Civil - actiune in raspundere delictuala

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.000....

Cod operator 2442

Dosar nr. ..../263/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr.579

Şedinţa publică din 22 martie 2021

Completul constituit din:

Preşedinte ...

Judecător ...

Grefier M...

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelantul reclamant M.Ghe.  împotriva sentinței civile nr..../19.03.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017, precum și împotriva sentinței civile nr..../19.08.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017 și în contradictoriu cu intimații pârâți .... și C.M.L.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită în ziua dezbaterilor.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de ....2021, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integranta din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de ....2021 şi ulterior la data de ....2021, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr../263/2017 reclamantul M.Ghe. a chemat în judecată pârâtele ... și C.M.L.  solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să-i plătească valoarea de înlocuire la nou a imobilelor proprietatea reclamantului situate în comuna ......., sat ...., judeţul .... și, de asemenea, să-i plătească despăgubiri reprezentând valoarea manoperei și a materialelor necesare pentru reparația și consolidarea capitală a imobilelor și înlăturarea cauzelor care  au generat aceste degradări, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamantul a arătat că în anul 1999 și ulterior, datorită lucrărilor miniere din zonă și unei inundații majore imobilele proprietatea sa au fost degradate.

A menționat că a efectuat două reparații capitale și consolidări la imobile însă degradările au continuat astfel că  imobilele nu mai pot fi folosite potrivit destinației pentru care au fost edificate, existând pericolul ca halda de steril să alunece.

În drept cererea nu a fost motivată.

Reclamantul a formulat  cerere de acordare ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru, cerere ce a fost admisă prin încheierea din 12.06.2007.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtelor care au formulat întâmpinare  prin care au invocat  excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar  pe fond au solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinării au arătat, în esență, pârâtele că imobilele reclamantului se află în zona unde și-a desfășurat activitatea ..... care prin HG 816/19.11.1998 a fost aprobată la închidere.

A susținut că lucrările  de subteran au fost închise, iar terenurile au fost ecologizate și preluate de Primăria .....

De asemenea, obiectivul ....... a fost  predat prin protocol Ministerului Industriei și Comerțului, fiind efectuată totodată și recepția finală la terminarea lucrărilor de închidere și ecologizarea minei, la data de 06.11.2006 fiind întocmit procesul verbal de recepție nr...../22.11.2006.

A menționat că lucrările de închidere și ecologizare  au fost executate de către SC ..... SA ......, SC ..... SRL ..... și SC ...... fiind executate toate lucrările miniere de închidere prevăzute în Protocolul tehnic de închidere al minei ..........

În conformitate cu fișa pentru Mina ......., lucrările miniere au fost închise, iar suprafețele de teren  au fost ecologizate, recepția finală la terminarea lucrărilor  fiind efectuată la data de 06.11.2006, iar terenurile ecologizate au fost predate către Primăria ..... la data de 02.09.2004, prin protocol.

A mai arătat că Mina ....... și-a încetat activitatea înainte de intrarea în vigoare a Legii 85/2003, iar S.C.E.O. SA a fost înființată prin HG 1024/2012, după închiderea Minei Lupoaia I și predarea patrimoniului acesteia  către Ministerul Economiei.

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, pârâta a arătat că termenul de prescripție a dreptului la acțiune în repararea pagubei începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut  sau trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.

A susținut că reclamantul afirmă că degradările s-au produs începând cu anul 1999 și reclamantul cunoștea și persoana vinovată de producerea prejudiciului întrucât în anul 2004 a acționat în judecată pentru repararea prejudiciului atât pe ......, cât și pe ...

Pe fondul cauzei a arătat pârâta că nu poate fi antrenată răspunderea civilă în situația neîndeplinirii cumulative a elementelor care se cer pentru existența răspunderii civile.

Astfel, este exclusă influența lucrărilor miniere de subteran și de suprafață asupra imobilelor din litigiu, întrucât s-au respectat  în totalitate documentațiile tehnice de exploatare a  cărbunelui prin abatajele Minei ...... și există dubii cu privire la modalitatea de executare a construcțiilor întrucât reclamantul nu precizează dacă imobilele au fost construite în regie proprie sau a apelat la o firmă de specialitate în domeniul construcțiilor.

De asemenea, invocă faptul că reclamantul nu face nicio dovadă a reparațiilor și consolidărilor despre care face vorbire în acțiune.

A menționat că suprafața de teren pe care sunt ridicate imobilele construcții nu poate fi afectată de lucrările miniere datorită distanței față de acestea, datorită diferenței de nivel și datorită configurației terenului.

A menționat că zona unde reclamantul are imobilul pentru care solicită despăgubiri este încadrată ca zonă de risc la alunecări de teren.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.

Prin sentința civilă nr..../19.03.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017 au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția  prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâta ...., a fost admisă excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr..../02.11.2006 stată în dosarul nr..../263/2004 (format vechi 3103/2004) al Judecătoriei Motru și în consecință a fost respinsă acțiunea civilă în răspundere delictuală formulată de reclamantul M.Ghe. în contradictoriu cu pârâtele .... și....., ca fiind autoritate de lucru judecat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță s-a pronunțat cu precădere asupra excepțiilor invocate, potrivit art.248 Cod procedură civilă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ...., cu motivarea că activitatea minieră a..... a încetat în anul 1998, a fost aprobată la închidere prin HG nr.816/1998 și predată Ministerului Comerțului (Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) care răspunde potrivit art.52 alin.3 din legea 85/2003, pentru considerentele arătate, instanța a reținut că expertul geolog desemnat în cauză – S.I. (f.288) a concluzionat că imobilul reclamantului este degradat ca urmare a lucrărilor de exploatare minieră efectuate de..... (operator minier care a desfășurat lucrări miniere în zonă, potrivit concluziilor din raportul de expertiză geologică întocmit de expert S.I.) care a fost închisă și predată Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, prin HG nr.816/19.11.1998 (răspuns obiectiv nr.5).

Potrivit art.52 alin.3 din Legea  85/2003,  închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de intrarea în vigoare Legea 85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.

Cu referire la existența unei licențe de exploatare s-a reținut că prin HG nr.1211 din 20 noiembrie 1990 a fost înființată Regia autonomă a lignitului din România, la art.1 fiind prevăzut că Regia autonomă a lignitului se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și cu regulamentul de organizare și funcționare, potrivit anexei nr.1.

Ulterior, prin HG nr.58 din 25 ianuarie 1995 privind înființarea Regiei Autonome a Lignitului Oltenia și a Regiei Autonome a Cărbunelui Ploiești s-a aprobat înființarea, ca persoane juridice, a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia și a Regiei Autonome a Cărbunelui Ploiești, prin divizarea Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu care se desființează.

La art.3 din acest act normativ se prevede că Regia Autonomă a Lignitului Oltenia are ca  obiect de activitate, printre altele, și gestionarea și protecția zăcămintelor de lignit și antracit încredințate în administrare.

Prin HG nr.576 din 20 septembrie 1997 privind înființarea Companiei Naționale a Lignitului Oltenia S.A., la art.1 se prevede că se înființează Compania Națională a Lignitului Oltenia S.A., societate comercială pe acțiuni, persoana juridică română, cu capital integral de stat, prin reorganizarea Regiei Autonome a Lignitului Oltenia, care se desființează.

Potrivit art.6 pct.1 din anexa 1 privind Statutul Companiei Naționale a Lignitului Oltenia SA obiectul de activitate al companiei este efectuarea de activități miniere (prospecțiune, explorare, dezvoltare și exploatare) în perimetrele pentru care a obținut licență. Așadar, față de acestea s-a constatat că în ce privește activitatea de exploatare minieră a Minei ..... ce a fost o subunitate a Companiei Naționale a Lignitului Oltenia (al cărei succesoare în drepturi și obligații este Societatea Complexul Energetic Oltenia SA) aceasta s-a desfășurat pe un perimetru care a făcut obiectul unui act juridic de dare în administrare/ concesiune.

Cum, activitatea...... a încetat prin HG nr.816/19.11.1998 s-a constatat că aceasta a intervenit după intrarea în vigoare a Legii 61/1998, respectiv 16.06.1998 și care definește licența (art.3 pct.15) ca fiind actul juridic încheiat între concedent și concesionar, în vederea realizării de activități miniere.

Prin adoptarea Legii 85/2003, la art.3 pct.17, licența este definită ca fiind actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităților miniere de explorare/ exploatare.

Așadar, față cele arătate mai sus s-a reținut că activitatea minieră a....., deși a fost închisă anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003, respectiv prin HG nr.816/ 19.11.1998, aceasta a fost desfășurată în baza unei licențe de exploatare care, în cauza de față, echivalează cu actul de dare în administrare a perimetrului în care s-au desfășurat lucrările.

S-a apreciat că în aceste condiții sunt aplicabile dispozițiile art.37 alineat 5 din Legea  nr.85/2003 care prevede că titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării.

Instanța a arătat că și Legea nr.61/1998, în vigoare la data încetării activității Minei ......, prevede că administratorii sau concesionarii răspund material și financiar până la refacerea tuturor factorilor de mediu afectați de lucrările miniere, în conformitate cu planul de refacere a mediului, iar potrivit alin.5 titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate terților din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării sau renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau administrării.

Împrejurarea că prejudiciul s-a constatat ulterior închiderii minei sau predării acesteia către stat prin protocol nu este de natură să schimbe cauzele care au stat la originea prejudiciului și să transfere răspunderea asupra entităților implicate în operațiunea de ecologizare și refacere a tuturor factorilor de mediu afectați de lucrările miniere.

Prin HG nr.1024/2011 a fost înființată SC Complexul Energetic Oltenia SA ca urmare a fuziunii SC Complexul Energetic Oltenia SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA, SC Complexul Energetic Turceni SA și Societatea Națională a Lignitului Oltenia SA, iar potrivit art.4 din același act normativ SC Complexul Energetic Oltenia SA preia toate drepturile, va fi ținută de toate obligațiile fostelor societăți supuse fuziunii și se subrogă în toate drepturile și obligațiile decurgând din raporturile juridice ale acestora cu terții, inclusiv în litigiile în curs.

Cum în cauza de față, din probele administrate rezultă că terenul și imobilele proprietatea reclamanților au fost afectate de lucrările Minei ......, s-a apreciat că există identitate între persoana chemată în judecată și titulara obligației de despăgubire, prin urmare pârâta are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceasta.

