Ordonanţă preşedinţială

Decizie 468/2021 din 04.03.2021


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.000...

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ..../318/2020

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizie nr. 468/2021

Şedinţa publică din  04 martie 2021

Instanța constituită din:

Preşedinte: ...

Judecător: ...

Grefier: ...

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul pârât P Gh C împotriva sentineţi civile nr. .../1.02.2021 pronunţate de Judecătoria Tg - Jiu în dosarul nr. ..../318/2020, în contradictoriu cu intimata reclamantă P L D .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, intimata reclamantă P L D fiind reprezentată de avocat .....

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, s-au depus de către avocat ...a pentru intimata  reclamantă două scrisori medicale în copie, referitoare la starea de sănătate a minorei ..., arătând că acestea au relevanţă în cauză sub aspectul faptului că minorii au nevoie de susţinere materială suplimentară. S-a mai depus împuternicirea avocaţială şi chitanţa privind plata onorariului de avocat, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, s-a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocat ... pentru intimata reclamantă solicită respingerea apelului ca nefondat, arătând că sentința apelată este legală şi netemeinică, prima instanță având în vedere nevoile minorilor. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței depuse la dosar.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. .../1.02.2021 pronunţată de Judecătoria Tg - Jiu în dosarul nr. .../318/2020, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamanta - pârâtă P L D , în contradictoriu cu pârâtul - reclamant .... S-a stabilit  provizoriu locuința minorilor ..., născută la data de ....2009, și ..., născut la data de ...2008, la domiciliul mamei reclamante, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. .../318/2020 al Judecătoriei Tg - Jiu. A fost obligat pârâtul - reclamant P Gh C la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor ...., născută la data de ....2009, şi ... născut la data de ....2008, în sumă de 1.150 lei lunar, respectiv 575 lei lunar pentru fiecare minor,  începând cu data de 23.12.2020 şi până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Tg - Jiu. A fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant ..., în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă P L D . A fost obligată reclamanta - pârâtă să permită pârâtului - reclamant să aibă legături personale cu minorii ..., născută la data de ....2009, și ..., născut la data de ....2008, la fiecare sfârșit de săptămână (sâmbăta și duminica), câte 8 ore/zi, în sensul ca minorii să-şi petreacă timpul împreună cu tatăl, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond nr. .../318/2020 al Judecătoriei Tg - Jiu. S-a dispus exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii ..., născută la data de ....2009, și ..., născut la data de ...2008, în comun de către ambii părinţi, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Tg - Jiu.  Au fost compensate cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 20 lei, taxă de timbru. A fost obligată reclamanta - pârâtă P L D la plata către pârâtul - reclamant P Gh C la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentință, prima instanță a reţinut că reclamanta P L D , în contradictoriu cu pârâtul P Gh C a formulat o cerere de ordonanţă președințială și a solicitat să se stabilească locuința temporara a celor doi copii minori, ..., născut la data de 30.04.2008, și ...., născută la data de ....2009 la mama reclamanta în ..., str. ..., nr. ..., bl. ..., sc. .., ap. ..., judeţul .., și să fie obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere, prin stabilirea unui cuantum al pensiei de întreținere, având în vedere venitul pârâtului, până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț și a capetelor de cerere accesorii.

P Gh C prin cererea reconvențională a solicitat să se dispună ca autoritatea părintească să se exercite în comun de către ambii părinţi și de asemenea să aibă legături personale cu minorii, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond.

Reclamanta P L D a solicitat pe calea dreptului comun, în dosarul nr. .../318/2020, având ca obiect divorţ ca şi cerere accesorie stabilirea locuinţei minorilor ... și .... la domiciliul ei, exercitarea autorității părintești şi stabilirea pensiei de întreţinere, în funcţie de veniturile tatălui, iar  ulterior în prezenta cauză, a solicitat luarea acestor măsuri, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în condiţiile art. 997 și art. 920 C. pr. civ..

Potrivit art. 997 C. pr. civ., instanţa va putea ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 272/2004, reglementările adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului, acest principiu trebuind să prevaleze în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Conform art. 920 C. pr. civ., instanţa poate lua pe tot parcursul procesului prin ordonanţă preşedinţială măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei minorilor, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

Potrivit dispoziţiilor amintite, atunci când obiectul cererii intră în categoria cererilor prevăzute la art. 920 C. pr. civ., instanţa trebuie să verifice doar îndeplinirea cumulativă a două condiţii de admisibilitate ale ordonanţei: vremelnicia măsurii şi neprejudecarea fondului. Aceasta deoarece din interpretarea textului legal, urgenţa este prezumată de legiuitor, reprezentantul legal al minorilor, promovând acţiunea civilă de divorţ, cerere ce formează obiectul dosarului nr. 11983/318/2020.

