emiterea Acordului de mediu, în condiţiile legii.”

Aşadar, în condiţiile legislaţiei în domeniul construcţiilor, în situaţia în care o persoană edifică un imobil fără a deţine autorizaţie de construcţie prealabilă, organul competent al autorităţii administrative va trebui să verifice dacă imobilul edificat fără autorizaţie întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent. De asemenea, se impun verificări în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate "rezistenţă mecanică şi stabilitate" privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află construcţia, şi, urmăreşte, totodată, îndeplinirea cerinței esențiale cu privire la "securitatea la incendiu", în condiţiile legii.

Este bine ştiut că autorizaţia de construire este un act administrativ, care este emis de o autoritate publică numai în urma analizei actelor prevăzute de normele legale în materie, procedura începând odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism.

Potrivit art. 19  din Ordinul nr. 839/2009, ,, Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism

(1) Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată - trebuie să depună la emitent o documentaţie cuprinzând:

a) cererea-tip (formularul-model F.1 «CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism»), în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cuprinzând:

1. elementele de identificare a solicitantului;

2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;

3. elementele care definesc scopul solicitării;

b) planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilelor în cauză, astfel:

1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: plan de încadrare în zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;

2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate, la cerere, de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.

c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.”

În acelaşi act normativ (în forma în vigoare la data solicitării formulată de reclamanta din speţă), în cap. II - Documentele autorizării, sunt prevăzute în secţiunea a II a, avizele şi acorduri necesare în procedura de autorizare. Raportat la reglementarea din acele prevederi, instanţa reţine că legiuitorul a stipulat care sunt avizele şi acordurile care pot fi solicitate prin certificatul de urbanism, între acestea neregăsindu-se cerinţa depunerii unor hotărâri judecătoreşti de soluţionare a eventualelor litigii cu privire la imobilul a cărui construire/desfiinţare se solicită a fi autorizată.

Se constată că dispoziţii referitoare la astfel de litigii sunt prevăzute în art. 7 alin 9 din legea nr. 50/1991 şi în art. 46 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009, prevederi ce au fost invocate prin întâmpinare, şi potrivit cărora, autoritatea emitentă a autorizaţiei nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa, în momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti privind imobilul - teren şi/sau construcţii -, responsabilitatea aparţinând solicitantului, cu excepţia cazului în care litigiul a fost notat în cartea funciară şi este evidenţiat în extrasul de carte funciară depus de solicitant.".

Or, din interpretarea per a contrario a acestei reglementări, în situaţia în care litigiul nu a fost notat în cartea funciară şi nu este evidenţiat în extrasul de carte funciară depus de solicitant - situaţie care se regăseşte şi în cauza de faţă, contrar susţinerii părţii pârâte, întrucât din actele dosarului se confirmă afirmația reclamantei în sensul notării litigiului în CF ulterior emiterii certificatului de urbanism în discuţie în speţă ( certificatul a fost emis la data de 22.03.2019, iar litigiul a fost notat la data de 15.05.2019 – fila 30 dosar) - responsabilitatea pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa la momentul emiterii actului a unor litigii privitoare la imobil, nu revine autorităţii emitente.

Or, inexistenţa riscului ca pârâta să suporte eventualele prejudicii decurgând din soluţionarea defavorabilă pentru reclamant a litigiului notat în cartea funciară, nu justifică, în opinia instanţei, decizia autorităţii de a amâna momentul emiterii autorizaţiei până la data soluţionării litigiului şi a radierii acestuia din cartea funciară.

În ceea ce priveşte celălalt dosar invocat de către pârâtă în refuzul său privind solicitarea reclamantei – dosar nr. www/ww/2019, instanţa, constatând că acesta a fost înregistrat la cererea Poliţiei locale www pentru obligarea reclamantei de a desființa construcţia edificată fără autorizare, dispusă prin procesul verbal de contravenţie mai sus menţionat, reţine că nu poate avea niciun fel de influenţă asupra autorizării pentru intrare în legalitate. De altfel, cu privire la acest litigiu nici nu au fost făcute menţiuni în certificatul de urbanism emis reclamantei la data de 22.03.2019.

În raport de aceste considerente, instanţa de judecată apreciază ca fiind nejustificată impunerea de către autoritatea pârâtă a condiţiei constând în depunerea unei hotărâri judecătoreşti de grăniţuire, rolul documentaţiei de urbanism fiind acela de a stabili condiţiile în care se poate amplasa împrejmuirea propusă de către reclamantă, însă în limite prevăzute de normele de reglementare a materiei, iar prin impunerea în sarcina particularului a obligației de a duce la îndeplinire o anumită sarcină ce nu a fost prevăzută de legiuitor, în persoana acestuia se va înregistra o vătămare, fiindu-i lezat interesul legitim privat, beneficiul de a obține actul final de autorizare.

În condiţiile în care reclamanta are înscrisă în cartea funciară proprietatea pentru care solicită autorizarea de a fi împrejmuită, cum la momentul la care a fost emis certificatul contestat, litigiul cu vecinul din partea de nord nu se notase în cartea funciară,  şi, mai mult, se observă că nici nu este contestat punctul de separare la stradă al celor două proprietăţi vecine – punctul nordic al delimitării-, ci doar o anumite înclinaţie a gardului construit, iar, în opinia instanţei, ipoteza existenţei unor litigii legate de imobil nu instituie o interdicție de emitere a autorizaţiei ci reglementează o cauză de nerăspundere - instituţii juridice diferite, tribunalul consideră că actul contestat în cauza de faţă a fost emis cu depăşirea limitelor dreptului de apreciere al autorităţii administrative publice.

În consecință, în baza motivelor în fapt și în drept arătate,  în temeiul art. 18 din Legea 554/2004, va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta www  în contradictoriu cu pârâtul Primarul wwww, va anula parţial certificatul de urbanism nr. xxx/22.03.2019, conform dispozitivului de mai jos, apreciind că, faţă de solicitările reclamantei în raport de conţinutul actului, este oportun a se dispune doar înlăturarea condiției depunerii hotărârii judecătoreşti de grănițuire.

Având în vedere prevederile art. 451 şi următoarele C.proc.civ., instanţa urmează a obliga pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze, cheltuieli constând în onorariu avocat şi taxă judiciară de timbru, conform dovezilor ataşate la dosar la filele 6 şi 49.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea precizată, formulată de către reclamanta wwww, domiciliată în www, str. www, nr. www, jud. Gorj, CNP wwwwww, în contradictoriu cu pârâta wwwwww Tg-Jiu, cu sediul în xxx, bd. wwww, nr. wwww, jud.xxx.

Dispune anularea parţială a certificatului de urbanism, respectiv cu privire la condiționarea depunerii hotărârii judecătoreşti de grăniţuire.

Obligă pârâta la wwwww lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din www.www.2020.

Preşedinte,

www

Grefier,

wwww

Red. .../ tehnored. .....

4 ex./ 24.04.2020

Domenii speta

Spete similare