Cu referire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta ... cu motivarea că momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție conform art.2500 raportat la art.2517 și art.2528 Cod civil este momentul când păgubitul a cunoscut atât paguba cât și pe cel care se face răspunzător de producerea ei, iar în cauza de față activitatea minei a încetat în anul 1998, iar  acțiunea a fost introdusă în anul 2017, situație față de care s-a prescris dreptul material la acțiune.

Instanța a reținut că degradările se datorează lucrărilor miniere de la ..... ce a fost închisă în anul 1998, iar din probele administrate rezultă că degradarea imobilului a început, într-adevăr, cu mult timp în urmă, dar nu s-a produs instantaneu, cum pretinde pârâta,  ci treptat, accentuându-se în timp.

Față de acestea s-a reținut că acțiunea promovată la data de 02.05.2017 este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani, termen care nu s-a împlinit în cauză câtă vreme factorul ce a cauzat prejudiciul reclamat (lucrările efectuate în subteran în zonă) continuă să acționeze și în prezent, așa cum rezultă din raportul de expertiză geologică întocmit în cauză.

Pentru aceste considerente a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta ..., ca neîntemeiată.

Cu referire la excepția autorității de lucru judecat acțiune invocată de pârâta ... în raport de sentința civilă nr..../02.11.2006 pronunțată în dosarul nr..../2004 (format nou .../263/2004), cu motivarea că există triplă identitate de părți, obiect și cauză între cele două dosare, excepția autorității de lucru judecat fiind o excepția absolută și nu mai pot fi puse în discuție probleme de fond având în vedere că prin raportul de expertiză întocmit în dosarul nr..../2004 (format nou .../263/2004) s-a calculat valoarea de înlocuire la nou a imobilului, reclamantul fiind despăgubit integral, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.430 Cod procedură civilă hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în poarte fondul procesului ori statuează asupra unei excepții procesuale are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

Legea stabilește că autoritatea de lucru judecat se atașează automat hotărârii prin care se  soluționează în tot sau în parte fondul procesului, dar și atunci când se statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident procedural.

Hotărârile judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat trebuie să fie pronunțate în materie contencioasă și să provină de la o instanță română.

Articolul 431 alin.2 Cod procedură civilă reglementează prezumția legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat.

Conform acestor dispoziții legale părțile unui litigiu au posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

În acest caz, nu este necesar să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție, o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, așa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent dacă această rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente, date fiind dispozițiile art.431 alin.2 Cod procedură civilă.

Față de acestea, doctrina și practica judiciară este unanimă în a aprecia că atât prezumția instituită de art.431 alin.2 Cod procedură civilă, cât și excepția lucrului judecat reprezintă  instrumente juridice menite să servească instituția autorității lucrului judecat care, în calitate de cel mai important efect al hotărârii judecătorești, se subsumează la două reguli fundamentale și anume: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar soluția cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți.

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate prevăzută de dispozițiile art.431 alin.1 Cod procedură civilă, nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această manifestare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică,  evitarea contrazicerilor între  hotărârile judecătorești.

În cauza de față, reclamantul a chemat în judecată pârâtele .... și  ...... solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să-i plătească valoarea de înlocuire la nou a imobilelor proprietatea reclamantului situate în comuna ......, sat ......, județul ..... și, de asemenea, să-i plătească despăgubiri reprezentând valoarea manoperei și a materialelor necesare pentru reparația și consolidarea capitală a imobilelor și înlăturarea cauzelor care  au generat aceste degradări, cu cheltuieli de judecată.

În privința imobilului situat în comuna ......, sat ....., județul ....., instanța de fond a reținut că acesta a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat de expert M.I. (f.249) prin raportare și la concluziile expertizei efectuate de expert I.R.N. în dosarul nr..../2004, prin care a fost identificată construcția reclamantului.

Astfel, expertul desemnat în prezenta cauză a constatat că potrivit releveului prezentat de reclamant și inspecția de la fața locului a fost identificată casa inițială cu pereți din lemn, formată din sala închisă la intrarea principală cameră dinspre stradă, hol interior, cameră, cameră, bucătărie, sala închisă la intrarea secundară cu o suprafață utilă de 66,66 mp și extinderea cu pereți din cărămidă prin alăturare de casa inițială din lemn compusă din cameră dependință pentru baie, cameră, dependință cameră, cameră dinspre stradă cu suprafață utilă de 22,60 mp.

S-a constatat că sistemul constructiv al imobilului casă de locuit este alcătuit din fundație de beton și piatră de râu, pereți din lemn și zidărie de cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, iar imobilul nu este dotat cu jgheaburi și burlane pentru preluarea apelor pluviale, dar este racordat la energie electrică, alimentare cu apă, sistem de canalizare propriu trotuar și streașină înfundată. Conform certificatului de atestare fiscală nr.... din 30 mai 2014 eliberat de......., imobilul casă de locuit a fost edificată în anul 1970, fără autorizație de construire.

Pe același teren se află și o anexă tip șopron cu pereții din zidărie de cărămidă și învelitoarea din țiglă și tablă, respectiv o anexă cu pereți cu structură din lemn și umplutură de zidărie de cărămidă, anexe cu privire la care reclamantul a declarat că nu a intervenit, fiind în același stadiu ca la expertiza tehnică anterioară, anexele respective nefiind incluse în raportul de expertiză de față.

Expertul a constatat că imobilul casă de locuit a fost reparat respectiv, la încăperea numărul 1 și 3 s-a aplicat la tavan plăci de gipscarton și au fost realizate tencuieli interioare și zugrăveli, la încăperea numărul 2 s-au aplicat la pereți și tavan plăci de gipscarton și au fost realizate zugrăveli interioare, la încăperea numărul 4 sau aplicat la pereți și tavan plăci de gipscarton și au fost realizate zugrăveli interioare, la încăperea numărul 5 s-au aplicat la tavan plăci de gipscarton și au fost realizate tencuieli interioare și zugrăveli,  la încăperea numărul 6 cu destinație baie s-au aplicat la tavan plăci de gipscarton și au fost realizate tencuieli interioare și zugrăveli și nu au fost identificate de către expert degradări, la încăperea numărul 7 s-au aplicat la tavan plăci de gipscarton și au fost realizate tencuieli interioare și zugrăveli, iar pardoseala din beton prezintă degradări prin tasare și fisuri oblice și pe contur, la încăperea numărul 8 s-au realizat tencuieli interioare la pereți și tavane și zugrăveli și s-au identificat la pardoseala din beton degradări prin tasare, la încăperea numărul 9 s-au realizat tencuieli interioare la pereți și tavane și zugrăveli pardoseala din beton și s-au identificat fisuri în  intradosul  planșeului și pereți, la încăperea numărul 10 s-au realizat tencuieli interioare la pereți și tavane și zugrăveli pardoseală din beton.

În ce privește exteriorul imobilului casă de locuit conform declarației reclamantului acesta a efectuat lucrări de reparații, respectiv lucrări de subzidire a fundației, îngroșarea elevațiilor și tencuieli exterioare pe plasă de rabiț cu praf de piatră la exterior.

A mai constatat expertul că imobilul prezintă la interior degradări constând în tencuieli afectate la nivelul pardoselii de igrasie datorată infiltrațiilor de apă ascensional, pardoseli din beton fisurate și cu deplasări pe vertical datorită tasărilor, iar la exterior fisuri verticale în elevație, tencuieli exterioare a fi afectate de infiltrații de apă, fisuri verticale în pereții casei cu structură din lemn, fisuri între scară și elevație, tencuieli exterioare afectate de infiltrații de apă, fisuri verticale în pereții casei cu structură din lemn, fisuri între scară și elevație, fisuri verticale și înclinate la nivelul buiandrugilor ferestrelor și la parapetul ferestrelor, desprindere totală de elevația casei, fisuri în betonul din trotuar.

A mai constatat expertul că imobilul a fost edificată în anul 1970 fără autorizație de construire, iar anexele gospodărești au fost edificate în anul 1970 fără autorizație de construire.

La obiectivul numărul 4 expertul a arătat că reclamantul a pus la dispoziție aspecte foto cu stadiul degradărilor existent de la imobilul casă de locuit ca urmare a inundațiilor produse în anul 1999 și anexate la raportul de expertiză.

A mai precizat expertul că în răspunsul la obiectivul numărul 4 din raportul de expertiză tehnică întocmit în dosarul nr.3103/ 2004, expertul I.R.N. a precizat faptul că „nu a luat în considerare despăgubirile produse din inundația din iulie 1999 acesta calculând valoarea de înlocuire la nou, în sumă de 119 760 lei pentru casa și anexe având aceeași structură și materiale noi și cu respectarea prevederilor Legii locuinței și a legislației în construcții”.

Prin raportul de expertiză în specialitatea geologie întocmit de expertul Stănică Ion în prezenta cauză, acesta a constatat că degradarea terenului pe care se află locuința în litigiu a început odată cu lucrările miniere de subteran și se datorează lucrărilor miniere efectuate de .... 1 și haldelor existente, toate conjugate ducând la deteriorarea echilibrului geologic și implicit la deteriorarea imobilului reclamantului.

Așadar, față de concluziile raportului de expertiza întocmită de expertul desemnat M.I., instanța a constatat că imobilul proprietatea reclamantului a fost construit  în anul 1970, fără autorizație de construire și este același imobil cu cel identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert I.R. în dosarul nr..../ 2004 în care s-a pronunțat sentința civilă numărul ... din 2 noiembrie 2006 intrată în puterea lucrului judecat, sentință față de care pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat.

Instanța a reținut că în dosarul nr..../2004 al Judecătoriei Motru, reclamantul a chemat în judecată pârâta ... a cărei succesoare în drepturi și obligații este pârâta din prezenta cauză, pentru ca prin sentința ce se va pronunța pârâta să-i plătească despăgubiri civile în sumă de 50.000.000 ROL, pentru degradări produsele imobilul casă de locuit și teren despăgubiri care, după întocmirea raportului de expertiză, au fost majorate la suma de 105.566.808 ROL.

Prin sentința civilă numărul 2115 din 2 noiembrie 2006 a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții și obligată pârâta ... să plătească reclamantului suma de 115140 RON despăgubiri civile.

Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța că din raportul de expertiză tehnică protecția mediului și inginerie sanitară rezultă că degradarea locuinței reclamantului M.Ghe. este de natură să nu suporte consolidări tehnice, deoarece a fost afectată însăși compoziția chimico-structurală a mortarelor prin levigarea hidrocompușilor formați de către apa  care a inundat 90% din volumul zidăriei.

A concluzionat expertul că în această situație se impune strămutarea locuinței afectată de inundații într-o zonă lipsită de pericol și că prejudiciul produs reclamantului este reprezentat de contravaloarea locuinței și anexelor gospodărești care nu mai fi pot fi folosite datorită pericolului de prăbușire care se poate produce la orice moment.

A mai reținut instanța din expertiza specialitate mine-geologie că degradările imobilului și anexelor gospodărești proprietatea reclamantului sunt cauzate exclusiv de activitate minieră care s-a efectuat în zonă, iar măsurile ce se impun pentru repararea prejudiciului produs sunt de substanță și nu pot fi altele decât o despăgubire echitabilă a reclamantului sau cu acceptul acestuia demolarea-reconstrucția pe același amplasament ori strămutare, iar orice alte măsuri de remediere a degradărilor la locuința reclamantului și intervenții în teren pentru protecția obiectivului, nu pot înlocui prejudiciul creat.

A mai reținut instanța că această expertiză concluzionează că degradările produsele imobilului reclamantului au ca și cauză, pe lângă inundația produsă în data de 11 iulie 1999, și trepidațiile produse timp îndelungat de benzile transportoare și a utilajelor de transport greu pe drumurile adiacente locuinței reclamantului.

Prin expertiza în specialitatea construcții a fost evaluat prejudiciu produs la suma de 115.140 lei, sumă cu care trebuie despăgubit reclamantul pentru prejudiciul adus locuinței și anexelor gospodărești, această expertiză fiind însoțită de două schițe plan releveu și două anexe privind modalitatea de calcul a despăgubirilor.

Așadar, a reținut instanța culpa exclusivă a pârâtei .... la producerea prejudiciului reclamantului și a stabilit ca și unică modalitate de despăgubire a acestuia valoarea de înlocuire la nou a imobilelor degradate, motiv pentru care instanța a admis în parte acțiunea introdusă de reclamant și a obligat ... la plata despăgubirilor evaluate de expertul în construcții în cuantum de 115.140 lei, valoare de înlocuire a imobilului.

Față de acestea considerente, în cauza de față instanța de fond a constatat că reclamantul solicită să fie despăgubit pentru degradările produse de efectele lucrărilor miniere pentru același imobil pentru care a obținut prin sentința civilă nr..../02.11.2006 despăgubiri constând în valoarea de înlocuire la nou.

Nu a putut fi primită ca întemeiată susținerea reclamantului că în cauza respectivă a primit despăgubiri pentru degradările produse de inundații, iar în cauza de față solicită despăgubiri pentru degradările cauzate de lucrările miniere, având în vedere că prin expertiza specialitate mine-geologie din dosarul nr..../2004 s-a stabilit că degradările produse l-a imobilul reclamantului sunt cauzate, pe lângă inundația produsă în data de 11 iulie 1999, și de trepidațiile produse timp îndelungat de benzile transportoare și a utilajelor de transport greu pe drumurile adiacente locuinței reclamantului, iar raportat la aceste concluzii instanța a acordat valoarea de înlocuire a imobilului.

Așadar, reclamantul a fost anterior despăgubit cu valoarea de înlocuire a imobilelor degradate, respectiv cu suma necesară pentru reconstruirea unui al imobil pe același amplasament sau pe alt amplasament.

Este fără relevanță cauzalitatea care trebuie avută în vedere prin raportare la inundații sau lucrări miniere, atâta timp cât a primit valoarea de înlocuire a imobilului, valoare care este solicitată și prin prezenta cerere.

Instanța a arătat faptul că prin acordarea valorii de înlocuire a fost reparat integral prejudiciul suferit, situație în care nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, existând elemente ale autorității de lucru judecat.

Cum, din probele administrate în prezenta cauză rezultă că reclamantul solicită în contradictoriu cu pârâta .... repararea prejudiciului creat de lucrările miniere pentru același imobil construcție pentru care a mai fost despăgubit cu valoarea de înlocuire prin sentința civilă nr.../02.11.2006, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr..../02.11.2006 stată în dosarul nr..../263/2004 (format vechi nr..../2004) al Judecătoriei Motru invocată de pârâta .... și, în consecință, a fost respinsă cererea ca fiind autoritate de lucru judecat.

Prin cererea formulată la data de 12.06.2020 stată în dosarul .../263/2017 reclamantul M.Ghe. a solicitat îndreptarea, lămurirea și completarea încheierii din data de 05.03.2020 și a sentinței civile nr.... din 19.03.2020.

În motivare a arătat reclamantul că la ultimul alineat din eroare s-a consemnat că reclamantul a solicitat respingerea acțiunii,  fapt cu totul neadevărat, cercetarea la fața locului  a fost efectuată fără prezența experților, cu toate că a fost dispusă citarea acestora, printr-o încheiere de ședință. Că, s-a constatat autoritate de  lucru judecat, fără  a se putea constata  prin probatoriu tripla identitate, ci dimpotrivă s-a constatat că există un prejudiciu de continuitate.

A precizat că a solicitat suplimentarea probatoriului, printr-un supliment la raportul de expertiză construcții, dar instanța a arătat că între rapoartele de expertiză întocmite în cauză nu rezultă o contradicție, cu toate că a învederat instanței în repetate rânduri că expertul în construcții a făcut expertiza în raport de expertiza geologică efectuată în anul 2006, într-un alt dosar, cu o altă cauză și nu în funcție de  expertiza geologică din acest dosar.

A mai arătat că expertiza geologică actuală constată fără echivoc existența prejudiciului după efectuarea reparației și consolidarea imobilului și că prejudiciul are caracter de continuitate, cauza acestuia fiind lucrările miniere din zona-presiunea haldei, neînlăturarea terasamentului benzilor transportoare, canalul nedecolmatat, SSMD, prejudiciu constatat și de instanță la fața locului.

În drept cererea nu a fost motivată.

Prin sentința civilă nr../19.08.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017 a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheierea din data de 05.03.2020 stată în dosar ../263/2017, cerere formulată de reclamantul M.Ghe. în contradictoriu cu pârâtele .... și  ........

S-a dispus îndreptarea erorii materiale în ce privește susținerile reclamantului M.Ghe. în sensul că în loc de „Reclamantul a solicitat respingerea excepțiilor invocate, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri conform rapoartelor de expertiză.”, se va citi corect „Reclamantul a solicitat respingerea excepțiilor invocate, iar pe fond a solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri conform rapoartelor de expertiză.”

A fost respinsă cererea de lămurire și cererea de completare a hotărârii civile nr..../19.03.2020 stată în dosarul nr..../263/2017 formulată de reclamantul M.Ghe., ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că potrivit art.42 Cod procedură civilă erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri, pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

În cauza de față s-a constatat că în partea introductivă a încheierii din data de 05.03.2020, din eroare, la cuvântul reclamantului s-a consemnat că acesta solicită respingerea cererii, corectă fiind solicitarea acestuia de admitere a cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

Așa fiind, s-a constatat ca fiind întemeiată cererea de îndreptare eroare materială a încheierii din data de 05.03.2020, în ce privește susținerile reclamantului M.Ghe. în sensul că în loc de „Reclamantul a solicitat respingerea excepțiilor invocate, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri conform rapoartelor de expertiză.” , se va citi corect „Reclamantul a solicitat respingerea excepțiilor invocate, iar pe fond a solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri conform rapoartelor de expertiză.”, motiv pentru care a fost admisă cererea de îndreptare eroare materială.

Cu referire la cererea de completare a hotărârii civile nr.... din 19.03.2020 stată în dosar nr..../263/2017, instanța a arătat că potrivit dispozițiilor art.444 alin.1 Cod procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.

Observând cererea de chemare în judecată instanța a constatat că reclamantul M.Ghe. a chemat în judecată pârâtele ... și ...... solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele  să-i plătească valoarea de înlocuire la nou a imobilelor proprietatea reclamantului situate în comuna ....., sat ....., județul ..... și de asemenea să-i plătească despăgubiri reprezentând valoarea manoperei și a materialelor necesare pentru reparația și consolidarea capitală a imobilelor și înlăturarea cauzelor care au generat aceste degradări, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr.... din 19.03.2020 stată în dosar nr..../263/2017 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâta .... și a fost admisă excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr..../02.11.2006 stată în dosarul nr..../263/2004 (format vechi .../2004) al Judecătoriei Motru și în consecință a fost respinsă acțiunea civilă în răspundere delictuală formulată de reclamantul M.Ghe. în contradictoriu cu pârâtele ... și ....., ca fiind autoritate de lucru judecat.

Față de acestea, s-a constatat că instanța a soluționat cu precădere, potrivit art.248 Cod procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat ce face inutilă cercetarea în fond a cauzei, situație în care  o cerere de completare a hotărârii în sensul pronunțării și pe fondul cauzei nu poate fi admisibilă.

Pentru aceste considerente, a fost respinsă cererea reclamantului de completare a sentinței civile nr.... din 19.03.2020 stată în dosarul nr..../263/2017.

Cu referire la cererea de lămurire a sentinței civile nr.... din 19.03.2020 stată în dosarul nr..../263/2017, instanța a arătat că potrivit dispozițiilor art.443 alin.1 Cod procedură civilă  în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Prin această procedură prevăzută de lege se pot doar clarifica, interpreta măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește. Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când, din culpa instanței, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce ar putea genera dificultăți de executare.

De asemenea, prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul și nu se pot invoca critici referitoare la greșita soluționare a fondului.

În cauza de față reclamantul solicită lămurirea sentinței civile nr.... din 19.03.2020 stată în dosar nr..../263/2017 cu motivarea că nu este autoritate de lucru judecat, deoarece din probatoriu nu rezultă tripla identitate, ci dimpotrivă s-a constatat că există un prejudiciu de continuitate. Că, instanța trebuie să lămurească anumite aspecte și anume că reclamantul a solicitat suplimentarea probatoriului, printr-un supliment la raportul de expertiză construcții, dar instanța a arătat că între rapoartele de expertiză întocmite în cauză nu rezultă o contradicție, cu toate că a învederat instanței în repetate rânduri că expertul în construcții a făcut expertiza în raport de expertiza geologică efectuată în anul 2006, într-un alt dosar, cu o altă cauză și nu în funcție de  expertiza geologică din acest dosar. Că, expertiza geologică actuală, fără echivoc constată existența prejudiciului după efectuarea reparației și consolidarea imobilului și că prejudiciul are caracter de continuitate, cauza acestuia fiind lucrările miniere din zona-presiunea haldei, neînlăturarea terasamentului benzilor transportoare, canalul nedecolmatat, SSMD, prejudiciu constatat și de instanță la fața locului.