O condiţie de admisibilitate a unei cereri de ordonanţă preşedinţială implică ca măsura ordonată de instanţă să fie vremelnică. Altfel spus, pe calea unei ordonanţe preşedinţiale nu pot fi luate masuri definitive care să rezolve fondul pricinii, masurile luate pe calea ordonanţei fiind limitate în timp, până la soluţionarea în fond a litigiului de drept comun între părinţi.

Condiţia neprejudecării fondului decurge din cea anterioara dar şi din prevederea legala ca ordonanţa poate fi data şi atunci când exista judecata asupra fondului. Astfel, în procedura ordonanţei preşedinţiale, instanţa are obligaţia de a verifica aparenta dreptului şi nu fondul însuşi al dreptului subiectiv, aceasta competenta revenind instanţei de drept comun.

Instanţa a apreciat îndeplinite cumulativ dispoziţiile art. 997, raportat la  art. 920 C. pr. civ., ce vizează condiţiile de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială (neprejudecarea fondului, caracterul vremelnic) formulată de către reclamanta P L D și de către pârâtul reclamant pe cale reconvențională, cât şi interesul minorilor.

S-a reţinut că minorii .... și ... locuiesc cu mama lor în orașul ..., judeţul ..., iar pârâtul - reclamant locuieşte la părinţii săi, în localitatea ..., judeţul ..., fiind angajat în cadrul ... S.A. și realizează venituri în medie lunară de 3452 lei. Din referatul de anchetă psihosocială s-a reţinut că minorii beneficiază de condiții corespunzătoare de locuit, iar mama acestora are un comportament adecvat față de copii și se implică în mod constant în creșterea și educarea acestora.

Potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la locuinţa copilului, instanţa de tutelă va stabili locuinţa acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil.

La evaluarea interesului copilului instanţa poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (6), şi aspecte precum: a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă; b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale; c) situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; d) istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane; e) distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă educaţie copilului.

Potrivit art. 2 alin. 6 din Legea nr. 272/2004, în determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; b)opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

Având în vedere dispoziţiile amintite, vârsta minorilor, opțiunea exprimată de către minori cu ocazia ascultării acestora în data de 18.01.2021, precum și acordul tatălui care a fost de acord cu stabilirea domiciliului la mamă, apreciind că este în interesul minorilor sa locuiască cu mama, a fost admisă cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta pârâtă P L D și s-a stabilit provizoriu locuința minorilor ... și ... la domiciliul mamei reclamante, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. 11983/318/2020 al Judecătoriei Tg - Jiu.

 În ceea ce priveşte stabilirea pensiei de întreţinere, având în vedere prevederile art. 529 alin. 2 din Codul civil, conform căruia atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii, instanţa l-a obligat pe pârâtul -reclamant P Gh C la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor ... și ... în sumă de 1.150 lei lunar, respectiv 575 lei lunar pentru fiecare minor începând cu data de 23.12.2020 şi până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Tg - Jiu. 

 Instanţa s-a raportat la veniturile realizate de tatăl pârât,  în medie lunară de 3452 lei, conform adeverinței nr. 31/12.01.2021 - fil.53, începând cu data de 23.12.2020, data introducerii cererii de chemare în judecată, conform art. 532 alin. 1 Cod civil.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 272/2004, copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. În sensul legii, relaţiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea acestuia pe perioadă determinată de către părinte, corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informaţii referitoare la copil către părintele care are dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul.

Astfel, pentru a stabili un program adecvat şi totodată eficient pentru întreţinerea de către reclamant a legăturilor personale cu minorul, instanţa a luat în considerare tot interesul superior al copilului, având în vedere ca programul încuviinţat să nu-i afecteze dezvoltarea armonioasă atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic.

La stabilirea programului de vizitare s-a avut în vedere vârsta minorilor, specificul dezvoltării sale, apreciindu-se că este necesar ca aceștia să nu fie lipsiți de suportul afectiv al tatălui, iar în ceea ce în priveşte programul efectiv de vizitare, instanţa a avut în vedere că între părţi există tensiuni, punctul de vedere al reclamantei care nu dorește ca tatăl minorilor să-i viziteze în fosta locuință comună și opțiunea exprimată de către minori cu ocazia ascultării acestora în data de 18.01.2021, când au relatat că se înțeleg bine atât cu mama, cât și cu tatăl lor și doresc să păstreze în continuare legătura cu tatăl lor, chiar și la domiciliul actual al acestuia din Turceni, instanţa a încuviinţat ca pârâtul - reclamant să aibă legături personale cu minorii .