Analizând cererea de lămurire hotărâre, instanța a constatat că dispozitivul hotărârii este suficient de clar, iar motivele pentru care reclamantul solicită lămurirea privesc, de fapt, critici referitoare la greșita soluționare a fondului, critici care pot fi valorificate prin calea de atac prevăzută de lege nu în procedura lămurii hotărârii.

Pentru aceste considerente, a fost respinsă cererea reclamantului de lămurire a sentinței civile nr.... din 19.03.2020 stată în dosarul nr..../263/2017.

La data de 12.06.2020 reclamantul M.Ghe. a formulat apel împotriva sentinţei civile  nr..../19.03.2020 a Judecătoriei Motru, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, a arătat că instanța de fond în mod eronat a admis autoritatea de lucru judecat, deși nu este îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză, fapt invocat și dovedit prin înscrisurile depuse la dosar, expertiza tehnică geologică și cercetarea judecătorească la fața locului. Însăși instanța de fond, prin încheierea din 25.07.2018, apreciază că pentru a constata existența triplei identități se impune administrarea de probe ce sunt comune cu fondul cauzei, unind excepția cu fondul cauzei și repunând cauza pe rol pentru administrarea probatoriului.

A arătat apelantul că din probatoriul administrat nu a rezultat îndeplinirea triplei identități, ci existența unui prejudiciu continuat conform prevederilor art.1385 alin.2 și art.1386 alin.3 Cod civil.

A precizat apelantul reclamant că nu i s-a admis o nouă expertiză în construcții, nici măcar o completare a acesteia, deși a solicitat în mai multe rânduri, motivul cererii fiind acela că expertul desemnat s-a raportat la o expertiză geologică efectuată într-un alt dosar în anul 2006, dosar ce a avut o cu totul altă cauză și nu la expertiza geologică din prezenta cauză. Astfel, nu s-a putut constata raportul de cauzalitate a degradării imobilului după reparație și consolidare (făcute o dată cu firmă de construcții și încă o dată cu meseriași locali), din cauza actualelor cauze, adică neamenajarea haldei de steril, nedecolmatarea canalului de scurgere al apelor pluviale, nedemolarea terasamentului benzilor transportoare, conform constatărilor expertizei geologice actuale.

Conform prevederilor art.248 alin.4 Cod procedură civilă unirea excepției cu fondul se face doar în cazuri excepționale, mai precis atunci când dovezile soluționării excepției procesuale sunt aceleași cu dovezile necesare a fi administrate pentru soluționarea fondului, or în prezenta cauză probatoriul nu a dovedit tripla identitate, ci un prejudiciu continuat. Cu toate acestea instanța de fond a dispus admiterea excepției autorității de lucru judecat, neținând cont nici de faptul invocării că „în cazul în care după acordarea despăgubirilor prin hotărâre judecătoreasă se face dovada unor noi prejudicii ... se pot obține despăgubiri suplimentare, fără a se putea invoca autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterior pronunțate”.

Cercetarea judecătorească la fața locului s-a făcut în lipsa experților, deși s-a dispus prezența acestora prin încheierea din 05.12.2019.

Excepția autorității lucrului judecat este o excepție relativă, nefiind o încălcare a unor norme de ordine publică, ci a unor norme ce ocrotesc cu precădere interesele părților. În conformitate cu dispozițiile art.246 alin.2 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.247 alin.2 Cod procedură civilă excepțiile relative pot fi invocate cel mai târziu la primul termen de judecată după săvârșirea neregularității procedurale, în etapa cercetării procesului în înainte de a se pune concluzii în fond. Sintagma „și înainte de a se pune concluzii în fond”, moment marcat prin dispozițiile art.392 Cod procedură civilă, semnifică doar închiderea pentru părți, în mod absolut, a posibilității de invocare a excepției.

Excepțiile relative pot fi invocate prin întâmpinare de către pârât, dacă încălcarea normelor legale preexistă momentului depunerii sale or, în speță, pârâtele nu au invocat prin întâmpinare această excepție. Așadar, nerespectarea regimului legal de solicitare și invocare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai invocat excepția.

Excepția autorității de lucru judecat a fost invocată de consilier juridic Săbiescu Eftimia, cu încălcarea gravă a unor prevederi din statutul profesional de consilier juridic și din Codul de procedură civilă.

De asemeni, consilierul juridic P.M.B.M. a încălcat statutul consilierilor juridici, prevederile Legii nr.455/2001 și hotărârea nr.7/13.03.2020 a Judecătoriei Motru.

Prin dispozitivul sentinței anterioare față de care s-a admis autoritatea de lucru judecat s-a dispus doar obligarea pârâtelor la despăgubiri și în niciun fel de obligații față de apelantul reclamant.

Expertul în construcții și pârâtele au făcut vorbire și au luat în considerare doar raportul de expertiză în geologie din vechiul litigiu, care a avut ca obiect despăgubiri pentru o inundație produsă de pârâte în anul 1999 și nu cauze invocate în prezenta speță.

Instanța s-a limitat a se pronunța doar pe aceste probe, reținând că există elemente ale autorității de lucru judecat și nu a admis nici măcar suplimentarea expertizei în construcții față de actuala expertiză geologică.

A mai arătat apelantul faptul că expertul în construcții i-a comunicat că ar fi fost consecințe similare și în situația unei construcții noi.

Instanța de fond nu a răspuns și nu s-a pronunțat cu privire la capătul doi de cerere prin care s-a solicitat înlăturarea cauzelor care au generat aceste degradări ale imobilului, cerere formulată în petitul plângerii, conform art.397 Cod procedură civilă, cauze ce degradează continuu mediul și imobilele din zonă, așa cum rezultă și din cele aproximativ 200 de litigii câștigate de reclamanți în dauna pârâtelor.

Având în vedere toate probele și lucrările dosarului coroborate cu înscrisurile ce vor fi depuse, apelantul reclamant a solicitat admiterea apelului în conformitate cu dispozițiile art.480 alin.2 și 3 Cod procedură civilă, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei la rejudecarea pentru a se observa și constata că nu este autoritate de lucru judecat, ci prejudiciu cu caracter de continuitate asupra imobilului. În plus, umiditatea și igrasia aflată și constatată în imobil sunt factori degradanți ai sănătății familiei.

Pentru lămurirea acestui aspect a solicitat să i se admită o nouă expertiză în construcții sau refacerea acesteia, ori completare prin care expertul să răspundă ce efecte continue au lucrările miniere și neînlăturarea cauzelor care produc degradări cu caracter de continuitate ale imobilelor din zonă și dacă imobilul său ar fi fost nou, cauzele degradărilor ar fi fost similare, așa cum s-a constatat de expertiza geologică actuală, cercetarea judecătorească invocă prevederile art.391 C.proc.civ.

A mai arătat apelantul că, în plus, pârâtele nu au luat nicio măsură pentru reintegrarea funcțională a haldei de steril, conform studiului de caz, efectuat de specialiști români și străini și astfel să se înlăture prejudiciile  cu caracter de continuitate asupra imobilelor din aproape toată comuna, sens în care va depune înscrisuri. În același timp instanța să se pronunțe și pe capătul II de cerere, de asemenea asupra completării cererii privind despăgubirea pentru teren și sursa de apă potabilă, invocând prevederile art.397 C.proc.civ.

 În susținere, apelantul reclamant a invocat și prevederile art.391, art.397 C.proc.civ. și art.1386 pct.3 Cod civil.

La data de 29.09.2020 apelantul reclamant M.Ghe. a depus chitanța seria CAT nr.4429/25.09.2020 emisă de...... pentru suma de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

 La data de 08.10.2020 intimata pârâtă ... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond.

Referitor la excepția autorității de lucru judecat a solicitat să se respingă susținerile apelantului în considerarea faptului că în conformitate cu prevederile art.32 Cod procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.

Prin urmare, textul de lege invocat nu limitează invocarea excepției autorității de judecat, asa cum susține reclamantul, respectiv, până la primul termen de judecată.

Referitor la caracterul absolut ale excepției privind autoritatea de lucru judecat, a precizat că excepțiile procesuale se clasifică în excepții absolute și excepții relative, criteriul acestei clasificări fiind reprezentat de caracterul imperativ sau dispozitiv al normei procedurale încălcate.

Excepțiile absolute privesc încălcarea unor norme imperative și pot fi invocate de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice fază a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Excepțiile relative privesc încălcarea unor norme dispozitive și pot fi invocate numai  de partea interesată la primul termen ce a urmat încălcării.

Aceste categorii de excepții sunt reglementate expres de dispozițiile art.246 Cod procedură civilă în conformitate cu care „(1) Excepțiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică. (2) Excepțiile relative sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme care ocrotesc cu precădere interesele părților”.

În ceea ce privește excepțiile absolute, potrivit prevederilor art.247 alin.1 Cod procedură civilă,  excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înaintea instanței de recurs numai dacă, pentru soluționare, nu este necesară administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi.

Prin urmare, caracterul absolut al excepției privind autoritatea de lucru judecat este reglementat de dispozițiile Noului Cod procedură civilă, astfel că se impune respingerea susținerilor reclamantului privind greșita admitere a excepției privind autoritatea de lucru judecat.

Intimata a apreciat că soluția primei instanțe este legală și din perspectiva îndeplinirii triplei identități de obiect cauză și părți.

Potrivit prevederilor art.431 Noul Cod procedură civilă „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori și în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect”.

Conform art.430 alin.1 din Noul Cod procedură civilă „hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

Prin urmare, rezultă că există lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.

Pentru a stabili în ce măsura există autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr..../02.11.2006 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2004 (.../2004 în format vechi) în raport de prezenta cerere, instanța de fond a verificat tripla identitate impusă de art.431 din Noul Cod procedură civilă, cu privire la părți, obiect și cauză.

În urma analizei celor două cereri de chemare în judecată privind tripla identitate de parți obiect și cauză se poate observa calitatea de reclamant pe care o are M.Ghe. și calitatea de pârâtă pe care o are .... continuatoarea E.M.C. Motru, urmare a procesului de fuziune conform HG nr.1024/2011.

Cu privire la identitatea de obiect a arătat că prin acțiunea care a făcut obiectul dosarului nr..../2004 dar și prin acțiunea din prezentul dosar s-a solicitat același lucru, respectiv obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru imobilele degradate, proprietatea sa.

Chiar dacă reclamantul încearcă o altă formulare a obiectului acțiunii există totuși identitate de obiect între cele două acțiuni, întrucât „nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acestor acțiuni să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același în ambele acțiuni" (Decizia 631/10 martie 1973 a Tribunalului Suprem, Secția Civilă).

De asemenea, există identitate și cu privire la cauză, știut fiind că trebuie raportat la starea de fapt calificată juridic conceptul de cauză și nu doar la temeiul de drept indicat în cerere.

Astfel, cauza ambelor acțiuni constă în degradarea bunurilor imobile proprietatea reclamantului datorită culpei ce aparține pârâtei care desfășoară lucrări miniere.

Prin sentința civilă nr..../02.11.2006 pronunțată în dosarul nr..../2004, au fost obligate pârâtele .... și .... la plata sumei de 115.140 lei despăgubiri civile și 5.467,40 lei cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în considerentele hotărârii faptul că: „expertiza de specialitate mine-geologie concluzionează faptul că degradările imobilului și a anexelor gospodărești ale reclamantului sunt cauzate exclusiv de activitatea minieră care s-a efectuat în zonă, iar măsurile ce se impun pentru repararea prejudiciului produs sunt de substanță și nu pot fi altele decât o despăgubire echitabilă a reclamantului sau cu accepțiunea acestuia demolare-reconstrucție pe același amplasament ori strămutare”.

Prin raportul de expertiză judiciară tehnică în construcții întocmit de către expertul inginer I.R.N. în dosarul nr..../2004 și care a stat la baza sentinței civile nr.2115/02.11.2006, s-au formulat răspunsuri și concluzii în sensul că „despăgubirile ce pot fi acordate reclamantului se pot determina luând în considerare următoarele: ...degradările sunt certe, lucrările de consolidare și reparații necesare pentru aducerea construcției la starea tehnică de dinaintea inundațiilor din iulie 1999 sunt foarte costisitoare, tardive și inutile; în prezent imobilele: casa și anexele gospodărești supuse expertizării, nu prezintă rezistență, stabilitatea minimă și nu mai este asigurată siguranța minimă în exploatare, existând pericolul prăbușirii în cazul unui seism”.

De asemenea, a menționat că prin aceeași lucrare de specialitate s-a propus acordarea de despăgubiri bănești în cuantum de 115.140 lei RON, iar prin sentința civilă nr.../ 02.11.2006 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr.3103/2004 rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.../29.03.2007 a Tribunalului Gorj, instanța a obligat pârâtele .... și ..., la plata unor despăgubiri civile în sumă de 115.140 lei, suma fiind astfel cea recomandată de expertul inginer I.R.N. prin raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit în dosarul deja menționat și reprezintă valoarea de înlocuire la nou sau costul de înlocuire brut -de nou, respectiv valoarea nedepreciată a imobilelor casă si anexe gospodărești (119.760 lei), valoare ce a fost diminuată doar cu suma de 4.620 lei reprezentând contravaloarea despăgubirilor primite de reclamant de la autoritățile statului pentru pagubele cauzate de inundațiile din iunie 1999.

Din raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit în prezentul dosar, rezultă că este același imobil pentru care s-au primit despăgubiri la valoarea de înlocuire a acestuia. Astfel expertul judiciar M.I. la obiectivul nr.l (să se identifice construcțiile proprietatea reclamantului...) a identificat imobilul casa de locuit: proprietatea reclamantului M.Ghe. potrivit releveului întocmit de către expertul judiciar I.R.N. în raportul de expertiză efectuat în dosarul nr.3103/2004 în care a fost pronunțată sentința nr.2115/02.11.2006 rămasă definitivă.

Respectarea principiului autorității de lucru judecat presupune, în ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasa odată tranșată de instanță să nu mai poată fi adusă înaintea judecății.

A mai susținut pârâta că repunerea în discuție într-o nouă procedură judiciară a acelorași cereri și în contradictoriu cu aceleași părți ar însemna ignorarea efectelor juridice ale sentinței civile nr..../02.11.2006 pronunțată în dosarul nr..../2004 și menținerea pe termen nelimitat a unui conflict între părți, ceea ce ar afecta grav siguranța raporturilor juridice civile și încrederea în sistemul judiciar. De altfel, în acest sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se reține în mod constant că unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, că soluțiile definitive date de instanțele judecătorești nu mai pot fi rediscutate (cauza Brumărescu contra României).

Astfel, reținându-se îndeplinirea în cauză a triplei identități cerute de dispozițiile art.431 din Noul Cod procedură civilă, instanța de fond, în mod corect a apreciat drept întemeiată excepția de lucru judecat, a admis-o ca atare și, în consecință, a respins cererea de chemare în judecată ca având autoritate de lucru judecat.

În ceea ce privește fondul cauzei a arătat că reclamantul critică sentința și solicită încuviințarea de probe, respectiv o nouă expertiză în construcții prin care să se lămurească caracterul de continuitate al lucrărilor miniere și neînlăturarea cauzelor care produc degradări cu caracter de continuitate ale imobilelor în zonă, întemeindu-și această cerere pe faptul că în expertiza geologică din prezentul dosar s-a arătat că „și dacă imobilul ar fi fost nou, cauzele degradărilor ar fi fost similare”.

Intimata a solicitat respingerea acestei probe ca nefiind utilă cauzei.

De asemenea, în contextul aspectelor prezentate anterior, cu privire la autoritatea de lucru judecat, a considerat că nu pot fi primite susținerile apelantului în sensul că „nu se poate invoca autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterior pronunțării dacă se face dovada unor noi prejudicii cu caracter de continuitate”, întrucât acesta a primit ca despăgubiri valoarea de înlocuire a imobilelor, constatându-se în expertiza în construcții care a stat la baza pronunțării sentinței civile din dosarul nr.3103/2004 că imobilele: casa și anexele gospodărești  supuse expertizării, nu mai prezintă rezistență și nu mai este asigurată siguranța minimă în exploatare, existând pericolul prăbușirii în cazul unui seism.

Prin urmare, reclamantul apelant a continuat să locuiască în același imobil pe răspunderea sa, deși primise ca despăgubire valoarea de înlocuire a acestuia, având posibilitatea să-și construiască un imobil în altă zonă.

În  consecință, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond.

La data de 21.09.2020 apelantul reclamant M.Ghe. a depus cererea de apel formulată împotriva sentinţei civile nr..../19.03.2020 a Judecătoriei Motru, în original.

La data de 25.09.2020 reclamantul M.Ghe. a promovat apel şi împotriva sentinţei civile nr.... din data de 19.08.2020 pronunţată de Judecătoriei Motru în dosarul nr..../263/2017.

În motivare, apelantul reclamant a arătat că instanţa de fond a respins nelegal şi netemeinic cererea sa de ajutor public judiciar formulată în termen legal. De asemenea, instanţa de fond a respins cererea de completare a hotărârii, fără a motiva respingerea.

Deşi instanţa de fond recunoaşte că, criticile pentru greşita soluţionare a fondului pot fi valorificate pe calea de atac, nu motivează respingerea cererii privind lămurirea sentinţei.

În concluzie, a solicitat casarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei pentru rejudecarea fondului.

În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispoziţiile art.480 pct.3 Cod procedură civilă.

La data de 21.10.2020 apelantul reclamant M.Ghe. a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtelor prin care a arătat că instanţa de fond nu a luat în discuţie şi nu s-a pronunţat pe capătul doi de cerere, şi anume „înlăturarea cauzelor care au generat degradările imobilelor”, cauze care au determinat degradarea imobilului în formă continuată, după consolidarea şi repararea imobilului de două ori, aşa cum rezultă din expertiza geologică admisă de instanţă şi din constatarea instanţei la faţa locului.

Cu privire la excepţia absolută şi relativă invocate de pârâte în întâmpinare, apelantul reclamant a arătat că înţelege să-şi susţină punctul de vedere din petitul cererii de apel.

Excepţia absolută invocă încălcarea unor norme de ordine publică or, în prezenta cauză nu se poate vorbi de o încălcare a vreunei norme de ordine publică.

În ceea ce priveşte excepţia relativă, încălcarea acesteia este motivată la punctul trei din cererea de apel.

După invocarea excepţiei de lucru judecat de către pârâte, instanţa de fond a admis repunerea cauzei pe rol şi unirea excepţiei cu fondul cauzei, instanţa recunoscând astfel, în conformitate cu dispoziţiile art.248 pct.4 Cod procedură civilă, că este necesar a se administra aceleaşi dovezi ca şi pentru finalizarea cercetării procesului sau pentru soluţionarea fondului.

A mai arătat că la cererea sa s-au admis expertizele tehnice de specialitate în domeniul construcţii şi geologie, ulterior cercetarea judecătorească la faţa locului, fără prezenţa experţilor, deşi instanţa propusese şi admisese această dispoziție.

Prin neînlăturarea cauzelor care au generat degradarea imobilului s-a produs un prejudiciu în formă continuată, fiind degradat imobilul apelantului şi alte imobile din zonă, fiind aproximativ 200 de prejudiciaţi în total. Aceştia au obţinut despăgubiri de la pârâte şi cu toate acestea pârâtele nu înţeleg să înlăture cauzele care produc aceste degradări, fiind obligate şi printr-o decizie definitivă în acest sens.

Cu toate, acestea instanţa nu a mai cercetat, motivat şi judecat fondul cauzei, admiţând autoritatea de lucru judecat.

Tripla identitate este îndeplinită parţial, şi anume părţile sunt aceleaşi, dar cauza şi obiectul sunt diferite în cele două acţiuni. Succint, la primul litigiu apelantul a fost despăgubit pentru o inundaţie provocată de pârâte, iar acum degradarea imobilului în formă continuată se datorează altor motive, în principal prin neînlăturarea cauzelor care au generat degradarea imobilelor sale şi ale celorlalţi justițiabili care au fost despăgubiţi.