Având în vedere cele expuse anterior, instanţa a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant P Gh C și a obligat reclamanta-pârâta să permită pârâtului-reclamant să aibă legături personale cu minorii la fiecare sfârșit de săptămână (sâmbăta și duminica), câte 8 ore/zi, în sensul ca minorii să-şi petreacă timpul împreună cu tatăl, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond nr. .../318/2020 al Judecătoriei Tg - Jiu.

Art. 503 - 504 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil reglementează modul de exercitare a autorităţii părinteşti. Astfel, părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească. Faţă de terţii de bună - credinţă, oricare dintre părinţi, care îndeplineşte singur un act curent pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, este prezumat că are şi consimţământul celuilalt părinte. Dacă părinţii sunt divorţaţi, autoritatea părintească se exercită potrivit dispoziţiilor referitoare la efectele divorţului în raporturile dintre părinţi şi copii.

Instanţa a reţinut că autoritatea părintească, astfel cum este definită de Codul civil este o noţiune complexă, incluzând drepturi şi obligaţii atât în ceea ce priveşte persoana copilului, cât şi în ce priveşte bunurile acestuia.

Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia. Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

Art. 488 Cod civil detaliază îndatoririle specifice părinţilor, arătând că aceştia au îndatorirea de a creşte copilul în condiţii care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială în mod armonios. În acest scop, părinţii sunt obligaţi să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa intimă, privată şi demnitatea; să prezinte şi să permită informarea şi lămurirea copilului despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta şi să ia în considerare opinia acestuia; să ia toate măsurile necesare pentru protejarea şi realizarea drepturilor copilului; să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice cu atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi formării profesionale a copilului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 484 şi următoarele din Codul civil, autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu. În principiu, cu unele excepţii, copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu la împlinirea vârstei de 18 ani. 

În cauză, instanţa nu a identificat motive temeinice pentru a dispune exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi, motiv pentru care a hotărât ca autoritatea părintească cu privire la minori să fie  exercitată în comun de către ambii părinţi, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020 aflat pe rolul Judecătoriei  Tg.-Jiu. 

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. 1 și 2 C. pr. Civ., față de cererile formulate de părți, dovezile privind plata cheltuielilor de judecată și soluțiile dispuse, au fost compensate  cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 20 lei, taxă de timbru și a fost obligată reclamanta-pârâtă P L D la plata către pârâtul-reclamant P Gh C a sumei de 800 lei, reprezentând onorariu avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul ..., pe care o critică  ca fiind nelegală doar în ceea ce priveşte cuantumul pensiei de întreţinere la care a fost obligat, motiv pentru care solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei apelate în sensul de a fi obligat la o contribuţie lunară în cuantum de 1/3 din veniturile nete permanente, așa cum acestea sunt redate în avederinţa comunicată de societate, respectiv veniturile nete permanente pe ultimele șase luni sunt de 15896, iar netul pe lună este de 2649 lei si 1/3 din acest venit este de 883 lei /lună, pentru minori şi nu cum a calculat instanţa de fond în mod eronat calculând pensia la venitul de 3452 (20713), în care sunt incluse premiile şi sporurile în lună cu caracter ocazional.

Apreciază că instanţa de fond a calculat greşit cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât trebuia să calculeze la venituile nete permanente, aşa cum acestea sunt redate în adeverinţa de salariat comunicată la dosar de angajator, respectiv trebuia să calculeze după cum urmează: 15896:6 = 2649 lei net permanent pe o lună, iar apoi 2649:3 = 883 lei.

Contribuţia lunară la care instanţa de fond trebuia să-l oblige faţă de cei doi minori este de 883 lei /lună şi nu 1150 lei, aşa cum aceasta a calculat, incluzând la calcul şi sporurile şi premiile care au caracter ocazional.

Aşa cum a prevăzut şi legiuitorul, la stabilirea contribuţiei lunare se are în vedere nevoia celui ce o cere şi mijloacele celui ce urmează a o plăti şi se stabileşte până la l/4 pentru un copil, până la 1/3 pentru doi şi pană la ½ pentru trei sau mai mulţi copii.

Din coroborarea dispoziţiilor art. 499, art. 529, art. 524, art. 527, art. 528, art. 530, art. 532 din NCC se desprinde ideea că pensia de întreţinere se stabileşte potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, criterii care se apreciază în raport cu situaţia particulară a fiecărei cauze.