A mai arătat apelantul că, deşi în repetate rânduri a solicitat refacerea sau o nouă expertiză în construcţii raportată la actuala expertiză geologică şi nu la cea din 2006, nu i s-a admis şi nici nu s-a motivat respingerea, motiv pentru care a reiterat solicitarea de admitere a acestei cereri pentru a se putea constata raportul actual de cauzalitate a degradării imobilului după consolidările şi reparațiile efectuate şi actualele cauze care-l degradează în continuu.

Atât instanţa de fond, cât şi pârâtele în întâmpinarea la apel fac vorbire doar de raporturile din vechiul litigiu, situaţia actuală fiind cu totul alta, aşa cum se poate observa din expertiza actuală geologică şi din cercetarea judecătorească la faţa locului.

Având în vedere probele şi lucrările dosarului, motivele apelului şi prezentul răspuns la întâmpinare, apelantul a reiterat solicitarea de admitere a apelului şi de anulare a sentinţei de fond, cu trimiterea cauzei la rejudecare, motivat de faptul că instanţa de fond nu a intrat în judecarea fondului, deşi a unit excepţia cu fondul cauzei, nu a răspuns la capătul doi de cerere privind obligarea pârâtelor să înlăture cauzele degradărilor imobilelor, cauze care pot produce chiar pierderea de vieţi omeneşti dacă halda de steril va aluneca peste imobile în mod subit şi mai ales pe timp de noapte.

La data de 02.12.2020 apelantul reclamant M.Ghe. a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma angajării unui apărător, în conformitate cu dispoziţiile OUG nr.51/2008 şi art.6 CEDO.

În motivare, a arătat că momentan nu poate face faţă cheltuielilor privind angajarea unui apărător în vederea judecării cauzei.

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.01.2021 s-a constatat că petentul M.Ghe. renunță la judecarea cererii de ajutor public judiciar formulată în dosarul .../263/2017.

La termenul de judecată din data de 05.03.2021 apelantul reclamant M.Ghe. a depus la dosar concluzii scrise la care a anexat nouă planșe foto, cererea de apel formulată împotriva sentinţei civile nr..../19.03.2020 a Judecătoriei Motru şi un set de înscrisuri care se regăsesc și în dosarul de fond, respectiv: răspuns la întâmpinare, încheierea din 25.07.2018 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul de fond, cerere privind completarea raportului de expertiză depusă pentru termenul de judecată din 05.03.2019, note scrise formulate de reclamant pentru termenul de judecată din 21.02.2019, încheierea de ședință din 05.12.2019 pronunțată de Judecătoria Motru, procesul-verbal încheiat la 02.03.2020, o filă-extras din literatura de specialitate, extras din mass-media referitor la art.1386 din Noul Cod civil, extras din hotărârea nr..../13.03.2020 a Adunării generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Motru, extras din mass media privind semnătura electronică, adresa emisă de domnul expert M.I. pentru termenul din 13.12.2018, cerere formulată de reclamant, extras din practica judiciară a instanțelor de judecată, studiu de caz: halda de la .....-Bazinul Minier ...., adresele nr.5171/28.12.2006 și nr.1168/04.03.2020 emise de....., răspunsul depus de domnul expert S.I. pentru termenul din 07.11.2019, note de ședință depuse de reclamant pentru termenele din 05.12.2019 și respectiv 04.07.2019.

La data de 19.03.2021 apelantul reclamant M.Ghe. a depus concluzii scrise în completare prin care a reiterat, faţă de autoritatea de lucru judecat, faptul că instanţa de fond, după invocarea acestei excepţii de către pârâte, a repus cauza pe rol, dispunând efectuarea de expertize de specialitate şi ulterior cercetarea judecătorească la faţa locului, însă fără participarea experţilor, deşi instanţa a dispus această măsură, probe din care a rezultat fără echivoc că în cauză nu este îndeplinită tripla identitate, ci un prejudiciu în formă continuată, conform prevederilor art.1385 pct.2 şi 3 Cod civil şi prevederile art.1386 pct.3 Cod civil, imobilul fiind degradat după efectuarea celor două reparaţii şi consolidarea acestuia.

Instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocate de pârâte, dar cu toate acestea a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, neţinând cont de probele admise şi dispuse pentru constatarea triplei identităţi, probe din care rezultă un prejudiciu continuat şi nu îndeplinirea triplei identităţi.

De asemenea, instanţa de fond nu a luat în discuţie, nu a motivat şi nu a răspuns la cererile sale privind valoarea manoperei şi materialelor necesare pentru reparaţiile şi consolidările imobilului şi nici la obligarea pârâtelor să înlăture cauzele care au generat şi generează încontinuu degradările imobilelor din zonă, fapt ce constituie o nejudecare fondului.

Pentru aceste motive, a reiterat solicitarea de admitere a apelului, de anulare a sentinţei instanţei de fond şi de trimitere a cauzei la rejudecare.

În susţinere, a invocat prevederile art.397 Cod procedură civil şi art.480 Cod procedură civilă.

Ataşat acestor concluzii scrise au fost depuse înscrisuri, în copie, constând în: extras de pe portalul Tribunalului Gorj cu soluţia pronunţată în dosarul nr...../263/2015*, declaraţia numitului A.R.N., act de închiriere garsonieră, un înscris intitulat „Modele de amenajare ecologică a arealelor afectate de exploatările miniere din cadrul Bazinului Minier ..... Aplicaţie pe Halda .....”, un înscris intitulat „Poluarea aerului în ...., ignorată de autorităţi”, adresa nr.1450...10.11.2019 emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie, un înscris intitulat „România, condamnată de Curtea de Justiţie a UE pentru eşecul sistematic de a reduce poluarea 06.05.2020”, foaie de observaţii medicale a pacientului M.Ghe., adeverinţa medicală din 25.02.2020, răspuns înaintat pe e-mail de secretariatul DAPSGCI, cerere adresată domnului Ministru P.V., e-mailul transmis de [email protected], cererea adresată domnului Ministru V.D.P. şi înregistrată sub nr.4923/25.11.2019, cererea adresată Directoratului SCEO SA Târgu Jiu şi înregistrată sub nr.676/15.03.2021, adresa nr.5742/12.09.2003 emisă de S.G.A. Gorj, adresa nr.493/06.02.2006 emisă de Primăria ....., adresa nr.1944/04.04.2006 emisă de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -  Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, adresa nr.487/27.01.2004 emisă de Direcţia de Sănătate Publică Gorj, extras articol „Ţăranii din Cătune, înşelaţi de CNL Oltenia”, cererea adresată Directoratului CEO SA Târgu Jiu şi înregistrată sub nr.2170/17.09.2019, o altă cerere adresată CEO SA, cererea adresată domnului preşedinte directorat D.B. şi înregistrată sub nr.406/27.02.2020, adresa nr.23615/02.04.2012, înscris intitulat „- Contract de reparaţii şi consolidare imobil-casă de locuit”, înscris intitulat „Convenție civilă”, un înscris intitulat „Tribunalul Constanţa, Secţia I Civilă, decizia civilă nr.../21.01.2016”, proces-verbal încheiat la data de 02.03.2020 în dosarul nr..../263/2017.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma criticilor invocate, în limitele efectului devolutiv ale apelului determinate de ceea ce s-a apelat, conform dispozițiilor art.477 C.proc.civ., tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr..../02.11.2006, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../2004 (../263/2004), irevocabilă prin Decizia nr.../29.03.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.../263/2004, a fost admisă în parte acțiunea civilă promovată de reclamantul M.Ghe. împotriva pârâtelor ... și ...  și a fost obligată pârâta ... să plătească reclamantului suma de 115.140 lei despăgubiri civile reprezentând valoarea de înlocuire a imobilelor construcții degradate, calculată, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert I.R.N. în dosarul nr.3103/2004 (fila 195), pentru casă și anexe noi având aceeași structură și cu materiale noi, imobilele construcții fiind cele identificate în schița anexă la raportul de expertiză (filele 198,199).

Prin acțiunea civilă dedusă judecății în prezenta cauză, înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr..../263/2017, apelantul reclamant M.Ghe. a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtei ... la plata valorii de înlocuire la nou a imobilelor  proprietatea sa din satul ....., comuna ...., județul .... sau obligarea pârâtei la plata despăgubirilor reprezentând valoarea manoperei și a materialelor necesare pentru reparația și consolidarea capitală a imobilelor, cât și înlăturarea cauzelor care au generat degradări ale imobilelor. A arătat reclamantul că imobilele au fost degradate din cauza lucrărilor miniere din zonă și a unei inundații majore.

Până la primul termen de judecată din data de 16.10.2017, așadar cu respectarea termenului prevăzut de art.204 alin.1 C.proc.civ., apelantul reclamant a depus la dosar precizări (fila 47, vol.I), prin care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul creat prin degradarea terenului în suprafață de aproximativ 0,10 ha și degradarea sursei de apă, urmare a lucrărilor miniere desfășurate de pârâtă în zonă.

La termenul de judecată din data de 14.06.2018, așa cum rezultă din încheierea de ședință pronunțată la acea dată (fila 112), consilier juridic S.E. pentru pârâta ... a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă pronunțată în dosarul nr..../2004 (nr..../263/2004), fiind prorogată punerea în discuție a acestei excepții.

Prin încheierea de ședință din data de 25.07.2018, excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă a fost unită cu fondul cauzei.

Prin notele scrise depuse la fila 128, vol.I, apelantul reclamant a arătat că în prezenta cauză invocă degradarea locuinței din cauza presiunii haldei și prin nedemolarea -ridicarea terasamentului pe care au fost amplasate benzile transportoare, nefiind efectuate lucrările necesare pentru a nu se mai degrada imobilele din zonă. A solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, nefiind întrunită tripla identitate de obiect, părți și cauză.

Potrivit dispozițiilor art.432 C.proc.civ., excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.

Față de aceste dispoziții legale, tribunalul constată că deși intimata pârâtă nu a invocat această excepție prin întâmpinarea formulată la fond, ci ulterior, prin concluziile orale de la termenul de judecată din 14.06.2018,  intimata pârâtă nu este decăzută din dreptul de a invoca această excepție absolută, de ordine publică, prevederile legale menționate permițând invocarea excepției autorității de lucru judecat în orice stare a procesului, așadar nu doar prin întâmpinare. Se privește astfel neîntemeiat motivul de apel prin care s-a susținut că intimata pârâtă este decăzută din dreptul de a invoca excepția autorității de lucru judecat întrucât excepția autorității de lucru judecat ar fi o excepție relativă, ce trebuia invocată prin întâmpinare.

De asemenea, tribunalul constată că excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată nu doar în scris ci și verbal, inclusiv de reprezentantul convențional al intimatei, respectiv consilierul juridic care asigură reprezentarea intimatei în instanță, astfel că nu se poate reține ca întemeiată susținerea apelantului că prin invocarea excepției autorității de lucru judecat de către consilierul juridic al pârâtei au fost încălcate prevederile statutare care reglementează activitatea de consilier juridic sau dispozițiile Codului de procedură civilă. Critica apelantului în sensul că reprezentantul convențional al pârâtei consilier juridic  P.M.B.M. a încălcat statutul consilierilor juridici excede cadrului procesual al cauzei, iar în ce privește invocarea prin apel a nerespectării de către acest reprezentant convențional a dispozițiilor Legii nr.455/2001, tribunalul reține că din concluziile depuse la fila 60 dosar apel rezultă că apelantul a făcut referire la depunerea de către pârâtă la fond a concluziilor scrise prin email și nu în original, solicitând apelantul înlăturarea acestor concluzii scrise. Tribunalul constată că, întrucât excepția autorității de lucru judecat este o excepție absolută, ce poate fi invocată de instanță chiar și din oficiu, nu  este condiționată analiza acestei excepții de formularea sau nu de către parte a unor concluzii scrise referitoare la temeinicia excepției. Este adevărat că concluziile scrise depuse de pârâtă după închiderea dezbaterilor nu au fost înaintate la dosar și în original, însă motivul pentru care instanța a admis excepția autorității de lucru judecat este că aceasta și-a argumentat motivarea pe propriul raționament juridic,  iar în cuprinsul acestor concluzii scrise nu sunt invocate cereri și excepții de ordine privată pe care instanța să le fi soluționat în afara prevederilor legale de soluționare a acestora (termene procedurale, excepții de decădere, excepții de ordine privată), ca atare este lipsită de efecte juridice inadvertența invocată de apelant referitoare la nedepunerea concluziilor scrise și în original.

În continuare, instanța de control judiciar reține că sunt corecte considerentele teoretice ale sentinței apelate prin care sunt expuse principiile care reglementează  instituția autorității de lucru judecat, însă aceste principii au fost aplicate parțial greșit în speța dedusă judecății.

Tribunalul constată că componenta autorității  de lucru judecat de excepție procesuală corespunde efectului negativ al acesteia, extinctiv, de natură să oprească o a doua judecată între aceleași părți, cu același obiect și aceeași cauză. Efectul negativ este prevăzut de art.431 alin.1 C.proc.civ., manifestându-se pe plan procesual prin excepția autorității de lucru judecat prevăzută de art.432 C.proc.civ.

Condițiile de exercitare a efectului negativ al autorității de lucru judecat sunt cunoscute sub sintagma ”tripla identitate”, ce presupune identitatea de părți, obiect și cauză între o pricină soluționată definitiv și cea pendinte. Efectul negativ nu poate fi invocat decât pe calea excepției procesuale, într-un proces ulterior celui care a soluționat definitiv același obiect litigios.

Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat presupune îndreptățirea subiectului de drept de a se prevala și de a impune instanței o constatare jurisdicțională operată în trecut în legătură cu problema litigioasă din pricina pendinte. Astfel, art.431 alin.2 C.proc.civ. arată că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă ceea ce înseamnă că singura condiție impusă de legiuitor  pentru a invoca efectul pozitiv al autorității de lucru judecat este de a exista o legătură între cele două litigii.

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată) autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente, obiect, părți și cauză prevăzută de art.431 alin.1 C.proc.civ., nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.

Invocarea autorității de lucru judecat ca ”adevăr legal”, în lipsa triplei identități de părți, obiect și cauză, nu duce la respingerea pur și simplu a unei noi acțiuni, prin reținerea excepției autorității de lucru judecat, pe considerentul precedentului judiciar. În noul proces, judecătorul este obligat să analizeze fondul litigios, urmând să țină cont de autoritatea de lucru judecat invocată sub forma prezumției de adevăr. Aprecierea asupra incidenței problemelor juridice deja dezbătute cu cele ce fac obiectul noii judecăți aparține doar instanței, care este suverană în decizie, însă dacă constată că o anumită chestiune litigioasă a mai fost soluționată, instanța va respinge acțiunea pe fond, reținând autoritatea de lucru judecat ca prezumție și nu ca excepție.

Identitatea de obiect (eadem res) este prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru invocarea excepției autorității de lucru judecat. Prin obiect al judecății, se înțelege pretenția formulată, folosul urmărit de reclamant, precum și dreptul subiectiv care se referă la obiectul material promis. Identitatea de cauză (eadem causa petendi) reprezintă temeiul juridic al cererii, fundamentul legal ce face obiectul litigiului constând într-un fapt calificat juridic.

Rezultă din aceste principii teoretice că excepția autorității de lucru judecat nu se confundă cu efectul pozitiv al lucrului judecat, cel din urmă impunând soluționarea unei cereri pe fond și nu pe excepție, prin reținerea autorității de lucru judecat ca prezumție și nu ca excepție.

Tribunalul constată că soluționând cauza în integralitate prin admiterea excepției autorității de lucru judecat, instanța de fond a valorificat efectul negativ al lucrului judecat pentru toate petitele cererii de chemare în judecată.

Or, în cauză, excepția autorității de lucru judecat, prin care se verifică efectul negativ al lucrului judecat și care presupune existența triplei identități de obiect, cauză și părți, este întemeiată doar în ceea ce privește petitul având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând valoarea de înlocuire la nou a construcțiilor, nu însă și în ceea ce privește petitele având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru teren, sursa de apă, acordarea de despăgubiri reprezentând valoare manoperă şi materiale pentru reparaţii  la imobilele construcţii şi având ca obiect obligaţia de a face, fiind întemeiat în parte motivul de apel prin care a fost criticată modalitatea de soluționare a excepției autorității de lucru judecat, constatând tribunalul că nu pentru toate petitele cererii de chemare în judecată este îndeplinită tripla identitate de obiect, părți și cauză.

Astfel, este întemeiată excepția autorității de lucru judecat în ce privește petitul având ca obiect obligarea pârâtei la despăgubiri reprezentând valoarea de înlocuire la nou a imobilelor construcții, întrucât prin sentința civilă  nr..../02.11.2006, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr.../2004 (../263/2004), a fost obligată pârâta ..., a cărei continuatoare este pârâta ....,  să plătească reclamantului suma de 115.140 lei despăgubiri civile reprezentând valoarea de înlocuire la nou a imobilelor construcții degradate, iar în prezenta cauză sunt solicitate despăgubiri sub forma valorii de înlocuire la nou a acelorași imobile construcții ca și cele ce au făcut obiectul dosarul nr...../2004. Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, este fără relevanță cauzalitatea în raport de care se solicită acordarea valorii de înlocuire la nou a imobilelor, respectiv prin raportare la inundații sau prin raportare la lucrări miniere, atât timp cât a fost acordată valoarea de înlocuire la nou a imobilelor construcții, care reprezintă un cuantum al despăgubirii ce nu depinde de concurența cauzelor degradărilor sau dacă se are în vedere o singură cauză a degradărilor. Totodată, invocarea în acțiunea dedusă judecății pentru petitul având ca obiect acordarea valorii de înlocuire la nou a construcțiilor și a altor cauze de degradare decât inundația produsă în data de 11.07.1999 și a trepidațiilor produse timp îndelungat de benzile transportoare și utilajele de transport greu pe drumurile adiacente locuinței reclamantului, nu este de natură să atragă lipsa identității de cauză a acțiunii pentru petitul având ca obiect aceste despăgubiri constând în valoarea de înlocuire la nou din cele două cereri de chemare în judecată, întrucât cauza ambelor petite având ca obiect acordarea valorii de înlocuire la nou a construcțiilor  este identică, respectiv angajarea răspunderii civile delictuală a pârâtei pentru activitatea minieră desfășurată,  fiind fără relevanță invocarea unei forme diferite de manifestare a activității miniere cauzatoare de prejudicii în cele două acțiuni (inundații, activitatea benzilor transportoare, deplasarea utilajelor de transport greu sau  modalitatea de amenajare a haldei de steril, modalitatea de întreținere a canalului de scurgere a apelor pluviale, terasamentul benzilor transportoare), întrucât reprezintă doar acte materiale alternative de săvârșire a aceluiași fapt ilicit cauzator de prejudiciu.

În schimb, constată tribunalul că în dosarul nr..../2004 (.../263/2004) nu a fost analizată îndreptățirea reclamantului de a primi despăgubiri pentru eventualele degradări produse terenului pe care se află construcțiile și sursei de apă, ca atare aceste pretenții nu au făcut obiectul litigiului anterior, lipsa identității de obiect având drept consecință neîndeplinirea condițiilor pentru admiterea excepției autorității de lucru judecat cu privire la acest petit.

De asemenea, din conținutul sentinței civile nr...../2006 rezultă că nu a făcut obiectul judecății derulate în dosarul nr..../2004 (.../263/2004) nici petitul având ca obiect obligația de a face, respectiv obligarea pârâtei să înlăture cauzele degradărilor, ca atare nu poate fi menținută nici cu privire la acest petit soluția de respingere a acțiunii ca fiind autoritate de lucru judecat.

Totodată, tribunalul constată că în mod greșit a fost admisă excepția autorității de lucru judecat cu privire la petitul având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând valoarea manoperei și a materialelor necesare pentru reparația și consolidarea imobilelor. Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, rezultă că prin acest petit reclamantul a solicitat să-i fie acordate despăgubiri pentru două reparații capitale și consolidare a imobilului, cu privire la care a susținut că au fost efectuate după acordarea despăgubirilor prin sentința civilă nr..../2006.