Potrivit art. 499 alin. 1 NCC, tatăl şi mama sunt obligaţi în solidar să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

Art. 529 alin. 1 NCC prevede că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, alin. 2 al aceluiaşi articol precizând că atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar pentru un copil, rămânând la aprecierea instanţei de judecată de a stabili în concret, în funcţie de particularitățile şi circumstanțele specifice fiecărei cauze, dacă această pensie de întreţinere poate fi stabilită până la plafonul maxim, sau chiar în limita plafonului maxim prevăzut de art. 529 alin. 1 NCC.

În concluzie,  solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei, doar în ceea ce priveşte cuantumul pensiei de întreţinere, care solicit să fie calculat la venitul net permanent, aşa cum rezultă din adeverinţa depusă la instanţa de fond, venitul net permanent pe lună este de 2649 lei, iar 1/3 din acest venit este de 883 lei şi nu de 1150 lei aşa cum a stabilit instanţa de fond.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. ../1.02.2021 pronunţată de Judecătoria Tg - Jiu în dosarul nr. .../318/2020, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamanta - pârâtă P L D , în contradictoriu cu pârâtul - reclamant ... S-a stabilit  provizoriu locuința minorilor ..., născută la data de 27.03.2009, și ..., născut la data de 30.04.2008, la domiciliul mamei reclamante, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. .../318/2020 al Judecătoriei Tg - Jiu. A fost obligat pârâtul - reclamant P Gh C la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor ..., născută la data de 27.03.2009, şi ..., născut la data de 30.04.2008, în sumă de 1.150 lei lunar, respectiv 575 lei lunar pentru fiecare minor,  începând cu data de 23.12.2020 şi până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Tg - Jiu. A fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant ..., în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă P L D . A fost obligată reclamanta - pârâtă să permită pârâtului - reclamant să aibă legături personale cu minorii ..., născută la data de 27.03.2009, și ..., născut la data de ....2008, la fiecare sfârșit de săptămână (sâmbăta și duminica), câte 8 ore/zi, în sensul ca minorii să-şi petreacă timpul împreună cu tatăl, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond nr. .../318/2020 al Judecătoriei Tg - Jiu. S-a dispus exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii ..., născută la data de ....2009, și Po..., născut la data de 30.04.2008, în comun de către ambii părinţi, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Tg - Jiu.  Au fost compensate cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 20 lei, taxă de timbru. A fost obligată reclamanta - pârâtă P L D la plata către pârâtul - reclamant P Gh C la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pe calea apelului, pârâtul P Gh C a solicitat să fie obligat la o contribuţie lunară în cuantum de 1/3 din veniturile nete permanente, așa cum acestea sunt redate în avederinţa comunicată de societate, respectiv veniturile nete permanente pe ultimele șase luni sunt de 15896, iar netul pe lună este de 2649 lei și 1/3 din acest venit este de 883 lei/lună, pentru minori şi nu cum a calculat instanţa de fond în mod eronat calculând pensia la venitul de 3452 (20713), în care sunt incluse premiile şi sporurile în lună cu caracter ocazional.

Tribunalul reține potrivit adeverinței de salariat nr. 31/12.01.2021, că veniturile permanente ale pârâtului sunt de 15896 lei și că suma de 4601 lei reprezintă premii și sporuri, deci nu pot fi avute în vedere la calculul pensiei de întreținere.

În conformitate cu dispozițiile art. 529 alin. 2 din Codul civil, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

Pe cale de consecință, se constată că în mod greșit prima instanță a calculat pensia de întreținere raportat la suma de 20713 lei, ce include și veniturile nepermanente, drept care, în temeiul art. 480 alin. 2 din Codul de procedură civilă, va admite apelul declarat și va schimba în parte sentinţa, în sensul că va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în favoarea celor doi minori, în sumă de 440 lei lunar pentru fiecare minor, începând cu data de 23.12.2020 şi până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. .../318/2020, aplicând fracția maximală de 1/3 la suma de 15896 lei.

De asemenea, se vor menține restul dispoziţiilor sentinţei, dat fiind că acestea nu au fost criticate pe calea apelului, față de dispozițiile art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.”

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul pârât ..., domiciliat în oraș ..., ..., nr. ... jud. ..., împotriva sentinței civile nr. .../1.02.2021 pronunţate de Judecătoria Tg - Jiu în dosarul nr. .../318/2020, în contradictoriu cu intimata  reclamantă P L D , cu domiciliul în oraș ..., strada ..., nr. .., bl. ..., sc. ...., ap. ..., judeţul ....

Schimbă în parte sentinţa, în sensul că obligă pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în favoarea celor doi minori, în sumă de 440 lei lunar pentru fiecare minor, începând cu data de 23.12.2020 şi până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 119...83/318/2020.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, ....2021.

Preşedinte,

.....Judecător,

....

Grefier,

....

Red. ..../Tehn. ....

J.f. ....

Ex. 4/11 martie 2021