Cum reclamantul a invocat reparații efectuate la construcții ulterior acordării primelor despăgubiri prin sentința nr..../2006,  pentru acest petit al cererii de chemare în judecată nu este îndeplinită condiția triplei identități, lipsind identitatea de obiect, fiind vorba despre contravaloarea unor reparații ulterioare acordării primelor despăgubiri reprezentând  valoarea de înlocuire la nou a construcțiilor, ca atare în mod greșit a fost soluționat acest petit prin valorificarea efectului negativ al lucrului judecat prin admiterea excepției autorității de lucru judecat și respingerea petitului ca fiind autoritate de lucru judecat.

Tribunalul constată că acest petit se impune a fi soluționat pe fond, urmând ca în rejudecare să se analizeze relevanța existenței unei hotărâri judecătorești anterioare prin care s-a acordat valoarea de înlocuire la nou a imobilelor, respectiv dacă existența unei astfel de despăgubiri mai face posibilă și acordarea pretențiilor ce fac obiectul acestui petit, dacă prin despăgubirile acordate pentru înlocuirea la nou a construcțiilor a fost acoperit sau nu inclusiv prejudiciul constând în deteriorarea în continuare a construcțiilor după acordarea despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire la nou a construcțiilor, dacă sunt incidente sau nu dispozițiile art.1386 alin.3 Cod civil așa cum a susținut apelantul reclamant. Chestiunea litigioasă supusă judecății este aceea dacă proprietarul care obține despăgubiri constând în valoarea de înlocuire la nou a construcțiilor, continuând să locuiască în imobilul afectat de activitățile pârâtei după primirea despăgubirilor, este îndreptățit sau nu să primească despăgubiri pentru reparațiile pe care le aduce imobilului ulterior primirii despăgubirilor constând în valoarea de înlocuire la nou. Ca atare, cauza se va trimite la rejudecare pentru a se analiza dacă despăgubirile acordate anterior reprezintă sau nu o reparare integrală a prejudiciului sau dacă este un prejudiciu nou, nereparat prin acordarea valorii de înlocuire la nou, dacă reparațiile ulterioare pot fi sau nu imputate pârâtei existând o despăgubire anterioară sub forma valorii de înlocuire la nou a construcțiilor.

În rejudecare, se va lămuri potrivit art.22 alin.2 C.proc.civ. obiectul petitului prin care s-a solicitat obligarea pârâtei să înlăture cauzele care generează degradări ale imobilelor, în sensul de a se preciza în concret cauzele a căror înlăturare se solicită, prin raportare inclusiv  la conținutul cererii de chemare în judecată (fila 2, dosar de fond).

În speță, instanța de fond nu a realizat o analiză concretă a fondului acestui petit având ca obiect obligație de a face, soluția adoptată în privința acestuia reprezentând o consecință a celei pronunțate cu privire la petitul având ca obiect acordarea de despăgubiri.

Ca atare, procedând la soluționarea acestui petit fără a lămuri efectiv aspectele în discuție, instanța de fond a lăsat neanalizate argumentele și susținerile reclamantului, neobservând dispozițiile art. 22 alin. 2 Cod de procedură civilă care impun judecătorului să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice şi legale.

Toate aceste aspecte, anterior evocate, trebuiau clarificate de instanța de fond, neputând fi analizate direct în faza apelului împrejurări ce țin de fondul cauzei  și a căror omisiune de analiză face imposibilă exercitarea controlului judiciar, fiind întemeiată critica din apel în sensul că instanța în mod greșit nu a analizat fondul cererii având ca obiect obligație de a face.

 Urmează ca în rejudecare să se verifice dacă prin sentința nr..../2006 au fost dezlegate chestiuni litigioase în raport de care să opereze în soluționarea petitelor trimise la rejudecare efectul pozitiv al lucrului judecat prin raportare la această sentință.

În continuare, tribunalul reține că este adevărat că la termenul de judecată din data de 05.12.2019, s-a încuviințat efectuarea în cauză a unei cercetări la fața locului, cu citarea experților desemnați în cauză. La termenul de judecată din 06.02.2020 a fost fixată data efectuării cercetării la fața locului ca fiind 02.03.2020, la dosarul cauzei nu se află dovada citării experților  pentru cercetarea la fața locului, iar experții nu au participat la cercetarea la fața locului, așa cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 429, vol.III. Tribunalul constată însă  că orice neregularitate referitoare la administrarea cercetării la fața locului trebuia invocată de către reclamant cel mai târziu la termenul de judecată din data de 05.03.2020, așa cum prevăd dispozițiile art.178 alin.3 lit.b C.proc.civ. Din încheierea de ședință de la termenul de judecată din 05.03.2020 rezultă că apelantul reclamant nu a invocat această neregularitate la termenul de judecată menționat, ca atare tribunalul constată că a operat sancțiunea decăderii reclamantului din dreptul de a invoca această neregularitate, care astfel nu mai poate face obiectul unei critici în apel.

Tribunalul mai reține că probele menționate în cererea de apel, cu excepția probei cu înscrisuri care a fost administrată,  sunt incompatibile cu stadiul procesual al apelului, față de solicitarea din apel de anulare a sentinței și trimitere a cauzei spre rejudecare. Ca atare, urmează ca în rejudecare judecătoria  să aprecieze asupra utilității efectuării în cauză a unei noi expertize în specialitatea construcții sau dacă se impune completarea raportului de expertiză în specialitatea construcții întocmit la fond, prin raportare la petitele cererii de chemare în judecată pentru a căror soluționare pe fond cauza a fost trimisă la rejudecare. Astfel, cum cererile având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru teren, sursa de apă, acordarea de despăgubiri reprezentând valoare manoperă şi materiale pentru reparaţii  la imobilele construcţii şi având ca obiect obligaţia de a face nu au fost soluționate pe fond, se impune ca utilitatea administrării în cauză a probei cu o nouă expertiză în specialitatea construcții sau completarea raportului de expertiză în specialitatea construcții, cea din urmă probă fiind solicitată de reclamant la termenul de judecată din 05.03.2020 să fie pusă din nou în discuție în rejudecarea la fond a cauzei.

Observând că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului (pronunțându-se asupra unei excepții procesuale), iar în ce privește trei din petitele cererii de chemare în judecată excepția autorității de lucru judecat nu subzistă, apelantul reclamant solicitând în mod expres prin cererea de apel anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în baza art.480 alin.3 teza a II-a C.proc.civ. va fi admis apelul de față, va fi anulată în parte sentinţa civilă nr..../19.03.2020 a Judecătoriei Motru, respectiv în ceea ce priveşte soluţionarea petitelor având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru teren, sursa de apă, acordarea de despăgubiri reprezentând valoare manoperă şi materiale pentru reparaţii  la imobilele construcţii şi având ca obiect obligaţia de a face şi va fi trimisă cauza la rejudecare aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea pe fond a acestor petite, urmând a fi menținută însă soluţia de respingere a cererii de acordare de despăgubiri sub forma valorii de înlocuire la nou a construcţiilor, ca fiind autoritate de lucru judecat.

De asemenea, vor fi menținute restul dispoziţiilor sentinţei, respectiv soluția de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi de respingere a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, întrucât  modalitatea de soluționare a acestor excepții nu a fost contestată prin apel incident, intrând astfel în autoritate de lucru judecat.

În ceea ce privește apelul promovat împotriva sentinței civile nr..../19.08.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017, prin care a fost soluționată cererea apelantului având ca obiect îndreptare eroare materială, lămurire și completare hotărâre, tribunalul constată că apelantul critică soluția de respingere a cererii de completare și lămurire dispozitiv.

În acord cu cele reținute de instanța de fond, tribunalul constată că motivele pentru care reclamantul a solicitat lămurirea hotărârii privesc, de fapt, critici referitoare la greșita soluționare a fondului, critici care se valorifică în calea de atac prevăzută de lege și nu în procedura lămuririi hotărârii.

De asemenea, în ce privește cererea de completare a hotărârii, în mod corect a reținut instanța de fond că în ipoteza în care este admisă excepția autorității de lucru judecat, o cerere de completare a hotărârii în sensul pronunțării și pe fondul cauzei nu poate fi admisă. Soluția de respingere a cererii de completare și lămurire hotărâre este, contrar celor susținute de apelant, motivată, instanța de fond arătând că susținerile reclamantului referitoare la modalitatea de soluționare a excepției autorității de lucru judecat și referitoare la probatoriul administrat în cauză, nu pot face obiectul analizei în procedura lămuririi sau completării hotărârii judecătorești.

În ce privește critica din apelul promovat împotriva sentinței civile nr..../19.08.2020, în sensul că instanța de fond  a respins o cerere de ajutor public judiciar formulată de reclamant în termen, tribunalul constată că modalitatea de soluționare a unei cereri de ajutor public judiciar nu poate fi supusă controlului în calea de atac a apelului, ci doar în procedura cererii de reexaminare prevăzută de art.15 alin.2 din O.U.G. nr.51/2008.

Cu această motivare, față de motivele invocate de apelantul reclamant în cererea de lămurire și completare a hotărârii și dispozițiile art.443 și art.444 C.proc.civ., tribunalul constată că în mod corect a fost respinsă cererea cu acest obiect, astfel că în temeiul art.480 alin.1 C.proc.civ., va fi respins ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant împotriva sentinței civile nr..../19.08.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant M.Ghe., domiciliat în comuna ......, sat ....., judeţul ...., împotriva sentinței civile nr.1028/19.08.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017 și în contradictoriu cu intimații pârâți ...., cu sediul în ....., str. ....., nr...., judeţul .... și...., cu sediul în comuna ....., sat ....., judeţul ......

Admite apelul declarat de apelantul reclamant M.Ghe.  împotriva sentinței civile nr..../19.03.2020 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr..../263/2017 și în contradictoriu cu intimații pârâți... și.....

Anulează în parte sentinţa civilă nr..../19.03.2020 a Judecătoriei Motru, respectiv în ceea ce priveşte soluţionarea petitelor având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru teren, sursa de apă, acordarea de despăgubiri reprezentând valoare manoperă şi materiale pentru reparaţii  la imobilele construcţii şi având ca obiect obligaţia de a face şi trimite cauza la rejudecare aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea pe fond a acestor petite.

Menţine soluţia de respingere a cererii de acordare de despăgubiri sub forma valorii de înlocuire la nou a construcţiilor, ca fiind autoritate de lucru judecat.

Menţine dispoziţiile sentinţei de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi de respingere a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 22.03.2021, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,Judecător,

.........

Grefier,

.....

Red. ...../tehnored. ...

Jud. fond ...

22.04.2021/5 ex.

Domenii speta

Spete similare